Agenda, ianuarie-martie 1992 (Anul 3, nr. 1-13)

1992-01-04 / nr. 1

pag. 2 ___ ____________________________________________________________ ____________ ____________________________________ _ AGEND 1991 - ANUL MARILOR TRANSFORMAT 17 ianuarie FORȚELE ALIATE AU ÎNCEPUT ELIBERAREA KUWEITULUI în baza Hotărîrii Organizației Națiunilor­ Unite­ și avînd con­cursul forțelor aliate, în Orientul Mijlociu a fost declanșat cel mai impunător atac aerian, urmat de cel mai eficient război terestru al tuturor timpurilor. Scopul a fost eliberarea Kuweitului, ocupat de Irak încă din luna august 1990. Armata lui Saddam Hussein n-a put­ut rezista atacului trupelor a­­liate. Acestea, conduse de gene­ralul american Norman Schwarz­kopf au capturat 80 de mii de prizonieri irakieni și au ucis în jur de 100 mii militari. Pierderi­le aliaților s-au cifrat la 138 de persoane 25 februarie A FOST DESFIINȚAT TRATATUL DE LA VARȘOVIA La Budapesta, reprezentanții statelor membre ale organizației militare est-europene au decis desființarea Tratatului semnat in anul 1955 de către 8 state est-eu­ropene în vederea contracarării or­ganizației „imperialiste“ nord­­atlantice. Pactul a fost anulat „de facto“ în cursul lunii iulie, la ul­tima ședință a Consiliului Poli­tic Consultativ de la Praga. 1 martie CAPITULAREA IRAKULUI Contrar intenției generalului Norman Schwarzkopf, forțele a­­liate care au eliberat Kuweitul și o mare parte din teritoriul Ira­kului s-au oprit în fața Bagdadu­lui, după ce președintele ameri­can, George­ Bush, a acceptat ca­pitularea necondiționată a lui Saddam Hussein 2 martie PAKRAT — ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI CIVIL DIN IUGOSLAVIA La Pakrat a avut loc o ciocni­re armată între miliția croată și forțele sârbe — care intenționau să preia puterea locală — soldată cu morți și răniți Acest eveniment a 15 aprilie BANCA EUROPEANA DE RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE Banca de Reconstrucție și Dez­voltare, cu sediul la Londra, în­ființată din inițiativa președinte­lui François Mitterrand, și-a în­ceput activitatea cu un fond va­lutar de 10 miliarde ECU (12 mi­liarde dolari), avînd ca scop fi­nal refacerea economică a țărilor est-europene. 18 mai ȘEFUL GUVERNULUI FRANCEZ . O FEMEIE Președintele Mitterrand l-a schimbat pe șeful Guvernului , în locul lui Michel Rocard a fost numită Edith Cresson. Președin­tele speră ca doamna Cresson să realizeze redresarea economiei și să recîștige simpatia socialiștilor, înainte de alegerile din 1993. Noul premier, cu o orientare politică de stingă, a început privatizarea par­țială a întreprinderilor de stat în vederea reducerii șomajului, care a cuprins peste 2,5 milioane de persoane. 21 mai RAJIV GANDHI ASASINAT Premierul indian, Rajiv Gandhi, fiul lui Gandhi și nepotul lui Nehru, a fost asasinat cu o bom­bă ascunsă într-un buchet de flori. în locul lui Gandhi, în func­ția de președinte al Partidului Congresului și al Guvernului a fost ales un politician cu expe­riență, Narasimha Rao, în vîrstă de 70 ani. Noul șef al executivu­lui a inițiat o serie­ de reforme e­­conomice, prin care și-a consoli­dat poziția în partidul de guver­­nămînt. 27 mai RETRAGEREA ARMATEI SOVIETICE DIN REPUBLICA CEH­Ă ȘI SLOVACA S-a încheiat retragerea trupelor sovietice aflate pe teritoriul Ce­hoslovaciei din august 1968. A­­cest act s-a petrecut și în Unga­ria, în data de 19 iunie, iar din fosta R.D.G.. 100 mii de soldați marcat începutul războiului civil din Iugoslavia (deși mai existase­ră conflicte­­ și înainte de această dată) La început, armata fede­rală s-a menținut pe poziția de forță tampon între cele două ta­bere, dar peste puțin timp a tre­cut de partea forțelor sîrbe și a desfășurat un război totalitar in Croatia 17 martie REFERENDUM PENTRU MENȚINEREA STATULUI UNIONAL La acest scrutin, 80% din ce­tățenii sovietici au votat pentru menținerea Uniunii Sovietice ca o comunitate a statelor indepen­dente și suverane. De la referen­dumul organizat de Moscova au absentat 6 republici: cele trei țări baltice, Armenia, Georgia și Moldova. Mișcarea pentru Rusia Demo­cratică a organizat în același timp o contrademonstrație, la care 500 mii de moscoviți au cerut abando­narea liniei politice a lui Gorba­­ciov. Chiar și președintele Par­lamentului rus a cerut demisia lui Gorbaciov, și 50 mii de civili s-au reîntors in U.R.S.S. în cursul anului 1991, ur­­mind ca restul de 380 mii să ple­ce pînă în 1994 12 iunie ELȚIN, PREȘEDINTE AL RUSIEI Președintele Parlamentului rus, Boris Elțîn, a cîștigat detașat scrutinul pentru alegerile prezi­dențiale. Cel mai important rival, fostul premier Nikolai Rîjkov, a obținut numai 16% din voturile exprimate. Și în alegerile locale, pentru desemnarea primarilor Moscovei și Leningradului (Pe­tersburg) au triumfat tot refor­miștii, respectiv Gavril Popov și Anatoli Sobciak. Prima hotărîre a lui Elțîn s-a referit la interzi­cerea organizațiilor de partid din întreprinderi și instituții 17 iunie AFRICA DE SUD FĂRĂ APARTHEID Prin adoptarea unei hotărîri ca­re anulează legea apartheidului, implicit împărțirea populației du­pă culoarea pielii, Parlamentul Africii de Sud a pus capăt unei dominații de trei sute de ani a albilor. 27 iunie RĂZBOIUL DE ZECE ZILE DIN SLOVENIA După ce Slovenia și-a anunțat independența, armata federală iu­goslavă a ocupat aeroportul din Ljubljana și punctele de fron­tieră. Unitățile slovene de apă­rare locală s-au pregătit de răz­boi, au construit baricade la in­trările în localități, iar în unele puncte de frontieră au dezarmat soldații armatei federale și au ocupat cazărmile. Războiul de numai zece zile s-a încheiat în urma semnării, pe insula Brioni, a unui acord de suspendare, pe timp de 90 zile, a impunerii inde­pendenței. La 7 octombrie, Par­lamentul Sloveniei a declarat pen­tru a doua oară independența re­publicii, după care armata iugo­slavă s-a retras din regiune. 28 iunie A FOST DESFIINȚAT CONSILIUL DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC în cadrul celei de-a 46-a se­siuni, de la Budapesta, în mai puțin de un sfert de oră a fost desființat Consiliul de Ajutor E­­conomic Reciproc, înființat în 1949. Nici pînă astăzi nu este cla­rificată soarta bunurilor comune (300 milioane dolari). 4 iulie SFÂRȘITUL războiului CIVIL DIN LIBAN La capătul unei perioade de 16 luni, s-a încheiat războiul civil din Liban, după ce Organizația pentru Eliberarea Palestinei a cedat și ultimele baze militare din sudul țării. Armata libaneză, beneficiind numai de ajutorul „frățesc“ al Siriei, a fost in stare să dezarmeze pe palestinieni și pe cei 50 mii de luptători creș­tini, suniți și șiiți. In momentul de față, o treime din teritoriul ță­rii este încă sub controlul arma­tei siriene. 15 iulie întîlnirea de la londra A CELOR „7“ Cele șapte state puternic in­dustrializate s-au întrunit la Londra pentru a stabili modali­tățile de ajutorare a Uniunii So­vietice în procesul de trecere la economia de piață; în final, însă, nu și-au asumat nici o obligație concretă, iar Mihail Gorbaciov, invitat la reuniune, a trebuit să se mulțumească cu o susținere morală a politicii sale de libera­lizare și deschidere. Ceea ce a așteptat Gorbaciov în iulie, au primit în septembrie o parte din republicile secesioniste, care și-au asumat preluarea datoriilor Uniu­nii Sovietice. 31 iulie ACORDUL START După o negociere care a durat nouă ani, președinții Uniunii So­vietice și ai Statelor Unite au sem­nat la Kremlin acordul START — de limitare a armamentului strategic nuclear — care a pus ca­păt (se speră) definitiv războiului rece. Acordul prevede ca Moscova să-și reducă numărul rachetelor nucleare strategice cu 35%, iar Washingtonul, cu 28%. La numai două luni după semnarea acor­dului START, cele două mari pu­teri nucleare au anunțat o nouă reducere, de data aceasta a­ ar­mamentului nuclear tactic. 18 august LOVITURA DE STAT LA MOSCOVA în ajunul semnării acordului u­­nional — acest document atît de discutat — cei mai apropiați co­laboratori ai lui Gorbaciov, în frunte cu vicepreședintele Ianaev, au declarat stare excepțională (motivată de haosul din țară) și au preluat puterea. Puciul însă n-a durat decît trei zile, iar Gor­baciov, revenit la Moscova din Crimeea, a dat ordin de arestare a organizatorilor loviturii de stat, a schimbat guvernul, pe condu­cătorii armatei și ai KGB-ului, în urma­ eșuării puciului. Boris Elțîn a fost cel care a avut cel mai mult de cîștigat datorită poziției sale intransigente față de organizatori, Israel să fie redate arabilor. Uo­­camdată, delegațiile așteaptă nou an și o nouă rundă de convor*­u­biri. 5 septembrie DEZMEMBRAREA UNIUnII SOVIETICE Congresul Deputaților Poporu­lui s-a autodizolvat și a legife­rat dezmembrarea Uniunii So­vietice. în data de 18 octombrie, la Alma Ata, reprezentanții a 12 foste republici ale U.R.S.S. au semnat acordul privind crearea noii comunități economice, din care peste puțin timp s-au retras patru, rămînînd doar opt. în data de 21 decembrie, tot la Alma Ata a fost sem­nat actul de naștere a unui alt tip de comunitate, care nu mai seamănă deloc cu Uniu­nea Sovietică ! 12 septembrie CONFERINȚA DE PACE PENTRU IUGOSLAVIA LA N­AGA La insistențele membrilor Pie­ței Comune, conducerea Serbiei a acceptat ca împreună cu re­prezentanții Croației să participe la Conferința de pace de la Haga. Dar, în loc să ducă la ameliora­rea conflictului, acesta s-a accen­tuat și mai mult. Aproape o trei­me din teritoriul Croației a ajuns deja sub controlul armatei fede­rale, iar luptele continuă. Sînt pregătite atacuri decisive împo­triva localităților Vukovar, Vin­­kovți, Osiek etc. Cele 14 acorduri de încetare a focului au fost în­călcate de aproape 200 de ori. 23 octombrie PACE IN CAMBODGIA Acordul de pace semnat la Pa­ris de către reprezentanții regi­mului de la Phnon Penh și ai o­­poziției (tot mai mult fracționată) a dus la încetarea războiului civil, care a durat 13 ani. Pînă la ale­gerile din 1993, țara va fi con­dusă — sub supravegherea O.N.U. — de Consiliul Național Suprem, în frunte cu prințul Norodom Sihanouk. 27 octombrie SEIMUL „MULTICOLOR“ In urma primelor alegeri libe­re, în Seimul polonez sînt repre­zentate nu mai puțin de 37 gru­pări politice. Cele mai multe locuri din Parlament sînt ocupate de membrii Uniunii Democratice, iar pe locul doi, spre surprinde­rea multora, se află Uniunea De­mocratică de Stînga, organizată pe structura vechiului partid comu­nist. Premierul Jan Olsewski, fos­tul avocat al Solidarității, se con­fruntă cu o economie în criză, cu peste 2 milioane de șomeri și o datorie externă de aproximativ 48 miliarde dolari. 30 octombrie CONFERINȚA DE LA M ADRID La inițiativa Statelor Unite și Uniunii Sovietice, reprezentanții Israelului, Siriei, Libanului și ai palestinienilor au fost invitați la masa tratativelor, urmărindu-se încetarea, pentru totdeauna, a conflictului arabo-israelian, în­ceput o dată cu crearea statului Israel în anul 1948. Pentru aceas­ta însă, ar trebui ca Israelul să fie recunoscut de toate statele a­­rabe, iar teritoriile ocupate de 22 noiembrie CEI TREI ȘI C.E.E. După negocieri de aproape un an și jumătate, Comunitatea Eco­nomică Europeană a încheiat un acord de asociere cu trei dintre statele est-europene: Polonia, Ceho-Slovacia și Ungaria. Acordul prevede ca pînă la sfîrșitul seco­lului aceste state să fie total scu­tite de taxe vamale. 1 decembrie UCRAINA, STAT INDEPENDENT După ce în cursul verii Parla­mentul din Kiev declarase inde­pendența republicii, populația din Ucraina a spus „DA“ suvera­nității în cadrul unui referendum. Totodată, în funcția de președinte a fost ales fostul activist comunist Leonid Kravciuc, care imediat după preluarea puterii a declarat că nu va adera la noua comuni­tate inițiată de Gorbaciov.­­rn a­­ceeași zi, în republica Moleo­va, a avut loc un referendum pt **­­legerea președintelui. In ace­­scrutinul nu s-a desfășurat incidente, datorită situației Transnistria. Totuși, Mircea gur a obținut o victorie conf­­bilă, deși neacceptată de Frontul Popular din Moldova. 8 decembrie STATELE SLAVE SE ADUNA In acordul semnat la Brest de către președinții Ucrainei, Rusiei și Belarusiei se subliniază: „ ... Uniunea Sovietică, ca su­biect al dreptului internațional și realitate geopolitică nu mai exis­tă“. Cele trei state ale fostei U.R.S.S. au decis înființarea Fe­derației Statelor Suverane, cu po­sibilitatea de aderare și a altor țări, abandonind astfel ideea lui Gorbaciov de a forma o confede­rație cu centrul la Moscova. 21 decembrie COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE Liderii a 11 republici din fosta Uniune Sovietică au semnat la Alma Ata actul de naștere al Co­munității Statelor Indepent ’’Apt- Statele fondatoare ale Com.­ții sînt : Azerbaidjanul,­­ Belarus, Kazahstan, Kir. Moldova, Rusia, Tadjik, Turkmenia, Uzbekistan și­­ Crai’ na. Mareșalul Evgheni Șapoșni­­kov a fost numit comandantul șef al forțelor armate unite, iar­ Ru­sia a preluat locul Uniunii Sovie­tice in Consiliul de Securitate al O.N.U. și în alte organisme inter­naționale. Cele patru state care posedă arme nucleare vor fi fac­torii de decizie, atît asupra utili­zării, cît și asupra controlului a­­cestora. 25 decembrie UN OM CARE A SCHIMBAT LUMEA .. PLEA­CA Mihail Gorbaciov, omul po’i­ F care în numai șase ani a schis fața politică a lumii, și-a an' demisia din funcția de preș al Uniunii Sovietice, după­biectul funcției fusese ,­țu­ desființat. Inițiativele car­ C meritele sale incontestau:1"­sigură însă, un loc de istoria omenirii. Din martie a început exodul albanezilor înspre Italia, în imagine ajutorul oferit refugiaților. Primirea lui Helmuth Kohl în Leipzig a demonstrat că muai e probleme între Est și Vest.

Next