Albina, ianuarie-iunie 1935 (Anul 38, nr. 1-25)

1935-01-04 / nr. 1

III IIIIIIIIII III 2­­­­­­­­­­­­­­­­­ И­ 1­­­­ 1­­ И­­­­ 11­­­­­­­­—­­­­­­­­­­­­Ш­­­­­­|No 1|11111­­­­­­­­­­­­ [UNK]­­­­­­­ 1­­­­­­ М­­­­­­­­­­­­­­ М­­­­­­­­­­­­­­­­ И­­||——И1 [UNK]­|­­­­­1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ М­­­­­­­­­­­­­­­­­­­|11 [UNK]­|111—1­|11|Ш­­­­­­—­­­­­1­|11 [UNK]1|||И11111М||||М||||1||||||Н1|1111|11|1|111111|||,|||||||1Н|||||||1||111И||||1111|||||||||||||Ш|| ALBINA CALENDAR ISTORIC ȘI LITERAR 1 — 15 IANUARIE 1935 1 IANUARIE. 14:12. A murit Alexandru cel Bun, Dom­nul Moldovei și a fost înmormântat la mănăstirea Bistrița din județul Neamț. 1595: Mihai Viteazul bate pe Turci la Hârșova (Dobrogea). 1809: S’a născut în satul Mișcolț din Ardeal, mitropolitul Andrei Șa­guna. 1825: S’a născut în Iași Ioan Alecsandri, fratele mai mic al poetului Vasile Alecsandri. 1830: S’a născut în București marele bărbat de stat Vasile Boerescu. 1832: Se introduce în Moldova Regula­­tamentul Organic. 1843: P. Bibescu este ales Domn de către Obșteasca Adunare a Țării Româ­nești. 1855: Apare în Iași revista «România Literară » sub redacția lui Vasile Alecsandri. 1868: Apare la Brașov și apoi la Sibiu, revista « Transilvania » condusă de Gh. Bariț. 1878: Armatele române înconjură Vi­­dinul. 1911: Apare în Arad ziarul « Românul ». Facerea calendarului. In seara spre Sfân­tul Vasile se ia douăsprezece felii de ceapă și se înșiră toate în­­tr’un rând. Se pune în fiecare felie o câtime anumită de sare pisată, cam până la jumătatea feliei, se dă fiecăreia numele unei luni de peste an și apoi se lasă toate feliile să stea așa până a doua zi dimi­neața, adică până în ziua de Anul nou. In fiecare felie află a doua zi dimineața mai multă apă. Acea lună va fi mai ploioasă, în care află sarea așa precum a pus-o de cu seară, în acea lună va fi secetă, arșiță mare, iar în care felie va fi sarea pe jumătate udă sau umedă, pe jumătate us­cată, acea lună va fi schimbăcioasă. In ziua de Anul nou, nimeni nu doarme, că tot anul va fi somnoros. La Anul nou, de dimineață, fiecare om trebue să ia în mână unealta cu care lucrează în cursul anului și s-o mânuiască de trei ori. Așa, plugarul ia sapa, cu care dă de trei ori în pământ, și furca, cu care ridică de trei ori. De aseme­nea fac, fiecare în felul său, cis­­m­arul, croitorul, dulgherul, pie­trarul și morarul, ca semn de băr­băție și spor la lucru. In seara de Anul nou, se aprinde câte o lumânare la sfânta icoană, ca să ne meargă bine de tot anul. 2 IANUARIE. 1528: Petru Rareș bate pe Secui în Ar­deal. 1529: Domnul Munteniei, Radu dela Afumați, este omorît și înmormân­tat apoi în biserica de la Curtea de Argeș. 1830: Austriacă ocupă orașul Turnu-Severin. 1873: Moare Napoleon al III-lea, fostul împărat al Francezilor. 1878: Colonelul Arion este trimis la Kazanlâc de Domnitorul Carol I spre a trata cu delegații Turci con­dițiile de pace. 3 IANUARIE. 1595: Mihai Viteazul bate pe Turci la Rusciuc. 1853: Apare la Sibiu « Telegraful Român » sub conducerea lui Aaron Florian. 1868: Apare la Budapesta jurnalul po­litic și literar­­« Federațiunea » sub direcția lui Alexandru Roman. 1878: Artileria română bombardează ce­tatea Vidinului stăpânită de Turci. 1891 : Apare la Blaj « Unirea » foae bise­­ricească-politică sub conducerea doctorului Vasiliu Hossu. 4 IANUARIE. 1465: Ștefan cel Mare ajută pe Poloni împotriva Cazacilor. 1595: Radu Buzescu și Preda Stroe bat pe Turci la satul Putineiu. 1634: Matei Basarab primește învestirea Sultanului la Constantinopol, ca Domnitor al Munteniei. 1847: Apare la Blaj sub conducerea lui Timotei Cipariu « Organul lumi­nării » prima revistă românească scrisă cu litere latine. 1852: S’a născut în Greifswald (Germa­nia) scriitoarea Mite Kremnitz, care a iubit poporul românesc și a tradus în nemțește din literatura noastră. 1877 : S’a născut în Brașov marele nostru învățat Sextil Pușcariu. 1878: Rușii ocupă orașul Filipopoli. 1913: Se naște principele Mircea. 1917 : Germanii ocupă orașul Brăila. 5 IANUARIE. 1541: Petru Rareș ia a doua oară tronul Moldovei. 1594: Trimișii Ardealului și ai Moldovei jură credință lui Mihai Viteazul, împotriva Turcilor. 1859: Este ales Domn al Moldovei colo­nelul Alexandru Ioan Cuza. 1860: S’a sărbătorit la Iași cea dintâi aniversare a Unirii Principatelor, la care a luat parte Domnitorul Cuza și Domnița Elena. 1878: S’a născut în Iași scriitorul Emil Gârleanu. 1897: A murit istoricul ardelean Grigore Silași. Ajunul Bobotezei. Preotul merge cu cru­cea din casă în casă și stropește cu apă sfințită. Cu aghiazmă și grâu sfințit în ajunul Bobotezei oamenii ung și stropesc copacii ca să facă rod îmbelșugat. Este obiceiul ca fetele să ia busuioc dela preot, când vine cu Iordanul, iar seara la culcare, ele pun acel fir de busuioc sub perna pe care dorm, ca să li se arate în vis flăcăii care le vor lua în căsătorie. In toată ziua de ajunul Bobotezei flăcăii și fetele nu mănâncă nimica, ca să aibe noroc de o tovarășă sau un tovarăș frumos și gospodar. In seara de ajunul Bobotezei vitele vor­besc între ele și-i destăinuesc unde se află comori ascunse, care se zice că ard în acea seară. In seara de ajunul Bobotezei se deschide cerul. Cine stă de priveghi în acea seară și vede cerul deschis, orice ar cere dela Dumnezeu i se dă. 6 IANUARIE. 1595: Mihai Viteazul bate pe Turci la­­ Silistra. 1679: Șerban al II-lea Cantacuzino se­­ urcă pe tronul Țării­ Românești. 1802: S’a născut în Târgoviște Ioan He­­liade N­ădulescu. 1878: Armata română întărește pozițiile luate împrejurul cetății Vidinului. 1881: S’a născut în București poetul Ion Minulescu. 1906: Apare la Iași revista « Viața Ro­mânească ». 1918 : Guvernul republicei basarabene cere României ajutor armat. Boboteanu. In ziua de Bobotează se face aghiazma cea mare, care este bună pentru locuire de boale. In timpul când preotul face sfințirea apei la râu, se scot toate vitele afară din grajd. In ziua de Bobotează cine va intra în apă scapă de fri­guri. In ziua de Bobotează de va cădea o fată pe neștiute, este semn că se va mărita. De va bate crivățul în ziua de Bobotează, vor fi roade la bucate. După Bobotează nu se spală rufele șase săptămâni, căci sunt apele sfințite, chiar și în vârful munților. 7 IANUARIE. 1528: Petru Rareș, Domnul Moldovei, ocupă Brașovul. 1630: Principele Ardealului Gabriel Bed­­len este înmormântat la Alba-Iulia. 1839: Apare la Buzău « Vestitoru­l bise­ricesc » gazetă religioasă și morală, condusă de Dionisie Romano și Gavril Munteanu. 1848: S’a născut la Șiria lângă Arad, scriitorul Ioan Slavici. 1908: A murit scriitorul Ronetti Roman. 1914: A murit istoricul și culegătorul de poezii populare Athanasie M. Ma­­rinescu. 1917 : Trupele germane ocupă orașul Foc­șani. Sfântul loan Botezătorul. De sfântul loan se duce zăpada dacă a adus-o sfântul Neculai cu cal alb, sau cu alte cuvinte, dacă a venit sfântul Neculai pe cal alb, sfântul loan va merge pe cal negru, adică va duce iarna. In ziua de sfântul loan, desdemineață fiecare om își botează la casa sa toate dobitoacele și clădirile cu aghiazmă din ajun. In ziua de sfântul loan se adun cete de oameni cari se înhamă la sănii și merg pe la cei ce îi chiamă Ion, îi ia în sănii și îi trag prin sat pe­trecând cu lăutari și băutură până seara. 8 IANUARIE. 1595: Mihai Viteazul arde Silistra. 1596: Mihai Viteazul alungă pe Turci de pe tot malul Dunării, pe care îl ocupă el. 1892: Se întrunește la Sibiu marele con­gres național al Românilor din Transilvania spre a prezintă « Me­morandul » împăratului la Viena. 9 IANUARIE. 1390: Mircea cel Bătrân închee un tratat cu Polonii spre a se ajuta unii pe alții. 1844: Apare la Iași revista « Propăși­rea » condusă de M. Kogălniceanu, Ioan Ghica și alții. 1850: Apare la Iași « Gazeta de Moldavia » condusă de Gh. Asachi. 1878: Rușii ocupă Adrianopole. 1899: S’a născut regina Mărioara a Iu­goslaviei. • 10 IANUARIE. 1475: Marea victorie a lui Ștefan cel Mare contra Turcilor la Vaslui. 1799: Cetele sălbatice ale lui Pazvan­­toglu devastează orașul Craiova. 1893: Căsătoria principelui Ferdinand cu principesa Maria de Edimburg, vii­torii suverani ai României. 1917: Armatele române își fixează fron­tul pe malul Siretului. 11 IANUARIE. 1601: Mihai Viteazul sosește la Viena spre a fi primit în audiență de împăratul. 1716: Sosește la Iași firmanul Sultanului pentru numirea lui Nicolae Vodă Domnul Moldovei la tronul Mun­teniei. 1832: Mare cutremur în București. 12 IANUARIE. 1527 : Moare Ștefăniță Vodă Domnul Mol­dovei, otrăvit de soția sa. 1866: A murit profesorul Aron Pumnul. 1878: Românii ocupă cetatea Smârda­­nului. 1881: S’a născut în Gătaia (Banat) scriitorul Mihail Gașpar. 13 IANUARIE. 1793: Mihail Suțu ocupă tronul Moldovei. 1873: S’a născut în Copăcel lângă Făgă­raș Vasile Suciu, actualul mitro­polit al Blajului. 1918: Arestarea ministrului Român din Petrograd. 1921: A murit profesorul macedonean Ioan Caragiani. 14 IANUARIE. 1681: Duca Vodă este proclamat Domn al Moldovei. 1879: S’a anunțat că se va juca la Tea­trul Național din Iași, piesa « Ră­pirea Bucovinei sau Uciderea lu­i, Grigore Ghica Vodă în Beilic », dramă istorică națională în 4 acte și 10 tablouri compusă de «”. Piesa nu s’a jucat fiind oprită de poliție chiar în ziua de reprezenta­ție, se zice, în urma protestului fă­cut de consulatul austriac. Tot așa s’a întâmplat și în 1914 cu piesa « Se face ziuă » solo. Zaharia Bârsan. Istoria se repetă. 1898: A murit Ghenadie Enăceanu epis­copul Râmnicului. 15 IANUARIE. 1543: Petru Rareș, Domnul Moldovei, bate în Transilvania pe Unguri și pe Poloni. 1837 : S’a jucat la Iași piesa « Angelo sau Tiranul de Padea » de Victor Hugo, tradusă în românește de Costache Negruzzi. 1850: S’a născut în orașul Botoșani Mihail Eminescu cel mai mare poet al Românilor. 1878: S’a dat în Iași o reprezentație de gală în onoarea eroicului « Regiment al XIII-lea de dorobanți». S’a recitat de Grigore Manolescu, în costum de dorobanț , « Peneș Curcanul » de Vasile Alecsandri. 1880: Arde la Iași palatul administrativ împreună cu arhiva autorităților. Cereți CARTEA SATULUI : VICLEIMUL joc sfânt popular, cu cea mai frumoasă scenetă religioasă ce poate fi jucată de copii în timpul Sărbătorilor Crăciunului. Melo­diile, descrierea personagiilor precum și explicațiile asupra decorului, punerii în scenă și rostirii versurilor întregesc volu­mul, ușurând înțelegerea. VIAȚA CREȘTINA IN PILDE de Al. Lascarov Moldovanu con­ține sute de povestiri scurte, pe înțelesul tuturor, fiecare poves­tire fiind o frumoasă pildă, bună de urmat. Amândouă au apărut în « Cartea Satului», scoasă de Fundația Culturală Regală «Prin­cipele Carol». A apărut « Calendarul Gospodarilor » pe 1935 scos de către I­­. Prof. univer­sitar I. Simionescu și editat de către « Cartea Românească ». E cel mai ieftin calendar (20 lei) măcar că cuprinde tot ce poate fi de folos nu numai pentru treburile zilnice, dar și pentru suflet. Apare de 15 ani și a pătruns în casa tuturor cărturarilor, nu numai de la sate ci și de la orașe. MIHAI VITEAZUL Domn a toată Țara Românească 1593—1601

Next