Albina, iulie-decembrie 1936 (Anul 39, nr. 27-51)

1936-07-10 / nr. 27

(MHMinnim 418 wwfww iiiuiiniiiiiii HHiiii Hiiiiiitiiiiiiiinimi и» ALBINA ; ȘTIRI DIN TOATA ȚARA Serbările militare de la Timișoara Intr'o solemnitate deosebită s’a desfășurat înăl­țarea în grad a sublocotenenților din întreaga țară din promoția 1936, la școala specială de artilerie din Timișoara. Jurământul a fost primit de însuși M. S. Regele care a ținut să ia parte la această mare sărbătoare ostășească. SOSIREA M. S. REGELUI M. S. Regele a venit însoțit de domnii generali Ilasievici, mareșalul palatului și colonel Filitti. In gară 1­1. S. Regele a fost întâmpinat de primarul ora­șului care l-a urat bun sosit. Aclamat de o mare mulțime din Timișoara, M. S. Regele și invitații au străbătut orașul sosind la școala specială de arti­lerie unde a fost întâmpinat de d-l General Miltiade comandantul școalelor. S-a săvârșit mai întâiu un serviciu religios de către P. S. Stroe episcopul militar înconjurat de un sobor de preoți. Domnul General Paul Angelescu ministrul armatei a cetit apoi decretul regal de înălțare a nouilor ofițeri în gradul de­ sub­locotenenți care au depus jurământul. CUVÂNTAREA M. S. REGELUI Iubiți camarazi. Pentru Mine, ca Șef suprem al Oștirii, este o bucurie nespusă de a putea saluta astăzi tânăra generație de ofițeri. Ca și în orice familie, în cea militară, când este un spor, este prilej de bucurie. Iată primul simțământ care îmi copleșește astăzi sufletul Meu de părinte al Oștirii. Salutându-vă în noua voastră familie, aceasta însem­nează că voi intrați cu un simțământ adânc moral, acela al camaraderiei. Fie ca în cariera voastră, să fiți strâns legați de această nevoe sufletească și frățească. Ați ales de bună voe o carieră frumoasă, o carieră demnă, dar și o carieră adesea plină de jertfe. Sunt convins că această tânără generație a ofițerilor români va ști pe deplin să-și facă datoria. Cu această dragoste, pe care toată oștirea trebue s’o simtă astăzi primindu-vă în brațele ei vă zic: „Să trăiți copii !”. S’a desfășurat apoi în fața M. S. Regelui defilarea tinerilor ofițeri după care sărbătoarea a luat sfârșit. Măria Sa Mihai trece în clasa cincea de liceu Când dumneavostră veți ceti « Albina » de față, Marele Voevod își va fi terminat așa zisul examen de capacitate, care-i va da dreptul să treacă în clasa cincea. Anii trec pe nesimțite — sau, mai bine spus, au trecut pe nesimțite și Copilul regesc de ieri­e astăzi flăcău mare, așa cum L’ați văzut de curând intr’o fotografie din « Albina ». Măria Sa, în adevăr crește repede, ca Făt-Frumos din poveștile noastre. Iar d’ac’ați ști dumneavoastră ce repede crește și Știința Lui de carte, v’ați bucura și mai mult. Despre examen, vom scrie data viitoare.. Un român care vrea să facă înconjurul lumii I­ cheamă Bâzu Cantacuzino. E un bărbat tânăr, plin de îndrăzneală, coborîtor dintr’o familie de boieri mari. Regele privește cu multă dragoste hotărîrea lui Cantacuzino de a pleca în jurul lumii cu un aeroplan anume construit. Cantacuzino vrea să facă încon­jurul lumii în mai puțin de 7 zile, în care le-a făcut americanul Willy Post, mort­anul trecut într-un accident. Recolta de porumb Grâul s’a făcut estimp mult și bun. Și mai bună, însă, pare că va fi recolta de porumb. In unele părți ale țării câmpul e o minune. Lanurile de porumb (în Moldova-i spune păpușii, iar în Transilvania cucu­ruz) lanurile de porumb, zic, par ca niște mici păduri negre­, așa sunt de frumoase și de sănătoase. Făgă­­duesc roadă neobișnuit de bogată. Totuși, încă nu putem spune cu siguranță ce va fi până la urmă. Rămâne ca Dumnezeu să ne dea și ploile care-i tre­­buesc porumbului la legat și abia atunci vom fi siguri de recolta îmbelșugată de care vorbeam. Oricum, putem spune că anul acesta a fost nespus de darnic cu plugarii. Vom vinde 30.000 vagoane de grâu Putem spune, acum când seceratul e pe sfârșite, că vom avea grâu și pentru export. S’a făcut socoteala în adevăr, că, oprindu-ne 300.000 vagoane pentru trebuințele din țară, ne vor rămâne cam 30.000 și pentru vânzare la străini. Nu e mult, dar tot va intra o sumă de bani in țară de pe urma recoltei de estimp. Dacă nu da atât de multă piatră, am fi vândut mai mult. In adevăr, grindina a bătut în douăzeci și una de județe, fără cruțare. Dela războiu n’am avut un an așa de grindinos ca acesta. Cum e vremea A venit în sfârșit vara, cu adevărat. Adică au venit căldurile cele mari, pe care le așteptăm de atâta vreme. Am avut ploi din belșug, aproape ca niciodată de multe. . Grâul a crescut pe alocuri cât omul. De porumb nu mai vorbim—că e frumos ca niciodată. L-am văzut, de pildă, pe Valea Jiului și pe valea Oltului , lanurile lui îți saltă inima și-ți încântă ochiul. « Ii pasă pământului de atâta greutate » — cum spun sătenii. Acum, timpul e frumos în cea mai mare parte a țării, cu cerul senin. Și la dreptul vorbind, nu e încă o căldură de cele mari, dogoritoare, cum te-ai aștepta pentru­ luna Iulie. Multe din zile sunt ca pentru luna Mai, atât la munte cât și la mare. La București am avut până acum temperaturile cele mai mari, la umbră, de 30 de grade și la soare de 35. Bar­an a fost așa de frumos și de binefăcător ca cel de acum. Piața cerealelor Brăila porumb dinte de cal 21.200 lei vagonul, porumb dinte sondat și agreat 21.250 lei vagonul, porumb dinte 24.000 lei vagonul, porumb dinte 24.900 lei vagonul bordo­loc, porumb Pignoletto 30.000 lei vagonul, porumb corcitură 24.800 lei va­gonul, porumb corcitură sondată și agreată 24.750 lei vagonul, porumb corcitură 25.000 lei vagonul, porumb roșu 29.200 lei vagonul, porumb roșu 30.000 lei vagonul, porumb cinquantin 28.000 lei vagonul, muștar galben 48.000 lei vagonul, sămânță de floarea soarelui recoltă nouă 38.500 lei vagonul Brăila, pre­dare August—Octomvrie, sămânță de floarea sorelui recoltă nouă 39.500 lei vagonul, orz nou 19.800 lei vagonul, orz recoltă 1934, 23.500 lei vagonul, orz recoltă 1935, 22.500 lei vagonul, rapiță naveta 58.000 lei vagonul, rapiță colta 6.000 lei vagonul, mazăre furaj 28.000 lei vagonul, meiul 31.000 lei vagonul, mazăre Victoria 38.000 lei vagonul. Galați orz recolta 1936, 19.000 lei vagonul, ovăz 24.000 lei vagonul, porumbul 24.000 lei vagonul, grâu 41.500 lei vagonul grâul de 76 kg, 40.000 lei vagonul, grâul recolta 1936 cu 5% corpuri străine 35.000 lei vagonul, orzul de 59 kgr. cu 6% corpuri străine 23.000 lei vagonul, orzul recolta 1936, 18.250 lei vagonul, orzul 66 kgr, 25.000 lei vagonul, ovăzul cu 5% corpuri străine 30.000 lei vagonul, ovăzul 48 kgr. 2%, 35.000 lei vagonul, porumbul 24.000 lei vagonul, porumb de sub ciur 27.500 lei vagonul, fasole de rând 42.000 lei vagonul, fasole o ușoare 46.000 lei vagonul, rapiță sălbatecă recoltă 1936, 38.000 lei vagonul. Reducerea pe c. f. r. Direcția generlă C.F.R., a aprobat reducerea de 75% din taxele tarifului tren de persoane, în intervalul dela 1 Iulie—30 Sept. inclusiv, pentru călătoria cer­­cetașilor la Jamboreea națională din Brașov, precum și la taberele cercetășești de vară din Rodna Veche, Câmpulung (Bucovina), Odobești, Ilva Mică, Sarmi­­segetuza, Mamaia, Iablanița, Banca, Bazargic, Satu Mare, Câmpeni, Sălciuța de Jos, Reghin, Orșova, Bocșa Montana, Coscova, Gheorghieni, Constanța Carmen Sylva, Eforie, Cetatea Albă,Breaza, Sinaia­, Predeal, Baia Sprie, Stamora, Moravița, Halmei București, Cernăuți, Călimănești, Episcopia Bihorului, Tălășmani, Tușnad, Vatra Dornei, Băile Herculane, Decebal, Vișeul de Jos, Reșița, Râșnov, Brașov, Bogza, Timișoara, Arad, Oradea, Călărași Port, Giurgiu Port, Sibiu, Iași, Alba Iulia, Galați, Brăila și Dorohoi. Atât la ducere cât și la înapoiere se vor elibera bilete cu 75% reducere, pe baza certificatului de că­lătorie prevăzut cu timbrul sec și parafa directorului general C.F.R. Suplimentul de tren accelerat se va plăti cu redu­cere, ca pentru militari. La trenurile rapide și Pullman se va plăti costul întreg al tichetului sau suplimentului pentru compania­­ vagoanelor cu paturi. CARTEA SATULUI CEZAR PE­T­RE­SCU : CEI TREI REGI (cu un desen de Lena Con­stante și cu 46 de vederi și chipuri după foto­grafii). A apărut ediția a doua. ARBORELE ȘI Nu e nevoe să fie grec pentru a ști că helioterapia este folosirea razelor solare în mod preventiv și pentru vindecarea bolilor. Cuvântul, numirea aceasta, este deja cunoscută. Se știe de asemenea, dar mult mai puțin, despre thalassoterapie, care aduce binefa­cerile mării și ale aerului de mare. Dar nu se bagă în seamă complet sylvo­terapia prin care înțelegem: totalul trata­mentului medical pe care poate să ni-l procure șederea în pădure și cura ei. Sylvoterapia se poate asemăna într-o oarecare măsură cu protherapia, dacă vrei să numești astfel cura în munți, pe care o recomandă medicina mai ales bolnavilor sau anemicilor de mare nervozitate, pen­tru înbolnăvirea plămânilor și nervilor. Pe de altă parte thalassoterapia are unele asemănări directe cu sylvoterapia, când pădurile — plantațiile de pini co­boară pe coline până la țărmul mării, efluviile acestora unindu-se cu acele ale mării. Dar, să spunem despre sylvotherapia si­mplă, separată de orice ajutor. Ceea ce interesează, este să arătăm că se poate prescrie « cura pădurii » iar unele păduri de câmpie sunt bune a fi nemerite locuri de vindecare. încă din 1932, sub numele fals « Pé­­haire », cineva din Franța scria în marile ziare asupra : « influenței sanitare a pă­durii 3. Péhaire, scria între altele, că pădurile sunt o adevărată piedică în propagarea boalelor infecțioase, iar epidemiile holo- PĂDURILE NOASTRE SĂNĂTATEA­ nice în Indii au fost oprite prin marile întinderi de păduri. Această acțiune sanitară se explică prin faptul că: 1. Atmosfera forestieră e bogată în oxigen și pădurea curată (aerul). 2. Frunzișul filtrează aerul și-l înmaga­zinează considerabil curățat. 3. Pământul forestier împiedică desvol­­tarea microbilor. Se poate astfel compara curățirea ae­rului pădurilor cu atmosfera munților și a litoralului mării. In ce privește pământul, se susține că nenumăratele resturi vegetale ale pădurii, sfârșesc prin a produce un pământ cu ve­getale și animale special, acea pătură moartă-humusul, al cărei caracter e aci­ditatea, ce distruge germenii (sămânța bolii) și bacteriile: holerei, tifosului, teta­­nosului și cărbunelui (buba neagră), etc. Ea îngădue de asemenea combaterea fri­gurilor palustre. Ce să mai vorbim de îm­bunătățirea unor regiuni întregi, redate vieții omenești și culturii, devenite pro­ductive, ca unele câmpii franceze. Littoria și atâtea ținuturi italiene ? ! Sylvotherapia nu mai e o închipuire și pădurea poate completa preventoriile și sa­natoriul. Dacă privim « cura de pădure » ca ele­ment de cultură fizică, pe care nu trebue să o desconsiderăm, mai ales în cadrul timpului nostru de înflorire a turismului și vieții sportive, —­­însă nu tocmai bine aleasă de oameni ca metode și întrebuin­țare și dacă vrei să faci centre de sylvo­therapie pentru copii, vom întrebuința acest climat forestier drept climat asemeni munților și celui maritim. Vom face astfel « naturism » dând pu­tința copilului să tragă toate foloasele din pământ și înfrunzire, naturismul nefiind alt decât folosirea bună și științifică a agen­ților naturali: aer, apă și lumină. Ca și la munte și mare, îi vom îmbrăca cât mai ușor cu tunică lejeră, brațe și picioarele goale, doar cu sandale­­ — tem­peratura având 15 centigrade, firește pen­tru începători, ceilalți care au un stagiu, câțiva ani de sylvotherapie, putând su­porta în temperaturi cât mai joase. Se recomandă o mare atenție insectelor și înțepăturii păinjenilor și spinilor, peri­cole serioase, copiilor ce poartă adesea doar un șorțuleț. Nu ai totdeauna la în­demână pomezi vindecătoare și uleiuri protectoare. De asemenea viperele , dacă e semna­lată prezența lor în regiune, se renunță la sandale, utilizând ghete și încălțăminte de piele tare, prin pădure , iar dacă e centru de sylvoteraphie, trebue organizată combaterea și vânătoarea lor sistematică, în mod permanent, înlăturând astfel teama și îngrijorarea bolnavilor sau amatorilor de cură forestieră. Copiii trebue să facă marșuri cu picioa­rele goale, ce are de scop întărirea cor­pului întreg, prin exercițiul armonic și jocul normal al picioarelor, pe un pământ ce nu poate fi vătămător. Humusul pă­durii joacă asupra picioarelor,­­ tălpi și mușchi, un rol asemeni bancurilor de nisip marin, a plajelor, fiind chiar mai bun adesea, el întărind picioarele, pe când nisipul plajei moleșește și frăgezește. Sylvoterapia cuprinde firește, marșuri, exerciții sportive, jocuri și ore de repaos complet. Ea se unește cât mai mult culturii fizice, iar dacă pădurea are un lac sau râu, e de dorit ca piscicultura (creșterea peștelui) să nu fie o piedică la înnot și canotaj (vâslit) pentru copiii în tratament. Dacă se urmărește numai recrearea și refacerea organismelor sdruncinate de zgo­­motul și vieața marelor orașe, sau de obo­seala lecțiilor, impuse de programele ana­litice a școalelor, calmul perfect și liniștea pădurii va fi cea mai bună parte a trata­mentului sylvotherapeutic. Ne vom feri de a cădea în cealaltă parte, inactivitatea sau nemișcarea, în mijlocul acestei liniști, ce ar produce sau crește neurastenia, și spleenul, de aceea vom crea elemente de variație și activitate , creștere de animale și păsări, lucrări de pepinieră, recoltare de semințe plantații efective, facere de bărci, adăpos­turi, etc. ; deoarece fiind activi și preo­cupați, boala de nervi nu-și mai află locul potrivit. Insă nu vrem să spunem mai mult, intrând mai mult în domeniul medicinei, ci am fi prea mulțumiți dacă am îndrepta numai elementele pentru studii mai adânci ale specialiștilor medici higieniști, stabilind acestea științific. E numai un capitol din înrâurirea pădurilor atât de însemnată odinioară în mai mare cinste iar astăzi nebăgată în seamă pe nedrept. Când vom avea și la noi o societate a « Prietenilor Arborilor »? Și când oare vom înțelege și noi datoria de a întări generațiile tinere, educate în acest sens — al vieții cât mai aproape de natură, făcând din grădinile de recreație și pădurile vecine centrelor de aglomerație cum sunt cetățile universitare și indu­striale, adevărate Centre terapeutice, pro­pagând « cura în pădure » ? ! Ing. CEZAR GR. CRISTEA

Next