Apărarea Națională, 1936 (Anul 16, nr. 10-41)

1936-04-21 / nr. 5

21 APĂRAREA NAȚIONALA Preoți ortodoxi! Luați aminte ce-a pățit Biserica creștină in Rusia sovietică! Luptați contra comunismului și autorilor lui, străini de neamul nostru! Biserica catolică denunță pericolul jidovesc 1 ► ►•♦-♦•♦# -4< Un articol senzațional dintr’o revistă catolică engleză.­ Ea confirmă că „Protocoalele înțelepților din Sion“ sânt adevărate — Oficialitatea catolică se deș­teaptă! Văzând cum comunismul rus a distrus, ca o consecință a voinții Kabulului jidovesc, biserica creștină ortodoxă din Rusia, ea a hotărât luptă deschisă contra comunismului și acum, în urmă, chiar contra jida­nilor, direct, pentru apărarea fiin­ței ei. A făcut, astfel, mare senzație, pu­ricarea, în cursul anului trecut, de către marele ziar englez „catholic Herald", a unei serii de articole, do­vedind că, comunismul nu este de­cât „o simplă întreprindere jido­vească". Iată, acum, că o altă importantă publicație engleză „Catholic Ga­zette“, organul lunar al lui „Catho­lic Missionary Society d’Angleterre", dă la lumină in numărul său pe luna Februarie 1936, un studiu, intitulat: „The Jewish Peril and the Catholic Church“ („Pericolul jidovesc și Bi­serica catolică“), din care se cons­tată că jidanii duc o luptă grozavă de exterminare a bisericii catolice prin aplicarea specială a unor texte complet asemănătoare cu cele din „Protocoalele înțelepților din Sion“, ceea ce confirmă încă odată veraci­tatea acestor „Protocoale“. Intru­cât articolul e prea mare, extragem din el pasagiile mai im­portante pe care el le-a reprodus dintr’o serie de discursuri cari s’au ținut recent, la Paris, în ședințele uneia din Societățile oculte jidovești din capitala Franței și care i-au fost transmise revistei engleze de către o personalitate catolică de mare în­credere, ale cărei legături intime cu cercurile jidovești respective i-au permis să asiste la aceste­­ ședințe și să asculte nouile învățături pe cari Kabulul le-a lansat în lume, ji­­dovimei de pretutindeni. Iată aceste texte: CÂND VA DOMNI ISRAEL ? „Atâta timp cât va subsista prin­tre goimi o concepție morală de or­dine socială și atâta timp cât cre­dința, patriotismul și demnitatea nu vor fi fost desrădăcinate domnia lui Israel asupra lumii nu va sosi". DUȘMANUL LUI PRINCIPAL: BISERICA CATOLICĂ „Israel a îndeplinit până azi o parte din sarcina lui, dar nu se poa­te pretinde că toată această muncă este pusă la punct. Israel are în­că un lung drum de făcut înainte de a răpune la pământ pe principalul său dușman: Biserica catolică!" „Israel trebue să aibă totdeauna în vedere că Biserica catolică este singura instituție care s’a menținut și care atât cât se va menținea va opri în loc succesul lui Israel. Bise­rica catolică, prin munca sa meto­dică și prin învățăturile sale morale și de întărire a spiritului, va impune totdeauna copiilor săi dragoste și respect pentru ea, în­cât va ști ori­când să le insufle destulă demnitate și mândrie pentru ca aceștia să în­­genunche în fața dominației noastre și a viitorului Rege al lui Israel". CUM CREDE ISRAEL CA VA ÎN­VINGE BISERICA CREȘTINA „Iată pentru ce, — spune Israel, noi ne-aai forțat de a descoperi cel mai bun mijloc de a lovi Bise­rica catolică în bazele sale profunde. „Noi am răspândit spiritul de re­voltă și falsul liberalism printre na­țiile de șoimi în felul de a le con­vinge să părăsească credința lor și chiar să le fie rușine de a profesa preceptele religiei lor, supun­ându-se comandamentelor bisericei“. „Noi am condus pe cei mulți din­tre dânșii de a se mândri că sânt atei și că sânt scoborîtori din mai­muță!“ „Noi le-am pus la dispoziție teorii noui, ca comunismul, anarhismul și socialismul cari servesc astăzi sco­purile noastre“. „Goimii stupizi le-au acceptat cu cel mai mare entuziasm, fără a-și da seama că aceste teorii vin de la noi și că ele constituie instrumentul nostru cel mai puternic contra lor. „Noi am aruncat asupra Bisericii catolice cele mai odioase calomnii, noi am căutat să murdărim istoria ei și să aruncăm disprețul asupra activităților ei cele mai nobile“. „Toate acestea, noi le-am aranjat atât de bine, încât astăzi sântem martorii, spre marea noastră satis­facție, a revoltelor contra Bisericii creștine în cele mai multe din ță­rile creștine. Astfel noi am făcut ca mulțimile să privească cu dez­gust și ură contra preoților creștini și să socotească ca o pierdere de timp practicarea religiei catolice, sau a oricărei alte religii creștine“. O ARMĂ SIGURĂ : FRANCMA­SONERIA ! Israel a fondat numeroase aso­­ciațiuni secrete cari lucrează toate pentru scopurile lui, sub ordinele și direcția lui Noi le-am făcut o o­­noare, o mare onoare șoimilor de a se uni organizațiilor noastre, cari sunt grație aurului nostru din cele m­ai înfloritoare. E secretul nostru Și șoimii cari trădează cele mai pre­țioase interese ale lor, unindu-se complotului nostru, nu află nici­o­­dată că aceste asociațiuni sunt opera noastră și ele lucrează pentru scopu­rile noastre". „Unul din numeroasele triumfuri ale francmasoneriei e că acești goimi cari devin membrii lojilor noastre nu bănuesc nici­odată că noi ne servim de ei pentru a cons­trui propriile lor închisori și că fa­bricăm lanțuri din propria lor seni­litate către viitorul rege al lui Is­rael, regele lumii". JIDANII CATOLICI SÂNT SPIO­NII LUI ISRAEL! „Noi am obligat anumiți copii de-ai noștri să îmbrățișeze religia catolică cu scopul explicit de a lu­cra la dezmembrarea Bisericii cato­lice, croind scandaluri în sânul ei. Din nenorocire jidanii „convertiți“ n’au fost toți credincioși misiunii lor. Dar unii și-au ținut promisiu­nea și au făcut onoare neamului lor“. CALVINISMUL ȘI LUTERANIS­­MUL SÂNT OPERE IUDAICE „Noi sântem părinții tuturor re­voluțiilor, — chiar a acelora cari câteodată s’au întors contra noa­stră.^ Noi sântem stăpânii europeni ai păcii și ai războiului. Noi ne pu­tem mândri de­ a fi fost creatorii Reformei. Calvin a fost unul din copiii noștri. El era descendență ji­dovească. Autoritatea jidovească i-a acordat încredere și finanța jido­vească l-a ajutat de a lansa planul său de reformă“. „Martin Luther, la rândul său, cedă amicilor săi jidani și finan­­tei jidovești. Complotul său contra Bisericii catolice a fost încoronat de succes“. „Astfel Biserica catolică a fost sensibil slăbită și autoritatea sa a­­supra regilor goimilor a fost redusă la aproape nimic“. MOARTEA REGIMURILOR BUR­GHEZE­ ­.Pâna'n prezent Israel a reu­șit să răstoarne cele mai multe din tronurile Europai. Altele vor urma în viitorul apropiat. Ru­sia servește deja dominația noastră. Franța cu guvernul său masonic este la dispoziția noastră. Anglia, prin depen­dența ei de finanțele noastre este sub influența noastră și în protestantismul său rezidă speranța noastră de a distruge Biserica catolică. Spania și Me­xic nu sânt de­cât jucării în mâinele noastre. Multe alte țări, inclusiv Statele­ Unite, au căzut deja în mrejele combina­țiilor noastre”. JIDANII CER DETRONAREA PAPII! „Să nu uităm, — încheie Is­rael —, că atâta timp cât vor e­­xista dușmanii noștri militanți din Biserica catolică, noi nu vom putea deveni stăpânii lu­­mii. „Să nu uităm că viitorul rege al lui Israel nu va putea domni asupra lumii înainte ca Papa de la Roma să fie detronat, cât și toți ceilalți monarhi cari domnesc asupra șoimilor". Jidanul Abraham Wexler patronează portul Brăila — Deși jidanul e numit mijlocitor oficial prin decret regal totuși posedă remorchere sub pavilion elen. — Cum moare elementul românesc în propria sa țară — Am scris în mai multe numere precedente, că „Legea pentru pro­tecția muncii naționale“ nu se a­­plică câtuși de puțin, așa că ele­mentul românesc se află continuu într’o critică situație. Deasemeni am arătat situația tragică a mijlocitorilor oficiali de pe lângă Bursa de mărfuri și ce­reale din localitate, cum și mono­polizarea muncii naționale în port. Am vorbit în mod documentat despre criza economică ce bântie de câțiva ani în bătrânul port du­nărean, criză care a lovit nu nu­mai pe comercianții de cereale, dar și pe mijlocitorii oficiali, pe arma­tori, proprietari de șlepuri, eleva­toare, etc. Efrrturle făcute de oamenii zilei, spre a da o mică brumă de activi­tate portului nostru, — odinioară sala și centrul de export al produ­selor noastre agricole — au rămas zadarnice, cu toate protestele unei populații de circa 70 mii de suflete, care își duce amarul zilelor și nu trăește decât cu speranța că vor veni vremuri mai bune. MONOPOLUL JIDANULUI WEXLER Infima muncă ce mai există în portul Brăila a fost pur și simplu monopolizată de jidanul ABRAHAM WEXLER, care deși e numit mijlo­citor oficial prin decret regal și ar trebui să arate recunoștință și să-și manifeste sentimente adevărate ro­mânești, fiindcă azi în țara noastră își câștigă existența și a făcut zeci de milioane avere în foarte scurt timp, a găsit cu cate ca remorche­rele „Netty“ și „Sofia“, cum și ju­mătate din vasul „Levendis“, să le treacă sub pavilion străin, spre a se sustrage pe deoparte obligațiilor că­tre stat, iar pe de alta să aibă per­sonal străin, iar cel autohton să moară de foame. Iată concepția acestui faimos mi­­stt jidan, care, în disprețul bunului simț, s’a pretat la asemenea fapte, numai să-și ajungă ținta, realizând o avere fabuloasă. Acest procedeu specific rasei se­mite constituie nu numai un aten­tat împotriva legalității, dar și o gravă jignire pentru mijlocitorii o­­ficiali de pe lângă Bursa de mărfuri și cereale din portul Brăila. JIDANUL A. WEXLER VREA SA TRAIASCA NUMAI EL In dorința unor câștiguri cât mai mari, acest jidan puchinos a luat în­ exploatare anul trecut remorche­ 7­iele „Bayard“, „Petros“ și Levendis, sub pavilion elen, pe care le­& §ce­culat, deși calitatea lui nu permite manevre de felul acesta. Apoi, ploșnița galițiană s’a pretat și la operațiuni nepermise. Cităm cazul șlepului „Ioanis Can­­ghelaris“, proprietatea a doi arma­tori. Jidanul ABRAHAM WEXLER a navlosit acest vas numai cu a­­sentimentul unuia din proprietari, de­oarece celălalt era împotriva în­chirierii șlepului, întrucât cel care refuzase să re­cunoască acest navlu pretindea suma de 40 mi­lei pentru pagubele suferite, jidanul văzându-se con­strâns și amenințat că va fi recla­mat Bursei, a făcut în așa fel încât borderoul de navlosire a fost sem­nat de ambii proprietari. Deși a mai făcut și alte afaceri de genul acesta, misticul cu pricina a știut să iasă totdeauna basma cu­rată. Ceea ce a revoltat pe toți mijlo­citorii oficiali de mărfuri și cereale din portul nostru, e faptul că jida­nul Wexler nu lasă pe nimeni să câștige un ban, nici chiar pe cel mai sărac coleg, deși poate are o familie împovărată și vrea să ducă și el o pâine acasă. Un om care a făcut milioane in țara noastră și câștigă prea mult, luând pâinea dela gura colegilor lui și a cumpărat vase schimbându-le pavilionul, nu merită să fie prote­jat, ci, dimpotrivă, pus la stâlpul in­famiei. Dealtfel, legea Bursei prevede clar că un mijlocitor oficial al ei, pen­tru ei, pentru mărfuri și cereale, nu are voe să fie și armator de vase și nici să speculeze vase. P. Vrânceană ■ o ♦ [UNK] [UNK] o Rickett e Jidan N'am uitat încă scandalul fă­cut de presa mondială pe ches­tiunea concesionării petrolului și minelor din Abisinia unui anu­me RICKETT, care era prezentat ca mare petrolist englez și iscu­sit om de afaceri. Ziarul „Daily Express“ din 4 Martie c. anunță că Rickett ar fi fost la Roma și că acolo a fost primit de Mussolini și însărcinat cu preliminarele tratativelor de pace dintre Italia și Abisinia. Presa engleză adevărată însă, a desmințit această știre fantezi­stă și arată că Rickett nu este de­cât un JIDAN SIMPLU și fără nicio legătură cu cercurile economice și financiare engleze serioase, iar că numele lui ade­vărat­ este. GOLDSTEHL S Sportul jidano­­maghiar devine o sfidare! Miile de spectatori ai matchului Slavia—C. A. O. au avut din nou ne­plăcuta surpriză să constate pentru a nu știu câte o oară sen­timentele ji­­dano-maghiare a echipei orădene. In fața de 13.000 de spectatori, e­­chipa C. A. O. a apărut sub culorile ungurești, tricou alb, chiloți verzi și minge roșie. Pentru acei care urmă­resc deaproape activitatea C. A. O. acest fapt nu este o simplă întâm­plare, un caz izolat. El face parte dintr-un șir întreg de metode de a călca în mod sistematic sentimen­tele românești. Această echipă care nu are decât un singur jucător ro­mân, David Mircea, nu pierde nici o ocazie să-și arate adevăratele sen­timente ungurești ce le are. In tur­neu în Franța joacă sub denumirea lor ungurească N. A. C., în țară joacă cu ghete roșii sau minge ro­șie care împreună cu tricoul și ghe­tele întregesc tricolorul unguresc, iar atunci când câte un echipier de la C. A. C. joacă în echipa națio­nală se încăpățânează să vorbească numai ungurește. Conducătorii ji­dani ai acestui club au infiltrat a­­tât de mult sentimentele ungurești în jucători, încât Bodola, Juhasz & Co., care în echipa lor joacă cu su­flet arătând o clasă internațională, când joacă în echipa națională nu pun nici un fel de interes, sunt ca­tastrofali și totdeauna aportul lor sfârștește cu înfrângeri dureroase pentru noi. Federalii noștri dorm, altfel nu se explică de ce până în prezent nu au pus capăt acestei situații intolera­bile în nici o țară din lume. Dacă nu sunnt capabili, sau sunt sub in­fluența jidano-maghiarilor, să plece cât mai este timp și să lase loc al­tora care sunt în stare să conducă destinele sportului pur românește. Șovinismul acesta unguresc nu este numai al jucătorilor ci și al spectatorului ungur. In întâlnirea C. A. O.—Slavia încurajau numai pe C. A. O., iar în întâlnirea Venus— Slavia încurajau numai pe Slavia, iar atunci când Venus a reușit să marcheze un gol nu au făcut un singur gest de mulțu­­m­ire. Mi s’a umplut inima de bucurie că cea mai frumoasă victorie din viața C. A. O-ului a fost făurită în cea mai mare parte de VINTILĂ, ROȘCULEȚ, DAVID. Fără aportul celor doi ceferiști C. A. O. ar fi fost o victimă sigură în fața Slavici. BRAVO ROȘCULEȚ, BRAVO VIN­­TILĂ, C. I. Munteanu Cine conduce Spania? D. Azana, noul prim­-ministru al Spaniei, este un mason, adecă jidian convertit la creștinism. Se zice că el este un mare per­secutor al creștinismului. Aceasta explică incendierea bi­sericilor creștine de către comu­niștii spanioli. Un jidan la Monopolul alcoolului Ne permitem a vă scrie dv., ca­re sunteți un aprig apărător al sentimentului național, pentru ca prin ziarul dv., să se facă drep­tatea cuvenită nouă, care sun­tem destul de oropsiți de soartă. In acest oraș există la Direcțiu­nea Monopolului un controlor al Ministerului de finanțe, un ji­dan, cu numele de Izrailiteanu, care ne terorizează. Din cauza acestui jidan o să ajungem la ruină, mai ales că lucrează sub protecția unui oarecare inspector al cărui nume nu-1 știm. Cum nu putem face nimic contra lui prin protecția de care se bucură, facem, apel la dv., care întotdea­una aț­ luat apărarea cetățeni­lor români, cari suntem perse­cutați la noi în țară, de acești străini. Toată speranța noastră este un dv. Nu îndrăznim să ne iscălim prin faptul că acest om aflând cine suntem și rămânând aci un oraș mai departe, ar fi în stare să ne distrugă grație sluj­bei ce ocupă. Vă salutăm cu tot respectul și vă mulțumim cu multă recu­noștință din m­ulți Comercianți din Brașov Jidovimea la Roman Intr’un oraș de 27.700 locuitori, din cari 12.900 sunt jidani, comer­țul și meseriile au următoarea si­tuație în raport cu jidanii și pro­fesiile lor: SCAUN EPISCOPAL Scaun episcopal. Biserici: 7 ortodoxe,1 catolică, 1 lipovenească, 4 sinagogi și 14 case de rugăciune, 2 școli primare israelite. Spital israelit, azil de bătrâne, societatea de ajutor reciproc „Fraterna”, loja „Progresul”, societatea culturală „Dr. Ziion”, societatea sportivă „Ma­­cabi”-Israelite. I. PROFESIUNI­ LIBERE MEDICI: 14 jidani, 16 români. DENTIȘTI: 5 jidani ,1 creștin. VETERINARI: 2 români. AVOCAȚI: 12 jidani, 35 români. Antreprenori de lucrări publice: 5 jidani, 2 români. PICTORI: 3 jidani, nici­un român. II. COMERȚUL Agentură de comision: 13 jidani, 1 român. Anticari: 1 jidan. Agenții de asigurare: 7 jidani, 1 român. Ateliere mecanice: 4 jidani, 3 români. Piese de automobile: 5 jidani, 2 români. Băcănii: 31 jidani, 2 românii, 1 armean. Berării: 3 jidani. Magazine cu biciclete: 3 jidiand. Bijutieri: 2 jidani. Birturi: 4 jdani, 1 român. Magazine cu brașovenie și mar­­chitanie: 6 jidani. Cafenele: 6 jidani, 1 român, 1 turc. Cârciumari: 100 jidani, 22 români Comercianți cereale: 22 jidani, 1 român, 2 greci. Depozit de cherestea: 8 jidani. Magazine coloniale: 5 jidani. Drogherii: 3 jidani și 1 român. Articole electroteh­nice: 2 jidani. Comercianți de făină: 6 jidani, 1 român. Farmacii: 2 jidani, 2 români. Magazine de fierărie: 6 jidani. Exploatațiuni forestiere: 2 jidani, 1 român. Magazine cu fructe: 5 jidani­, 4 români. Magazine galanterie: 6 jidani. Magazine de gramofoane: 5 ji­dani. Magazine cu haine gata: 3 ji­dani. Depozite cu vopsele: 3 jidani. Depozite de sare: 2 jidani, și fe­derala. Hoteluri: 4 jidani, 2 români. Ateliere încălțăminte: 38 jidani, 2 români. Magazine cu încălțăminte: 8 ji­dani, 2 români. Depozite de lemne: 9 jidani. Librării-papetării: 7 jidanii. Magazine de lingerie: 6 jid­ani. Manufactură: 39 jidani, 1 român. Mărunțișuri: 7 jidani. Mașini de cusut: 2 jidani. Magazine cu mobile: 6 jidani. Mode: 8 jidani. Magazine de olane: 2 jidani. Exportatori de ouă: 3 jidani. Magazine de pielărie: 9 jidani. Restaurante: 4 jidani, 3 români. Comercianți saci și mușamale: 2 jidani. Depozite de Rachiu: 11 jidani și 1 la Federala Roman. Magazine sticlărie de porțelan: 7 jidani. Tipografii: 5 jidani și 1 la șc. de arte și meserii. Var și ciment: 4 jidani. Depozite vinuri: 7 jidani, 2 ro­mâni. Comercianți de vite: 4 jidanii 119. INDUSTRIA Fabrici de ape gazoase: 3 jidani. Fabrici de articole ceramice: 1 jidan. Fabrici de cherestea: 2 jidani. Fabrici de cițc de lemn: 1 jidan. Fabrici de artic. faianță: 1 jidan. Fabrici de glucoza: 1 jidan. Fabrici de licheruri: 4 jidani. Fabrici de mezeluri: 3 jidani, 1 român. Mori: 4 jidani, 1 român. Fabrici de piele: 2 jidani, 1 român Fabrici de săpun: 4 jidani. Fabrici de sobe teracotă: 3 ji­dani. Fabrici de țesătorie: 3 jidani. Fabrici de u­leiuri: 2 jidani Fabrici de zahăr: DANUBIANA? IV. MESERII Blănari: 4 jidani. Boiangerii: 4 jidani. Brutari: 8 jidani, 4 români. Caretași: 4 jidani, 2 români. Ceaprătari: 4 jidani. Ceasornicari: 9 jidani. Căldărari: 1 jidan. Cofetari: 4 jidani, 3 români. Cojocari: 4 jidani, 5 români. Cismari: 6 jidani, 4 români. Croitori: 27 jidani, 4 români. Curet­ari: 6 jidani. Dogari: 6 jidani. Dărăcitori de lână: 3 jidani, 1 ro­mân. Fierari: 2 jidani, 3 români. Fotografi: 4 jidani, 1 român. Frizeri: 7 jidani, 7 români. Lăcătuși: 3 jidani, 2 români. Legături de cărți: 2 jidanii Măcelari: 15 jidani, 10 români. Perieri: 3 jidanii. Pescari: 1 jidan, și federala. Sculptori în piatră: 3 jidani, 1 italian. Strungari în lemn: 1 jidan. Tâmplari: 7 jidani, 9 români. Tapițeri: 3 jidani. Tinichigii: 13 jidani, 1 român. Zidani: 9 români. Zugravi: 3 jidani, 5 români. Jacques Bainville • «o g • • și jidanii Ziarul „Iudenkenner” din 11 Martie 1935 scrie : „Ne reamintim cu toții de moartea unuia dintre redactorii gazetei regaliste „Action Fran­­­aise”, Jacques Bainville, la în­mormântarea căruia conducăto­rul marxist Léon Bhim a fost a­­acat de către agenți provocatori, suferind răni ușoare. Drept urmare, guvernul fran­­cez a dizolvat grupările politice ale „Acțiunei franceze”. Jacques Bainville (Radstadt) era complet aservit jidanilor și­­ nu admitea niciodată o demas­­c­­are din partea cunoscătorilor jl­­­ Jovimei în gazeta „Action Fran­­ç­­aise”. A luptat din răsputeri în genul agresiv jidovesc, atât de cunoscut nouă, în contra răspân­­direi „Protocoalelor înțelepților Pionului”. Prin el au devenit co­laboratori ai ziarului jidanii Paul Levy și Landau din Odessa (!). Jidanii au tolerat „A. F.” pe c are o socoteau ca nefiind peri­culoasă datorită faptului că nu prezenta un program bine defi­nit și o întrebuințau spre a dis­trage de la antisemitism tinere­­­­tul francez netrezit încă din­­ punct de vedere național. Dacă jidanii au admis disolva­­rea „Acțiunei Franceze” însem­nează că se pot lipsi de ea și că Israil se pregătește la dictatura bolșevică ne fată. Jacques Bainville (conform re­latărilor ziarului „Patriote" din Canada, din 11 iulie 1935) era de origine jidovească. Foaia lumei financiare „Commentaires” a scris odată că aptitudinile lui Bainville-Radstadt pentru spe­culații financiare le datorește sângelui său jidovesc”. Dăm aceste informațiuni cari ne par interesante, pentru că pen­tru prima oară aflăm că acest gazetar francez, de dreapta, era jidan. Ce zice oare d. Maurras despre aceste revelații ? in Bucovina-repausul duminical­se respectă Sâmbăta, nu Duminica — încă o dovadă vie a atotputerniciei jidanilor și încă o rușine și slăbiciune a autorităților noastre, clorofor­­mizate și îmbătate de parfumul satanic al banului și prieteniei jidănești — In Bucovina, unde cea mai­­ spurcată și blestemată de Dum­­n­­ezeu buruiană care se chiamă .JIDANUL“, crește și se joacă în cine pe toată cărăruia și pe tot vetecul de pământ aproape, buna rânduială și buna gospodărie a autoritățile noastre șiMopă­­easă din zi în zi tot mai rău, reviind astfel de la sacra lor da­torie de organe specificice în slujba Statului. In fiecare domeniu al activi­tății executorii legilor, meritelor și îndatoririlor ce le au de înde­plinit cu cea mai mare sfințe­nie, punctualitate și fără pic de părtinire, austr­itățile noastre, — există un vierme neadormit care sfredelește și roade necon­tenit la știrbirea și canalizarea liniei de conduită și dreaptă ju­decată a acestor autorități. Acest vierme care știe a se fu­rișa și a intra ca nimeni altci­neva pe lume, ori­unde vrea, e JIDANUL. El, acest vierme care e Jida­nul, a ajuns ca în Bucovina unde seminția sa e mai răspândită ca ori­unde în România, să facă ce vrea, comandând până și autori­tățile. Repausul duminical, care după cum cer și ordonă legile Statului, trebue să se respecte DUMINICA, în Bucovina se res­pectă SAMBATA, findcă așa vrea jidanii, fiindcă ei nu se tem de nimeni și fiindcă ei orice infracțiuni și abateri de la legile țării ar face, scapă tot­deauna învingători, fără a li se urni măcar, un păr din cap, a­­ceasta fiindcă ei AU BANI. In o­­rașele, târgurile și satele Buco­vinei, toate prăvăliile și restau­rantele sunt închise Sâmbăta, de nu poți cumpăra un capăt de ață sau o felie de pâine, dacă nu găsești o prăvălie sau restau­rant creștin. Iar Duminica, în schimb, când de drept trebue să fie închise, SUNT DEScHISE, fiindcă Jidanii nu au sărbătoare Duminica și pentru aceasta nici nu vream, să respecte repausul duminical, Duminica, ci Sâmbă­ta, așa după cum le place și vreau ei. -o- Destituirea președintelui republicei spaniole! Dictatura comunistă din Spa­nia a reușit să destituie pe pre­ședintele republicei spaniole, ă. Zamora, care nu-i făcea pe plac. De fapt, comuniștii au ajuns stăpâni pe Spania! Ce-ar face ei să-și poată fa­ce mendrele, cum ar vrea, și ’n țările cari sunt monarhii consti­tuționale­­ României, încă odată, com­u­­niștii din Spania îi înfățișează un teribil exemplul B’nai­­ritt atâta „Youngstown Jewish Times" din 23 Ianuarie 1936 scrie despre jubileul a 53 ani de la înființa­rea latei B’nai Britt Mahoning No. 339 : „Președintele Max Stone e ho­tărât să-și încordeze toate pute­rile pentru a aduce la îndeplini­re țelurile nobile (!) ale lui B’nai Britt. B’nai Bri­tt există în fiecare comunitate și are ca țel suprem să deslănțue un război fără pre­get împotriva antisemitismului prin agenturile sale „Liga împo­triva defăimării". Activitatea sa se întinde asupra multor dome­nii a vieții evreești din lumea în­treagă. Ajutați B’nai Britt, cola­borarea dv. ne va ajuta să ne a­­tingem țelul!" Am relevat ultimul pasaj, căci lojile jidovești lucrează în ascuns mai departe și la noi ca pretutin­deni. Credem că această chema­re e adresată și jidanilor din țara noastră cari formează o li­gă antinațional creștină în mij­locul nostru! Loja B’nai Britt, de la noi, e în directă legătură cu „Uniunea evreilor români" de sub condu­cerea d-lui dr. Fildermann | -----------------­ Englezii cer alianța cu Germania Foaia „Blackshirt“ (cămașa neagră) care apare la Londra publică un discurs al conducă­torului fasciștilor englezi Sir Mosley la Leeds. Oratorul atingând și chestiu­nea evreească spune : „O mână de jidani în orașul Londra e res­ponsabilă de împrumuturile noa­stre externe, de ăeflația noastră internă precum și de mizeria din districtele industriale engleze. Acest pasaj a deslănțuit aplauze furtunoase. „Eu cred“, spune mai departe oratorul relativ la raporturile germano-engleze „CA RELAȚII­LE CELE MAI STRÂNSE INTRE GERMANIA ȘI ANGLIA SUNT SINGURA SOLUȚIE POSIBILA SI CEA MAI BUNA CHEZĂȘIE PENTRU PACEA EUROPEANA“. ÎNȚELEGEM INSA SA-L COM­BATEM INTR’UN CONFLICT JI­DOVESC“. La aceasta publicul a răspuns din nou aplaudând frenetic. „Mă bucur“, spune oratorul, „să aud aplauzele Dv., poporul german dorește pacea, nimeni nu dorește să-l suprime decât jida­nii. NOI AM COMBĂTUT ODA­­TA POPORUL GERMAN IN­TR’UN CONFLICT ENGLEZ, NU V

Next