Apărarea Patriei, iulie 1952 (Anul 8, nr. 154-180)

1952-07-01 / nr. 154

APARAREA PATRIEI Lucrările consfătuirii pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă Sâmbătă seara au continuat la Petroșani desbaterile consfătuirii pe țară muncitorilor mineri. In cursul consfătuirii, au luat cuvântul mineri stahanoviști și a fruntași în producție, ingineri și tehnicieni. Redăm mai jos, în continuare, desba­terile consfătuirii. Cuvântul stahanovistului Grigore Șiller de la mina Petri­la In numele minerilor de la Petrila, sta­­hanovistul Șiller Grigore exprimă drago­stea minerilor pentru Partidul Muncito­resc Român și Comitetul său Central. Tovarășul Șiller Grigore arată că pen­tru ca mina Petrila să îndeplinească pla­nul, trebue să se dea o mare atenție ridi­cării cadrelor calificate. Mulți mineri au calificat noi tovarăși de muncă, dar sunt mulți alții care, dim­potrivă, au arătat nepăsare față de o pro­blemă atât de însemnată, cum este ridi­carea de noi cadre calificate. In vederea pregătirii cât mai temeinice a noi cadre de mineri, e necesar să arătăm tinerilor pe care îi instruim cum să contro­leze locul de muncă, cum să-l urmeze pen­tru a nu se întâmpla accidente. „Eu, de pildă — spune vorbitorul — lucrez în mină de 24 de ani și în acest timp nu am fost accidentat niciodată. Tovarășii tineri trebue învățați cum să bată găurile pentru înaintare, pentru a scoate cât mai mult cărbune și pentru a face economii de ex­plozibil. Este necesar ca minerii mai vârst­nici să fie totdeauna exemplu în ceea ce privește disciplina muncii.­­ Trebue să spun că sprijinul pe care co­mitetul de partid, comitetul de întreprin­dere și conducerea exploatării îl acordă calificării de noi cadre de mineri lasă de dorit. Tovarășii calificați sunt prea des mutați, uneori, chiar a doua zi, de la un loc de muncă la altul. Unii maiștri nu lămu­resc pe tineri cum să folosească din plin cele 8 ore de lucru, dece este necesar să respecte disciplina muncii, nu se intere­sează îndeaproape de materialul de care tinerii au nevoie. .­­ Conducerea minei Petrila are datoria să se intereseze mai îndeaproape de tinerii mineri, să se îngrijească cu mai multă atenție de hrana lor, de căminele în care ei locuiesc“. Stahanovistul Siller a arătat că trebuesc depuse eforturi sporite pentru ridicarea producției, micșorarea prețului de cost, realizarea de economii, întărirea discipli­nei în muncă și lichidarea rămânerii mi­nelor sub plan. Noi, minerii mai vârstnici, împreună cu tineretul — sub conducerea partidului — putem realiza lucruri în­­­semnate, putem răsturna și munții. In numele minerilor și tehnicienilor mi­nei Petrila, tov. Șiller și-a luat angaja­mentul că minerii și tehnicienii minei vor depăși planul pe anul 1952. Inginerul Tiberiu Harco a arătat că în­treprinderea carboniferă de stat Șorecani, exploatează­­ straturi subțiri de cărbune brun. Sub regimul burghezo-moșieresc ex­ploatarea unor asemenea straturi era ne­glijată pen­tru că nu putea aduce profituri mari capitaliștilor. Exploatarea se făcea cu mijloace primitive. Noi exploatăm astăzi rațional straturile subțiri. Planul de pro­ducție pe trimestrul I a fost îndeplinit în proporție de 103 °/o, pe luna Aprilie 1OlVo, în luna Mai 94,20/o, iar pe luna Iunie, până în momentul de față, în proporție de 92%.­­­­ A crescut productivitatea muncii s'au obținut succese în scăderea prețului de cost, întreprinderea noastră are posibilita­tea de a reduce și mai mult prețul de cost, transformând întreprinderea noastră defici­tară într’o întreprindere rentabilă.­­ Cauzele neîndeplinirii planului de pro­ducție în ultimele luni sunt lipsa de des­chideri și pregătiri, lipsa de haine imper­meabile și cisme de cauciuc, de perfora­toare și lipsa de cadre calificate. In continuare vorbitorul a subliniat o serie de inițiative ale muncitorilor mineri, menite să ridice productivitatea muncii. Astfel stahanovistul Ciupea Iean a aplicat din proprie inițiativă metodă sovietică de înaintări rapide Golovin. El a reușit ca în 8 ore să realizeze un întreg ciclu de îna­intare, perforând, pușcând, extrăgând și armând —, realizând astfel o înaintare de 3 metri pe zi steril tare. Tov. Ciupea Ioan s’a îngrijit în timpul liber, ca încă două echipe să-și însușească metoda Golovin. In schimb, unii tehnicieni și conducerea între­prinderii nu au dat un sprijin suficient, ca inițiativa lui Ciupea Iean să fie generali­zată la toate echipele de înaintare din în­treprindere. Mina Șorecani a obținut rezultate fru­moase și în domeniul mecanizării transpor­tului în abataj. Până la sfârșitul anului 1950 transportul cărbunelui în abataj se făcea prin lopătare, cu un randament foarte scăzut. Datorită sprijinului primit din par­tea U­niunii Sovietice, astăzi la mina prin­cipală „7 Noembrie“ toate abatajele sunt mecanizate, iar dela 1 Iulie 1952 va fi pus în funcțiune un alt abataj frontal mecani­zat. N’am putut însă să mecanizam până în prezent tăierea cărbunelui. Trebue să fac aci — a spus vorbitorul — un apel către tehnicienii și inginerii constructori de mașini miniere, ca, pe baza minunatei experiențe sovietice, să studieze și să ex­perimenteze un combain de cărbune pen­tru straturi subțiri atât de necesar muncii în minele noastre. La fel este necesar să se studieze problema benzii cu raclete și benzii de cauciuc pitic, astfel ca munci­torii din mina noastră să aibă condiții din ce în ce mai bune de muncă. In numele tuturor muncitorilor, tehni­cienilor și inginerilor, de la întreprinderea carboniferă de stat Sorecani, vorbitorul a transmis angajamentul de a realiza pla­nul de producție pe anul 1952, până la data de 15 Decembrie. „Miile de tone de cărbune extrase peste plan vor arăta devotamentul nostru față­­ de partid și guvern, față de cauza păcii și socialismului !“ (aplauze puternice), special cizmele și bocancii nu sunt de calitate corespunzătoare. O serioasă răspundere în legătură cu lipsurile existente revine organelor Mi­nisterului Sănătății, care nu s’au preocu­pat să ia din timp măsurile necesare în­ vederea îmbunătățirii situației. In ceea ce privește acțiunea de cultu­ralizare, deși s-au obținut multe rezultate pozitive, există o serie de lipsuri. Astfel, muncitorii de la minele Godeni și Berevo­­iești nu au club, iar clubul minei Poenari nu este terminat. Școlile de calificare din întregul bazin funcționează nesatisfăcă­tor din lipsa tehnicienilor de specialitate care să predea lecțiile. De asemeni, lip­sește materialul bibliografic pentru stu­diu individual. O seamă de lipsuri există în bazinul Schitu Golești și în ce privește munca de popularizare și stimulare a fruntașilor, precum și în introducerea metodelor so­vietice de lucru. Aceste lipsuri se datoresc slabei munci a organelor de partid și sin­dicale. Timp de 3 luni, 2 activiști de la Uniunea minieră au stat în bazinul minier pentru organizarea alegerilor sindicale fără să se ocupe deloc de problemele le­gate de îndeplinirea planului, ca organi­zarea întrecerii socialiste și introducerea metodelor sovietice de muncă. Unii tovarăși din Direcția Generală a Cărbunelui din minister vin pe teren ca niște înregistratori, nu se interesează con­cret de probleme și nu se rezolvă. Voi arăta o lipsă a industriei lemnului. In minele Poeni, Poienari se manifestă multă presiune. Am fi avut nevoie de lemn tare, dar nouă ni s’au trimis araci, parcă am planta în mină fasole. Tov. Jie­scu a analizat apoi lipsurile existente în munca minerilor din bazinul Schitu Golești. Printre aceste lipsuri el a arătat nefolosirea justă a celor 8 ore de lucru și insuficienta pregătire tehnică și profesională a maiștrilor și muncitori­lor. Vorbitorul a arătat necesitatea întă­ririi spiritului de vigilență împotriva duș­manilor și sabotorilor. După demascarea devierii de dreapta a grupului de oportu­niști Vasile Luca, Ana Pauker, Teohari Georgescu, s-a trecut și în bazinul Schitu Golești la îndepărtarea unor elemente dușmănoase strecurate în mijlocul colec­tivelor de muncă. Apoi, tov. Ion N. Jiescu a pro­pus în numele muncitorilor mineri din bazinul Schitu Golești, să se înființeze o policlinica dotată cu materiale, mașină de salvare, doctori corespunzători și un dentist; asigurarea cu apă potabilă a mi­nerilor de la minele Berevoiești, Poenari și Godeni ; asigurarea mijloacelor de transport pentru transportul muncitorilor la lucru; fonduri necesare construcțiilor de locuințe; electrificarea comunei Bere­voiești; o școală elementară în Pescărea­sca și amenajarea școlilor de la Poienari și Berevoiești. „Avem o cerere mai îndrăzneață —­ spune vorbitorul — vrem să ni se facă un teatru și dacă se poate, cu timpul să ni se acorde instrumente muzicale,­­ îmi iau angajamentul ca împreună cu echipele care le conduc să am depășire în cinstea zilelor de 10 și 23 August, de 15%, iar planul anual al exploatării în care lucrez să-l facem în 11 luni (aplauze), îmi iau angajamentul să folosesc din plin cele 8 ore de lucru, preluând mașina din mers și să mă calific maistru miner.. Muncitorii mineri din bazinul nostru sunt hotărîți să apere cu toată puterea lor cauza păcii pentru care luptă toți oamenii muncii din țara noastră (aplau­ze furtunoase). Trăiască lupta pentru pace a popoare­lor din lumea întreagă în frunte cu ma­rea Uniune Sovietică și genialul tovarăș Iosif Vissarionovici Stalin­­ (aplauze furtu­noase și prelungite. Asistența, în picioare, scandează „Slavă lui Stalin !“). Cuvântul tov. Anton Raica de la mina Anina Noi, minerii din regiunea Timișoara, simțim o mare bucurie și este pentru noi o mare cinste că putem veni în fața con­ducerii partidului și guvernului să ară­tăm o serie de probleme referitoare la în­deplinirea și depășirea planului nostru.­­ Muncitorii mineri muncesc cu avânt,­i dornici să îndeplinească planul. Totuși, planul nu s’a îndeplinit din mai multe cauze, printre care: lipsa de vagonete, de mineri calificați, lipsa unei strânse cola­borări între sindicat și conducerea între­prinderii și slăbiciunile pe care le-a avut comitetul de întreprindere în organizarea întrecerii socialiste.­­ Ne-am mulțumit să organizăm între­cerea socialistă între echipele de mineri numai prin contracte scrise, însă nu am căutat să asigurăm minerilor în întrecere și condiții favorabile pentru ca aceștia să-și poată duce la îndeplinire angajamen­tele. Cadrele tehnice nu s’au interesat tot­deauna ca echipele, în întrecere, să pri­mească și materialele de care au avut ne­voie (lemn, scânduri, scule, vagonete goale, etc.). Inginerii și tehnicienii ne dau un mare sprijin, cei mai mulți din ei muncesc cu dragoste pentru a scoate mai mult cărbune necesar țării. La consfătuirile de produc­­­tor, ing. Săvescu Constantin — Cod­lea — spune : Vin la această consfătuire de producție cu două probleme: aceea a tehnicii secu­rității și a birocratismului din Direcțiu­nea Carboniferă. . La minele de cărbuni Codlea și Căpeni, tehnica securității nu este aplicată așa­­ cum trebue și este considerată de anumiți tehnicieni ca o greutate în calea produc­ției. Această mentalitate se vede chiar și la Direcția Generală Carboniferă unde sec­ția Protecția Muncii are o activitate de birou transmițând dispoziții de a căror executare răspund pe rând când ingine­rul șef, când directorul, dar controlul și îndrumarea pe teren rămân aproape ine­xistente. Nici comitetul de întreprindere nu este mai activ în această privință.­­ Deși este știut că hârtiile în majorita­te numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor de la minele de lignit și nisip asfaltos Derna-Tătăruș și Sărmășag din regiunea Bihor, a vor­bit tov. Kis Crăciun. El a arătat că cu toate că la aceste întreprinderi miniere lucrează un număr destul de mare de semiproletari, totuși întrecerea socialistă a cuprins majoritatea muncitorilor de aici, fapt care le-a dat putința să obțină succese însemnate în producție. Astfel, la întreprinderea Sărmășag, planul seme­strial a fost depășit cu 5%, iar la Cerna- Tătăruș s’a reușit, pentru prima oară în acest an, depășirea cu 4% a­ planului pe lunile Mai și Iunie.­­Cu toate aceste realizări în munca­­ direcțiilor, a organizațiilor de partid și a comitetelor de întreprinderi mai există încă numeroase lipsuri, întrecerea socialistă are de multe ori un caracter formal și birocratic, neurmă­­rindu-se în suficientă măsură evidența angajamentelor și a realizărilor obținute de muncitori în întreceri. Noi nu folosim încă toate mijloacele de propagandă și­­ stimulare ce ne stau la îndemână, pen­tru popularizarea fruntașilor și stahano­­­viștilor și a metodelor acestora. Așa se explică de ce în întreprinderile noastre numărul stahanoviștilor și cel al frunta­șilor în producție este încă destul de mic față de posibilitățile noastre.­ Biroul organizației de bază din care fac parte — a spus în continuare vorbi­torul — în loc să ajute și să asigure­­ conducerea politică a comitetelor de în­treprindere, a preluat munca acestora, s’a substituit lor. La noi sunt lipsuri multe în ce privește organizarea schimbului de experiență, popularizarea fruntașilor în producție. O greutate serioasă în lupta pentru atrage­rea de noi forțe ,de muncă calificată­, atât d­e pe exploatare, pe care le organizează comitetul de întreprindere, sunt însă unii ingineri și tehnicieni care își iau angaja­mente, dar nu totdeauna caută să le ducă la îndeplinire — iar în loc să studieze cum să îndeplinească planul, studiază cum să motiveze de ce nu l-au îndeplinit.­­ Intorcându-ne la locul nostru de muncă, vom munci cu hotărîre pentru a or­ganiza întrecerea socialistă pe baze te­meinice, pentru ca ea să ne poată ajuta la îndeplinirea și depășirea planului. Pe cei care nu vor să meargă alături de clasa muncitoare și nu vor să sprijine lupta pen­tru pace și socialism, îi vom demasca, să-i știe toată lumea, ca dușmani ai mersului nostru înainte, spre o viață fericită. In continuare, tov. Raica, după ce a ară­tat că mărfurile pe puncte se dau toate, a semnalat că sucursalele din Doman, Secul, Lupac ale cooperativei „Munca” nu sunt aprovizionate suficient. Există unele lipsuri și în ceea ce privește aprovizionarea cu carne, zarzavaturi, etc. Propunând o serie de­ măsuri pentru ri­dicarea nivelului de trai, material și cul­tural al minerilor, tov. Raica a exprimat apoi hotărîrea colectivului de muncitori și tehnicieni al minei Anina de a-și înde­plini cu cinste sarcinile ce îi revin tea cazurilor sunt rezolvate de către in­gineri și tehnicieni, totuși ne vin din partea Direcțiunii Generale un număr mare de adrese prin care nu se cer diverse situații cu date fixe de prezentare, adrese sosite de multe ori după termenul fixat pentru a se trimite situația respectivă. ■ Lucrările prea mari de birou ocupă prea mult timp și astfel inginerii și teh­nicienii nu-și pot rezolva problemele de teren. Oare ce se ascunde în spatele ace­stor hârțoage cerute zilnic? Propun ca Direcțiunea să studieze această problemă, Termin strigând : „Trăiască Partidul Muncitoresc Român în frunte cu Comite­tul Central­­“ (aplauze vii și puternice). „Trăiască marea Țară a Socialismului, Uniunea Sovietică în frunte cu tovarășul Stalin, conducătorul iubit al tuturor oa­menilor muncii din lumea întreagă"” (aplauze prelungite, urale și aclamații), de necesare în desvoltarea minelor noa­stre, o constitue lipsa de locuințe. Deși în planul de investiții al întreprinderilor s’a prevăzut construirea a circa 300 a­­partamente pentru muncitori și tehnicieni, până în prezent nu s’au realizat decât 65 apartamente în toată regiunea. O situație asemănătoare există și în privința planului de construcții social­­culturale. Prelucrarea Scrisorii C. G. către orga­nizațiile și membrii de partid, din Mar­tie, a. c., a făcut să crească vigilența re­voluționară a muncitorilor din întreprin­derile noastre. In ultimele luni au fost demascate o serie de elemente dușmănoa­se strecurate în posturi de răspundere, datorită protecției de care se bucurau din partea elementelor contrarevoluțio­nare ce se grupaseră în jurul lui Vasile Luca. Astfel, la mina Cerna-Tătăruș se strecurase în postul de șef al secției de aprovizionare un fost colonel deblocat, Vlădoiu, care sabota cu viclenie aprovi­zionarea întreprinderii și a muncitorilor. Credem — a spus vorbitorul — că și felul cum merge lasă mult de dorit, colaborarea cu C.F.R. Contractul încheiat cu C.F.R. nu întotdeauna este respectat. Vagoanele planificate nu sosesc la timp, ceea ce face să avem aglomerări de stocuri de cărbune, iar pe de altă parte, sosirea a mai multor vagoane decât cele planificate pe zi, provoacă întreprinderii locații mari, în chei, îndeplinind sarcina ce am pri­mit-o din partea muncitorilor mineri din regiunea Bihor, aceea de a ne lua anga­jamentul în fața partidului și a guvernu­lui de a îndeplini planul de stat pe 1952 la toți indicii până la 21 Decembrie la întreprinderea carboniferă Derna-Tătă­ruș, iar la Sărmășag, în numai 11 luni. Lun­ aplauze! Tovarăși, cum a fost situația minerilor în timpul capitaliștilor? Mina nu avea mecanizare deloc, transportam cu roaba cărbunele, lucru care făcea munca foarte grea. Se muncea 8—10 ore, la ieșirea din mină minerii erau frânți de oboseală iar când ajungeau acasă nu le mai ardea nici de mâncare și abia așteptau să se a­­runce în pat, să se odihnească. In mină apa era mare, din care cauză minerii se îmbolnăveau în număr mare, îngrijirea medicală era neglijată, iar aerul în mină era foarte greu. Minerii nu erau conside­rați oameni, iar atunci când cereau drep­tul la viață erau concediați, rămânând pe drumuri împreună cu familiile lor. Acum mina noastră s’a desvoltat foarte mult, iar producția­ pe­­ care o d­om este dublă față de trecut. Numărul minerilor s’a mărit și el mult. Desvoltarea minei noastre se datorește în foarte mare mă­sură Uniunii Sovietice, care ne ajută me­reu cu utilaj, cu tehnicieni și cu metode înaintate de muncă, pentru care mulțu­mim­ (vii aplauze). Aplicând metodele sovietice de muncă am reușit să-mi or­ganizez munca în așa fel încât am înde­plinit sarcinile pe anul 1953 și dau acum cărbune în contul anului 1954 (aplauze). Noi știm că, cu cât dăm mai mult căr­bune întărim leul, întărim pacea. Noi știm că minerii se bucură de grija parti­dului și guvernului care se interesează în­deaproape de situația minerilor din Valea Jiului și ai căror conducători sunt acum aci, în mijlocul nostru (aplauze puternice). Noi suntem foarte mândri pentru acest lucru, deoarece părinții noștri care au lucrat în mine zeci de ani de zile n’au văzut vreodată ca în mijlocul lor să vină un ministru. Când am sosit în București, Tov. Constantin Damian, tehnician, re­giunea Timișoara, a arătat că zăcămintele miniere din regiune au fost exploatate cu sălbăticie de către foștii proprietari din timpul regimului burghezo-moșieresc și că urmările acestui mod ploatare se resimt și azi la barbar de ex­unele mine ca Sinersig, Doman, Secul, etc., unde nu întotdeauna se poate organiza o producție continuă, deoarece abatajele trec de multe ori prin lucrările vechi, nemenționate pe hartă. In urma exploatării neraționale cu ga­lerii în toate direcțiile, la mina Sinersig munca se execută în condițiuni grele, da­torită presiunii puternice. 1 La mina Anina, capitaliștii au scos numai stratul principal care le aducea profituri mai mari, lăsând neexploatate straturile subțiri. Acest lucru a dat naș­tere unor focuri — tocmai acolo unde căr­bunele este de o calitate mai bună. Unii ingineri și tehnicieni din exploatările noa­stre au avut manifestări de neglijență în munca, ceea ce a contribuit la neînde­­plinirea planului la mina Anina. Mai avem greutăți în munca noastră și din cauza defecțiunilor în organizarea transporturilor. La mina Anina, în loc să Luând cuvântul în numele muncitorilor mineri de la minele de lignit din bazinul carbonifer Schitu Golești, tov. Ioan N. Jiescu a adus salutul și mulțumirile cele mai calde Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, din a cărui inițiativă s-a organizat consfă­tuirea. Pentru prima oară în viața mea stau de vorbă atât de aproape cu conducătorii țării noastre, cu primul ministru, despre viața și munca noastră. Muncitorii din bazinul nostru luptă ac­tiv pentru realizarea planului. In frunte sunt cei de la mina Pescăreasca, care au depășiri zilnice între 20—30%. Introdu­când cu succes metode de lucru sovietice, ca de exemplu, metoda de exploatare ci­tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej ne-a întrebat cum ne simțim. Acum când dân­sul se află aci între noi, îl întrebăm, cum se simte dânsul în mijlocul nostru (aplauze). Cu toate ca partidul ne poartă o deo­sebită grijă, totuși în aprovizionarea mi­nerilor mai sunt lipsuri, localurile maga­zinelor de Stat nu corespund numărului mare de muncitori. Sunt unele articole care sunt de calitate proastă, slănina este subțire — și minerilor le place să aibă slănina de 3 degete — iar făina de cele mai multe ori este necorespunză­­­toare, bocancii sunt foarte slabi și nu țin mai mult de 3—4 luni de zile și se rup.­­ In ceea ce privește aprovizionarea, se simte lipsă de zarzavaturi. Carnea nu o primim la timp. Vine odată la o săptă­mână sau la două săptămâni, însă carnea mai frumoasă se vinde la liber și nu pe cartelă. Mai sunt lipsuri în construirea locuin­țelor muncitorești, ceea ce îngreunează ca­zarea muncitorilor în Valea Jiului, iar producția necesită brațe de muncă. îngri­jirea sanitară trebue îmbunătățită. Dease­­meni, trebue să se deschidă mai multe ci­nematografe și săli culturale. Noi, minerii, știm că la aceste lipsuri în aprovizionare a contribuit devierea de dreapta a grupului de oportuniști Vasile Luca, Ana Pauker și Teohari Georgescu. Pentru a lichida urmările devierii de dreapta, noi, minerii, strângem rândurile în jurul partidului nostru drag și ne luăm angajamentul să dăm tot mai mult cărbune pentru construirea socialismului, pentru întărirea lagărului păcii, fie montate scocuri oscilante, transportul se face și în prezent cu lanțul, îngreu­­nându-se astfel îndeplinirea planului. Vorbitorul a propus mărirea numărului r de abataje în trepte răsturnate la mina Anina, înlocuirea tuturor lanțurilor cu scopuri oscilante, înlocuirea conductelor în scopul măririi capacității de aer com­primat, mărirea numărului locomotivelor electrice cu acumulator la mina Doman și Secul. " „In numele muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor care doresc în mod cinstit sa îndeplinească, planul, asigur conduce­rea partidului nostru, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, că nu vom precupeți niciun efort pen­tru introducerea metodelor noi, avan­sate, de lucru, ca metoda treptelor răs­­­turnate și în general cu­ front lung de lucru, punând în aplicare metoda grafi­­­cului ciclic, și totodată de a se ascuți vi­gilența pentru a demasca manifestările și elementele dușmănoase din mină. Prin aceasta întărim lagărul păcii în frunte cu cel mai iubit conducător al oamenilor muncii, tovarășul Stalin” (vii și furtu­noase am­anze). Ai­că în abatajul frontal, ei au obținut până la 23 iunie 4 cicluri în plus. O serie de lipsuri au frânat lupta co­lectivului de muncă al minelor pentru ob­ținerea de succese și mai însemnate. Printre acestea — spune vorbitorul — se numără pasivitatea unor tehnicieni ca ing. Ivanovici, Ciucă, Georgescu, Voino­­veanu, care nu se ocupă îndeajuns de pro­blemele de munca. O altă greutate este insuficienta activitate social-culturală din bazinul Schitu Golești. Numărul medici­lor și al personalului sanitar este nesatis­­făcător. In timp ce orașul Câmpulung are un număr incomparabil mai mic de muncitori, el dispune de un număr mai mare de medici. A influențat asupra sănătății minerilor faptul ca materialul de protecție și in Exploatarea zăcămintelor de lignit de la noi s’a făcut, până la naționalizare, în­­tr’un mod barbar. După naționalizare a început să se dea importanță exploatării acestor zăcăminte. Am trecut la exploatarea lor după meto­dele cele mai avansate, cu abataje frontale, cu rezultate foarte bune. Faptul că nu la toate exploatările de lignit introducerea abatajelor frontale a dat rezultatul așteptat, se datorește atitu­dinii negative a inginerului Giurumescu, din fosta conducere a direcției Schitul Golești, față de această metodă de muncă. La exploatarea Mărgineanca, mina Nr.­ 3, datorită măsurilor tehnico-organizato­­rice luate din timp, s’a dovedit practic că exploatarea lignitului în mod rațional se poate face numai prin abataje frontale; acolo s’a înregistrat o­ mare creștere a ran­damentului, și s’a­ ieftenit prețul de cost. Un ajutor prețios ,în introducerea aba­tajului frontal s-au constituit cele două mașini de havat sovietice. Dacă în munca mea am fost ajutat de minerii Moisei Danciu, Aurelian Radu, Mihai Luca și mecanicul Ioan Constan­tin, nu am fost ajutat la fel de inginerul­­șef Caspu Alfred, care are o practică de­stul de bogată, dar lucrează de unul sin­gur, nu sprijină ridicarea cadrelor noi. La minele Filipeștii de Pădure, Mărgi­­neanca și Șotânga mai sunt lipsuri și în în vederea desvoltării luptei pentru în­deplinirea planului la această mină, to­varășul Vasile Făgărășan propune ca Uni­unea, sindicatul și conducerea administra­tivă să pună un accent mai mare pe des­voltarea întrecerii socialiste, să organizeze o evidență clară spre a se urmări zi de zi îndeplinirea angajamentelor, la ambele exploatări. Vorbitorul a arătat că aprovizionarea muncitorilor la minele Căpeni și Codlea este defectuoasă. Cooperativele nu se în­grijesc ca muncitorii să fie bine aprovi­zionați cu alimente neraționalizate, minerii fiind adesea nevoiți să se deplaseze până în Orașul Stalin pentru cumpărături. Tot­odată, nefiind bine aprovizionați de coope­rative, minerii sunt speculați de chiaburi. De aceea vorbitorul propune ca la am­bele exploatări să se înființeze magazine de stat, alimentare și textile, numai pen­tru aprovizionarea muncitorilor mineri.­­ Datorită unor defecțiuni în munca ser­viciilor de aprovizionare cu materiale deja Nu pot să exprim destul de mult cât mă bucură faptul că am ajuns cu om la vârsta de 50 ani să iau parte la o ase­menea consfătuire cu conducătorii parti­dului și guvernului. In regiunea Cluj bazinul Almaș, nu am realizat anul trecut planul în 11 lui și în anul acesta pe trimestrul I am reali­zat planul în proporție de 103 la sută; în trimestrul II am rămas cu planul la 96 la sută. In primul rând noi nu am luptat sufi­cient pentru combaterea manifestărilor de indisciplină, care sunt incă destul de nu­meroase. Căutăm să muncim cu metode înaintate de lucru, cu ajutorul tehnicieni­lor și inginerilor am pus în practică 2 scocuri oscilante și 2 screpere cu care muncim mecanizat. Avem o lipsă mare că stratul e subțire, noi nu am mecanizat munca în măsura în care ar trebui, iar mi­nerii la 4 grade stau culcați pe piatra rece. S’a planificat să se aducă la noi niște cio­cane de abataj. Am dori să se urgenteze pentru ca să ne ușureze munca și să putem ajunge chiar să și depășim planul de pro­ducție. In ceea ce privește construcțiile sociale și, în special, locuințele muncitorești, sunt ce privește aprovizionarea cu materiale necesare producției. La întreprinderile miniere din regiunea Prahova, întrecerea socialistă se organi­zează în mod birocratic. La mina Margi­­neanca, de exemplu, responsabilul cu În­trecerea socialistă se mulțumește să în­tocmească contractele de întrecere, fără să mai urmărească și rezultatele obținute pentru a fi popularizate. La mina Șotânga responsabilul cu între­cerea socialistă urmărește întrecerea pe teren, ceea ce a contribuit ca această mină să fie fruntașă în luna Mai pe re­giunea Prahova. Pentru înlăturarea lipsurilor existente eu îmi iau angajamentul ca pe viitor sa muncesc cu mai multă însuflețire, să ajut grupele din sectorul meu să-și îndepli­nească norma iar numărul stahanoviștilor să crească în continuu. Cu toate că până în prezent mina Nr. 3 Mărgineanca a realizat doar 94 la sută din plan, am în­credere în colectivul meu de muncă și îmi iau angajamentul ca planul de produc­ție să-l termin pe ziua de 21 Decembrie 1952. Astfel, vom putea contribui la con­struirea socialismului, la întărirea lagăru­lui păcii și la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Trăiască Partidul Muncitoresc Român și Comitetul său Central în frunte cu to­varășul Gh. Gheorghiu-Dej­­ (aplauze pu­ternice), ambele întreprinderi, cât și de la Direcția­ Generală Carboniferă din minister, o serie de materiale nu sosesc la timp, sau nu sunt corespunzătoare, ceea ce creează greutăți la realizarea planului. Astfel, între altele, este lipsă de mo­toare antigrizatoare, ventilator și de lămpi alcalice. S’au primit acum trei luni acumu­latori pentru lăm­pi mari alcalice, fără ca­pace, dar stau în magazie; cișmele de Cauciuc sunt foarte slab fabricate, ele se rup de la o lună la alta. Propun — a spus vorbitorul — să se ia măsuri ca aprovizionarea cu materiale teh­nice să se facă la timp. Ne luăm angajamentul — a spus vor­bitorul ca exploatarea Codlea să rea­lizeze planul în 11 luni, iar exploatarea Căpeni să-și realizeze planul și să-l de­pășească cu 20 la sută. ■ Trăiască marea Țară a Socialismului, în frunte cu cel mai iubit conducător și învățător, tovarășul Stalin­ (aplauze și urate ovații prelungite). O serie de lipsuri. Locuințele care s’au construit până acum sunt parte netermi­nate, parte necorespunzătoare din punctul de vedere al calității. De asemeni nu avem cluburi și cinematografe care să corespun­dă necesităților noastre. Clubul actual este situat într’o cameră în care nu intră decât 10—15 tovarăși, iar sala de cinematograf nu poate cuprinde decât 80 de persoane. 1 Postul de prim ajutor n­u poate interveni urgent în cazurile de accidente, deoarece ducem lipsa unei mașini de salvare care să transporte pe cei accidentați la Cluj.. Se resimte de asemenea nevoia unui dis­pensar cu o capacitate mai mare de paturi și mai bine utilat. I­­n ceea ce privește aprovizionarea mi­nerilor cu cele necesare există deaseme­­­nea o situație nesatisfăcătoare. Coopera­tiva nu face față necesităților centrului no­­stru, care este considerat în mod nejust centru rural, și deci nu are deloc magazine de stat. In numele muncitorilor din întreprinde­­­rile Sorecatu­-Cluj ne luăm angajamentul să lichidăm lipsurile pe care le mai avem, pentru a putea astfel trece la îndeplinirea e talanului înainte de termen­.. Cuvântul inginerului Constantin Sovescu dela Codlea Cuvântul tov. Kis Crăciun dela minele din regiunea Bihor Cuvântul inginerului Tiberiu Harca dela Șorecani Cuvântul stahanovistului Kopetin Gheza dela mina Jieți-Lonea Cuvântul tov. Constantin Damian tehnician, regiunea Timișoara Cuvântul tov. loan N. Jiescu dela mina Schitu Golești Cuvântul inginerului Aurel Horia dela minele Filipeștii de Pădure Cuvântul tov. ,Vasile Făgărășan dela Codlea Cuvântul minerului fruntaș Ember Aladar dela minele Șorecani, regiunea Cluj

Next