Apărarea Patriei, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 206-229)
1954-09-03 / nr. 206
ICEN]^ ^ ^ ^ Pênfrù paf na noasfrâ, Republica Populara Rom; na ! ' Organul Central al Ministerului forțelor Armate ale R. P. R» ANUL X Nr. 206 (2511) Vineri 3 septembrie 1954 4 PAGINI — 20 BANI Pentru prevenirea abaterilor disciplinare Disciplina și ordinea militară fermă, respectarea strictă a regulamentelor militare, bazate pe înalta conștiință politică a militarilor, pe simțul răspunderii lor personale pentru apărarea patriei, constituie cea mai importantă condiție a capacității de luptă a Forțelor noastre Armate. Comandanții și șefii sînt obligați să întărească în permanență disciplina în rîndurile trupelor, să educe pe militari în spiritul respectării stricte a ordinei și regulilor stabilite prin regulamentele noastre militare. Pentru aceasta, ei trebuie să folosească cu pricepere și să împletească armonios mijloacele muncii politico-educative cu măsurile regulamentare de pedepsire a celor delăsători și de recompensare a celor merituoși. Munca politico-educativă pentru menținerea disciplinei și ordinei la un nivel înalt este încununată cu succes numai atunci cînd se desfășoară neîntrerupt și cu fiecare militar în parte, cînd această muncă vizează prevenirea abaterilor disciplinare, ridicarea simțului de răspundere al subordonaților față de executarea întocmai și la timp a tuturor îndatoririlor lor de serviciu. Cînd munca pentru menținerea disciplinei se duce în campanii, numai atunci cînd se produc abateri, comandanții și șefii nu pot asigura o educare temeinică a subordonaților și în consecință încălcările regulamentelor pot oricînd să se producă din nou. Experiența ne învață că munca politico-educativă concretă, dusă pe baza cunoașterii oamenilor, a fiecărui militar în parte și nu „în general“, folosind metode corespunzătoare și nu anumite rețete tip, contribuie nemăsurat la modelarea caracterelor militarilor, la maturizarea lor, la formarea înaltei lor ținute morale și a unui mod ireproșabil de comportare. Acei comandanți și șefi care se apropie de inima subordonaților, care știu să descopere la vreme calitățile frumoase și părțile slabe ale acestora, reușesc să-și îndeplinească în bune condițiuni sarcinile de instructori și educatori. Ei dezvoltă calitățile bune ale subordonaților, corectează laturile lor negative, ferindu-i astfel de a cădea în greșeli, le sădesc în același timp noi calități morale și de luptă. Ofițerul Bolek Ștefan și-a însușit o frumoasă experiență în munca individuală cu oamenii. Fiind un comandant priceput, care-și cunoaște bine subordonații, el aplică cu iscusință cele mai potrivite metode în muncă, astfel încît fiecare dintre ei să ajungă a-și îndeplini în bune condițiuni îndatoririle de serviciu. Pe un subordonat mai slab, comandantul îl ajută, pe altul care n-are încredere în forțele sale îl îndrumează și-l stimulează, pe cel care este superficial îl controlează sistematic, după cum pe militarul care manifestă comoditate îl activizează prin darea de sarcini concrete. Contactul permanent al comandantului cu subordonații săi iată explicația faptului că în subunitate nu se săvîrșesc abateri. Ofițerul Bolek folosește, printre altele, o bună metodă de influențare a subordonaților spre a deveni ostași disciplinați și a nu săvîrși abateri. In zilele cînd părinții unor ostași vin personal să-și vadă feciorii, ofițerul stă de vorbă cu ei și le arată cum se comportă fiii lor în armată. Apoi se interesează despre felul cum au fost educați acasă subordonații săi, despre obiceiurile și deprinderile pe care le-au avut înainte de a fi militari. In felul acesta, el își dă și mai bine seama cum trebuie să procedeze pentru a face ca ostașii respectivi să aibă o comportare cit mai demnă. Metoda folosită de ofițerul Bolek s-a dovedit a fi eficace în munca de prevenire a abaterilor. Un factor foarte însemnat, care contribuie la prevenirea abaterilor disciplinare în subunități și unități, îl constituie exemplul personal și exigența comandantului. Militarii de toate gradele văd zi de zi la șefii lor, modelul de felul cum trebuie să se comporte și să muncească. Dacă șefii sînt exigenți, punctuali și ordonați, dacă manifestă dragoste față de serviciu și față de unitate, dacă execută fără șovăire, întocmai și la timp ordinele primite, atunci și subordonații se vor strădui să se comporte astfel. Exemplul personal și exigența șefilor constituie o pîrghie puternică în munca de instruire și educare a militarilor ca ostași disciplinați și ordonați. Nu aceeași este situația atunci cînd șeful nu este exemplu pentru subordonați, cînd trece nepăsător pe lingă unele abateri săvîrșite de militarii pe care îi comandă. In această situație, unii dintre subordonați își pot permite să încalce unele îndatoriri regulamentare. Ei își vor face socoteala că nu vor fi trași la răspundere, că vor scăpa doar cu o mustrare „părintească“. O astfel de stare de lucruri se întîlnește la unii militari din subunitatea din care face parte ofițerul Oancea Gheorghe. In urma faptului că însuși comandantul subunității are lipsuri în activitatea sa, că manifestă îngăduință față de greșelile pe care se săvîrșesc subordonații, în subunitate se înregistrează unele abateri de la disciplina și ordinea militară. Comandanții și locțiitorii lor politici sînt datori să ia măsuri pentru ca asemenea atitudini și manifestări dăunătoare să fie grabnic înlăturate. Un sprijin de nădejde trebuie să dea în această privință organizațiile de partid și organizațiile utemiste, fiecare comunist și utemist. Organizațiile de partid și organizațiile utemiste trebuie să cultive, cu perseverență în rîndul comuniștilor și utemiștilor spiritul critic și autocritic față de greșelile ce se mai săvîrșesc pe alocuri și, sub îndrumarea comandanților, șefi unici, și a locțiitorilor lor politici să lupte pentru dezvoltarea unei opinii de intransigență față de abateri în masa tuturor militarilor din subunități. Experiența a dovedit că acolo unde colectivul subunității ia atitudine combativă împotriva acelora care, prin comportarea lor, știrbesc onoarea și prestigiul subunității, abaterile de la disciplină sînt mult mai rare. Comandanții au obligația să împletească just munca politică cu practica disciplinară, să se intereseze și să rezolve cu simț de răspundere și principialitate plîngerile și reclamațiile militarilor. Este știut că toate acestea au înrîurire asupra stării moral-politice a militarilor, asupra stării disciplinare din subunități. Un rol hotărîtor în prevenirea abaterilor disciplinare pe care le pot săvîrși ostașii îl au sergenții, comandanți de grupe, și, ajutorii comandanților de plutoane. Este lesne de înțeles că atunci cînd sergenții stau permanent în mijlocul subordonaților, cînd se află continuu în fruntea grupelor la instrucție și în învoire, la orice deplasare prin cazarmă sau în tabără, cînd sergenții sînt sfătuitori de fiecare clipă ai subordonaților, pe care îi educă ceas de ceas în spiritul respectării stricte a regulamentelor și a cerințelor jurămîntului, soldații nu vor săvîrși abateri, iar disciplina în subunități se va menține la un nivel înalt. Prevenirea abaterilor disciplinare este pe deplin posibilă. Se cere însă din partea comandanților și ajutoarelor acestora să muncească sistematic cu oamenii, să satisfacă la timp nevoile lor materiale și culturale, să le asigure la timp și în întregime drepturile regulamentare, dar și să le pretindă cu exigență să-și facă datoria așa cum cer regulamentele. De asemenea, comandanții și șefii sînt datori să folosească întotdeauna o practică disciplinară regulamentară, să asigure ca viața și munca militarilor să decurgă în cea mai desăvîrșită ordine, atît în timpul programului de pregătire de luptă și politică, cit și în afara lui. Al doilea recital al artiștilor sovietici CLUJ. A Joi a avut loc în sala de festivități a Casei universitarilor din Cluj al doilea recital extraordinar dat de artiștii sovietici Rudolf Barșai, violă, Iakov Slobdfikin, laureat al concursului unional și al concursului internațional de la Praga, violoncel, și Iulian Litkovețki, laureat al concursului unional și al concursului internațional de la Varșovia, vioară. Acompaniamentul la pian a fost susținut de pianistul Alexandr Dediuhin. Programul concertului a cuprins lucrări de Bach, Glier, Schubert, Chopin, Șostacovici, Paganini și alții. Publicul clujan a răsplătit cu vii aplauze frumoasa interpretare a artiștilor sovietici. (Agerpres) De ziua aviației R. P. R. Comisia centrală pentru organizarea mitingului aviatic, care va avea loc în ziua de 5 septembrie a.c. ora 10 pe aeroportul Băneasa, comunică : Cetățenii Capitalei care doresc să participe la mitingul aviatic își pot procura bilete prin comitetele sindicale de întreprinderi și instituții, de la casele de bilete ale cinematografelor, încasatorii de tramvaie și autobuze și de la debite. In ziua mitingului se pot procura bilete de la casele special instalate în „Piața Scînteii". Pentru a ușura transportul cetățenilor către aeroportul Băneasa, I.T.B.-ul a luat următoarele măsuri : Pe liniile de tramvai 3 și 4, care duc la „Piața Scînteii", vor circula mai multe vagoane ca de obicei. Linia 20 va fi prelungită pină la „Piața Scînteii“ și va purta mențiunea „direct Piața Scînteii“. Se va înființa o linie specială de tramvai „Linia S“, care va circula între Piața 28 Martie și „Piața Scînteii“ cu mențiunea că îmbarcarea și debarcarea se fac la Piața de flori. In total vor fi puse la dispoziția publicului 88 garnituri de tramvai, care vor circula la un interval de maximum 40 secunde vagon de vagon. Se înființează o linie specială de autobuze „Linia F", care va circula între Piața Victoriei și „Piața Scînteii“, pe itinerariul : Piața Victoriei, Bulevardul 1 Mai, str. Clucerului, Bdl. Miciurin și „Piața Scînteii“. îmbarcarea se va face pe Bdl. 1 Mai. Liniile de autobuze 31 și 32 vor circula normal și întărite. Troleibuzele nu vor circula în dimineața zilei de 5 septembrie a.c. După terminarea mitingului aviatic, cele 88 garnituri de tramvai vor fi întărite cu noi garnituri, astfel încît într-o oră capacitatea de transport se va ridica la peste 20.000 persoane. Accesul publicului pe aeroportul Băneasa este permis între orele 7-9,30. După această oră nu se mai permite intrarea pe aeroport Noi sortimente CRAIOVA.Muncitorii de la întreprinderea economică de interes local „Octombrie Roșu“ din Craiova produc tot mai multe bunuri de larg consum. Numai In luna august ei au dat peste plan 1.135 kg. de obiecte de tuceris comercială, 30 mașini de gătit, 377 kg. calapoade trepied pentru cismari, 220 kg. articole de uz casnic din tablă, 1.102 grosuri de nasturi etc. De asemenea, în perioada 1 aprilie — 30 august, colectivul acestei întreprinderi a redus prețul de cost cu 13 la sută față de sarcinile planificate. De curînd la această întreprindere a început fabricarea de noi sortimente, cum ar fi : tăvi pentru copt, cuptoare minune, scripeți de fîntina, fărașe, pîlnii și altele. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat muncitorii Constantin Vulcănescu, Ion Jucu, Maria Trană și Ion Stancu care își depășesc zilnic normele cu 140—150 la sută In numărul de azi : PAGINA CULTURALA: Eugen Atanasiu : Flacăra vie a dragostei de patrie — Pe marginea volumului „Mindune“ de N. Tăutu (pag. 2-a) N. Mănăilă : învățătorul (pag. 2-a) Constantin Avram : Soldatul Radu pintea (pag. 2-a) C. Roman : Diafilmul — mijloc de răspîndire a științei și culturii (pag. 2-a) Ștefan Chiriță : La ora culturală de masă — Povestiri despre locurile natale (pag. 2-a) Locotenent major Petre Donciu : Viața de partid — Să creăm un climat favorabil criticii de jos (pag. 3-a) T. Oprean și P. Gagiu : Mai multă atenție pregătirii fizice a militarilor (pag. 3-a) 3.000.000 de oameni au vizitat pînă în prezent Expoziția Agricolă Unională a U.R.S.S. (pag. 4-a) Declarația C.C. al P.C. Francez cu privire la crearea unui sistem de securitate colectivă și la menținerea păcii (pag. 4-a) „O victorie a păcii“ — Un articol publicat de Palmiro Togliatti în ziarul „Unita“ (pag. 4-a) „Revizuirea politicii guvernului de la Bonn este o necesitate imperioasă" —■ Declarațiile lui Schmidt-Wittmack, deputat în Bundestag (pag. 4-a) Prin orașele și satele patriei Atelierul inovatorilor Maistrul Petre Betea de la Uzinele metalurgice „21 Decembrie“ din Capitală se bucură în fabrica sa de o mare stimă și prețuire: împreună cu ceilalți membri ai atelierului de rectificare, el este considerat nu numai drept un muncitor talentat în construcția aparaturii de precizie, ci și unul dintre aceia care se preocupă zi de zi de ridicarea și stăpinirea tehnicii înaintate. Atelierul in care lucrează a primit titlul de atelier de inovatori. Maistrul Petre Betea. Împreună cu strungarii Constantin Cîrnu și Constantin Georgescu, a introdus o nouă metodă de rectificat șuruburi micrometrice. Rectificarea șurubului era considerată în trecut ca una din problemele de a cărei rezolvare depindea însăși producția micrometrilor. Noua metodă propusă de inovatori permite realizarea zilnică a 100 de șuruburi în loc de 30 cîte se realizau in trecut. Grija atentă față de munca inovatorilor a dat un nou imbold muncii de perfecționare a tehnicii. De la începutul anului , pină acum, cabinetul tehnic de aici a primit din partea muncitorilor 50 de propuneri de inovații și raționalizări dintre care 30 au și fost acceptate. Economiile anuale antecalculate, realizate prin aplicarea lor, se ridică la 255.310 lei. Pe baza propunerilor făcute de inovatori, în întreprindere a fost realizat un mare număr de dispozitive noi cerute de procesul tehnologic de fabricație a aparatelor și instrumentelor fine de măsurare. Sînt folosite acum, printre altele, dispozitivul limitator pentru gradat brațul cilindric la mașini-unelte, pentru finisarea garniturii la matrițele linotip, dispozitivul pentru rectificat rigla șublerului la coasă,și cel pentru gradat cursorul șublerului după lepuire. (Agerpres). Comuniștii sînt în frunte odată cu apariția noului document al partidului, comandantul, locțiitorul său politic, organizația de partid și organizațiile itemiste din unitatea noastră au și luat măsuri pentru popularizarea lui în rîndul militarilor. In primul rînd, proiectul Directivelor a fost prelucrat cu toți ofițerii, iar apoi s-a trecut la studierea lui pe capitole. Biroul organizației de partid a antrenat în această muncă pe toți comuniștii din unitate. Aceeași măsură s-a luat și pentru popularizarea și explicarea Directivelor în rîndurile sergenților și soldaților din subunități. Comuniștii atrag pe utemiștii cei mai bine pregătiți la o vie muncă politică de masă dusă în legătură cu acest document de partid. In mod deosebit s-a evidențiat în această muncă ofițerul Bratu Ion, membru de partid, care, de la apariția proiectului Directivelor, se află mereu în mijlocul militarilor, lămurindu-le cu atenție fiecare capitol al acestui document. In muncă el este ajutat de cei mai buni utemiști, fruntași în pregătirea de luptă și politică, așa cum sînt sergentul major Chiran ,Vasile și soldatul fruntaș Guță Ștefan. O muncă susținută pentru cunoașterea de către militari a măsurilor preconizate de partid în vederea dezvoltării agriculturii o duce și bibliotecarul unității, ofițerul Popescu Constantin, care difuzează la timp presa, decupează și afișează articolele din ziare în legătură cu această problemă. Locotenent major M. TABACU Dovada a grijii pentru binele poporului Adunați în jurul secretarului organizației U.T.M., militarii subunității din care face parte și ofițerul Tiică Marin citesc și discută cu aprindere conținutul proiectului „Directivelor Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani”. Mulți dintre ei sînt fii de țărani cu gospodării individuale, unii fii de colectiviști, alții chiar și membri ai gospodăriilor agricole colective. Pe toți îi interesează conținutul proiectului Directivelor, largile perspective care se deschid dezvoltării agriculturii din patria noastră în viitorii 2-3 ani. Soldatul fruntaș Ignat Gheorghe, originar dintr-o comună din Năsăud, ascultă cu multă atenție. El este căsătorit și are doi copii. Pentru familia sa este foarte important ca să capete înlesniri pentru cumpărarea unei vaci sau a cîtorva oi. Iată că aici în hotărîre scrie negru pe alb și despre acest lucru: „Ministerul de Finanțe și comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale și comunale vor organiza folosirea justă a creditelor, astfel ca gospodăriile țăranilor muncitori lipsite de animale, și, în primul rînd, gospodăriile familiilor ostașilor lipsite de vaci și de alte animale de muncă și de producție, să-și procure vaci, vitele, porci și oi pentru folosință proprie“. El este unul dintre aceia care se va bucura printre primii de acest drept. Va reuși cu ajutorul statului, prin grija partidului, să-și cumpere o vacă, un porc și poate și cîteva oi. Neapărat, de îndată va scrie și soției sale despre acest lucru. Să știe și să se bucure și ea. Și atunci cînd statul va începe aplicarea acestei măsuri, să facă cerere pentru ca familia lui, a soldatului fruntaș Ignat Gheorghe, să-și poată cumpăra o vacă, cîteva oi. Cu aceeași încredere și interes au studiat acest paragraf și sergentul Pojar Victor, din comuna Ciuguzel, soldatul fruntaș Nemeș Alexandru din Regiunea Autonomă Maghiară și mulți alți militari. In ochii lor citești recunoștința și dragostea față de partid și guvern pentru grija ce le-o poartă. Locotenent major GH. NICULIȚA Popularizează și explică militarilor prevederile proiectului de Directive Imediat ce a apărut în ziare proiectul C.C. al P.M.R. referitor la „Directivele Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii in următorii 2-3 ani“, în unitatea din care face parte ofițerul Ricșan Alexandru s-a început o intensă muncă de popularizare și explicare a acestui document. Comandanții și lucrătorii politici duc o susținuta muncă de lămurire a prevederilor acestui document în rîndul militarilor din subunități. Astfel, propagandistul unității, vorbind militarilor despre acest document, le-a explicat că în această perioadă veriga principală în ridicarea bunei stări a poporului muncitor este dezvoltarea agriculturii. Expunerea propagandistului fost urmată de numeroase întrebări și discuții duse de militari. Așa, de pildă, caporalul Dionisie Gheorghe, secretarul unei organizații de bază U.T.M., și-a luat angajamentul să ducă o muncă susținută pentru ca fiecare utemist să-și însușească acest document de mare importanță. De asemeni, sergentul Iacob Alexandru a arătat că pentru el constituie un mare eveniment publicarea acestui document. In subunități s-au luat măsuri ca prin caietul de întrebări și răspunsuri să se lămurească problemele ce interesează pe militari în legătură cu prevederile proiectului de Directive. Locotenent major N. PETRICA Cititorul cu glas tare Soldatul fruntaș Udrea Nicolae este cunoscut în subunitate ca unul dintre cei mai conștiincioși cititori cu glas tare. El citește zilnic militarilor cele mai importante articole apărute în ziare, le explică conținutul acestora și îi îndeamnă să citească individual presa. Așa s-a petrecut și atunci cînd a apărut in presă proiectul de Directive în legătură cu dezvoltarea agriculturii. Soldatul fruntaș Udrea N. a mobilizat pe toți militarii din subunitate pentru a participa la ora culturală de masă. Aici el a citit în fața militarilor proiectul Directivelor Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. După ce a citit fiecare capitol în parte din acest document, militarii au pus întrebări la care a răspuns cititorul cu glas tare. întrebările la care nu reușea să dea un răspuns documentat le-a notat pentru cere sprijinul locțiitorului politic al comanadantului de subunitate. Locotenent major R. FURDUI Au pășit în noul om școlar ARAD, (de la corespondentul nostru)". După o vacanță plăcută, petrecută în stațiunile de odihnă și în taberele de pionieri, elevii din regiunea Arad au început noul an școlar 1954—1955. Numărul elevilor din regiune care urmează cursurile instituțiilor preșcolare, ale școlilor elementare de 4 și de 7 ani, ale școlilor medii și ale școlilor serale se ridică la aproape 50.000 In afară de școlile existente, în regiunea Arad au mai luat ființă anul acesta 3 școli medii cu limba de predare maghiară, o școală serală cu limba de predare germană, 2 secții serale cu limba de predare română și maghiară, 2 secții serale de 10 ani pentru tineretul muncitor, care vor funcționa in fabrici pentru a ușura condițiile de muncă și de studiu ale tinerilor din cîmpul muncii, o școală de 7 ani cu limba de predare săsească în raionul Criș, care va fi frecventată de fiii muncitorilor de la G.A.S. „Tohatia“, precum și de tinerii muncitori din Chișineu-Criș. Odată cu începerea noului an școlar, alături de cadrele cu experiență în munca didactică și-au început activitatea de educatori, învățători sau profesori și un număr de peste 380 cadre didactice tinere. In vederea desfășurării în bune condițiuni a procesului de învățămînt, școlile au fost reparate și amenajate din timp, au fost înzestrate cu materiale didactice noi. Astfel, secția de învățămînt a sfatului popular regional Arad a repartizat școlilor din regiune un mare număr de cărți, planșe de specialitate, tablouri, diafilme, jocuri și unelte mici pentru cursurile preșcolare cum sînt tejghele de tîmplari, mese de șah, precum și alte materiale necesare în munca de predare și însușire a materiei. Prafuri de legume și fructe ORADEA.Din inițiativă municitorilor și tehnicienilor de la fabrica de conserve „Avizitul“ din Oradea, la această întreprindere s-a început producerea unor prafuri de legume și fructe. Printre acestea, de o mare importanță sînt prafurile de legume (piure de mazăre, pulbere de cartofi, praf de sfeclă roșie și altele), care se pot întrebuința la prepararea alimentelor, avînd aceleași proprietăți ca și legumele din care au fost fabricate. Produsele noi prezintă avantajul că întrun volum foarte redus concentrează cantități mari de legume și fructe, constituind în același timp importante concentrate de vitamine. Astfel, praful de morcovi este bogat în provitamina A (carotină) și se întrebuințează în special pentru hrana copiilor, iar praful de mere se folosește cu succes împotriva afecțiunilor stomacale ale copiilor. Caravana cinematografică CONSTANȚA. — Adesea in comunele și satele presărate ,De-a lungul căilor ferate care unesc Feteștiul de Constanța și Tulcea pe Negru Vodă, poposesc două vagoane elegante care poartă inscripția „Caravana cinematografică a Ministerului Transporturilor și a Sindicatului regionalei București". Numai în luna august această caravană a prezentat o serie de filme în localitățile Basarabi, Palas, Remus Opreanu, Ciocîrlia, Cobadin, Negru Vodă, Medgidia, Saligni, Cernavodă și Fetești. Caravana cinematiografică are un vagon sală în amfiteatru care poate primi peste 120 de spectatori, două aparate de filmat sovietice, precum și o bibliotecă. Militarii studiază mărețul program al dezvoltării agriculturii Militarii Forțelor noastre Armate, ca și întregul nostru popor muncitor, au primit cu viu interes proiectul C.C. al P.M.R. în legătură cu Directivele Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. Numeroși corespondenți voluntari ai ziarului nostru ne relatează că militarii, sub îndrumarea comandanților, locțiitorilor lor politici și a organizațiilor de partid, citesc și studiază cu atenție acest important document care va fi supus discuției Congresului al Il-lea al Partidului A Muncitoresc Romîn. Ei își manifestă hotărîrea de a contribui la transpunerea în viață a acestui vast program de dezvoltare a agriculturii patriei noastre. Construcții de interes obștesc TIRGU JIU. — Tot mai multe construcții de interes obștesc se înalță prin autoimpunere în satele raionului Tg. Jiu. In adunările populare care au avut loc de curînd în comunele și satele raionului, cei peste 24.000 de țărani muncitori participanți au aprobat printre alte lucrări, construirea a 7 localuri de sfaturi populare, 4 școli, un cămin cultural, un internat, numeroase poduri, diguri, electrificări etc. Suma totală votată de țăranii muncitori din raionul Tg. Jiu pentru anul 1954 s-a ridicat la 725.040 lei, SPORTUL CELOR CURAJOȘI La tinerii parașutiști marea pasiune este saltul cu parașuta, cucerirea celor mai mari înălțimi, stăpinirea aerului, să stea cît mai mult sus. Sînt cu adevărat aceștia oameni plini de curaj ! Să știi să te afli la o distanță de „numai“ 4.000 de metri de pămînt, unde totul ți se pare acum foarte mic și neînsemnat, și peste cîteva momente — la o comandă — treci pragul avionului care te poartă, făcînd primul pas în... aer. Și de acolo de la înălțimea amețitoare vii într-o cădere vertiginoasă spre pămînt, la fel de amețitoare. Ai ajuns doar la cîteva sute de metri și totul s-a petrecut în 3-4-7-8 secunde. In căderea aceasta — cea mai mare pasiune a parașutiștilor — trebuie să fii calm, să judeci și să acționezi la timp. Ai tras de minerul comenzii manuale și, fîlfîind în aer, cupola mare de mătase se deschide, te scutură puțin și coborîrea spre pămînt este mai lentă, mai plăcută. Ai ajuns la pămînt, îți treci în carnet încă un salt cu parașuta și te gîndești la următorul! Cum va fi automat sau comandat ? De cite secunde va fi căderea ? Și începi din nou pregătiri intense la sol pentru efectuarea salturilor viitoare în cît mai bune condițiuni tehnice. Dacă stai în mijlocul parașutiștilor, multe lucruri interesante afli din activitatea acestor îndrăzneți cuceritori ai înălțimilor. Dintre toate ce-am aflat într-un timp relativ scurt despre acești oameni curajoși — parașutiștii —■ am să povestesc doar cîteva întîmplări și să vă prezint pe cei mai iscusiți. Iată-l pe parașutistul Mateescu Constantin: Este unul dintre cei mai buni săritori parașutiști, cel mai bun instructor de categoria I și sfătuitor al celor care se simt atrași de acest sport minunat. De 122 de ori a trecut pragul ușii de la avion avîntîndu-se în largul imensului ocean aerian, devenind unul dintre cei mai buni parașutiști din țara noastră. De 122 de ori a demonstrat într-un interval de patru ani înalta calitate a curajului și a voinței pe care poate să le stăpînească un om îndrăzneț. El face parte din grupul celor trei parașutiști (Ciucur Rangheț, Mateescu Constantin și Mitu Simion) care au doborît recordul R.P.R. de la mare altitudine. A executat diferite salturi, pe teren impropriu, lansări cu cea mai lungă cădere , 80 secunde, lansări tactice, lansări de noapte. Din tainele acestui sport, care-ți educă curajul, împărtășește astăzi tuturor celor care-i solicită ajutorul. Cele 122 de lansări reprezintă un drum greu, însă plin de frumusețe, spre culmile înalte ale măiestriei. Este acesta un om curajos ? Fără îndoială că da, și ca el mai putem vorbi de parașutistul Misiei Gheorghe. Ca mulți alți parașutiști, tînărul Misiei a efectuat salturi dintre cele mai complicate. L-am văzut într-un moment cînd se urca în avion înaintea unui salt. Parașuta și toate chingile ei îl acopereau complet și te întrebai, pe drept cuvînt, de unde atîta putere în acest pumn de om, de unde atîta curai Grupul nostru în care discutam despre iscusința unora în a stăpîni parașuta în înălțimi s-a mărit pe neobservate și spre bucuria mea și încă a unora, tot mai mulți începeau să-și depene simțămintele în timp ce plutești în aer și mai ales numeroase întîmplări de la ultimele salturi cu parașuta. Au fost momente grele pe care parașutiștii le-au rezolvat cu multă îndemînare în diferite salturi datorită curajului și priceperii lor. Parașutistul Nicolae Anghelache, spre exemplu, ne-a povestit despre un salt efectuat pe timp nefavorabil. După ce a părăsit avionul și s-a deschis parașuta, totul decurgea normal, venea spre pămînt. Cînd a ajuns la sol, o furtună neprevăzută l-a prins în vîrtejuri uriașe și a început să-l poarte împreună cu parașuta ca pe o jucărie. Furia vîntului care se deslănțuise cu peste 10 metri pe secundă nu i-a dat posibilitatea să facă manevrele necesare de culcare a parașutei și umilind cupola acesteia a început să-l tîrască. Intr-o „plimbare“ de acest fel, nedorită și mai ales neobișnuită, prin miriști și lanuri, printre copaci și peste șanțuri, trebuie să pui în aplicare toate cunoștințele și să învingi. In aer i se mai întîmplase să-l prindă un vînt puternic, dar acolo, sus, altfel rezolvi o situație de aceasta, decît pe pămînt unde riști în orice moment să fii lovit de un obstacol. Acum, parașuta era purtată pe sus, în direcția vîntului, iar parașutistul rostogolit la sol după ea. Toate încercările de a duce mina la buclă și a se degaja de parașută au rămas fără rezultat. A încercat însă în cele din urmă o iscusită manevră care i-a reușit și astfel s-a salvat. Folosind un teren prielnic, s-a proptit cu picioarele într-un ogor proaspăt arat, atras de suspante cu toată energia pe care o mai avea și azvîrlindu-se apoi peste cearceaful alb al parașutei, a culcat-o la pămînt. In lupta aceasta cu vitregia naturii, parașutistul Anghelache a cîștigat. Pentru îndrăzneala lor, tinerii aceștia merită numai cuvinte de laudă. Cuvinte de laudă și de multă admirație pentru parașutistul Bente Carol și Marin Mutu, pentru parașutistele Huluban Victoria, Ghidleschi Marin, Neagu Ecaterina și mulți alții, care constituie cinstea și prețuirea parașutiștilor din țara noastră. Am repetat de cîteva ori că parașutiștii, fără nici o excepție, sînt oameni curajoși. Foarte mulți tineri sînt atrași către practicarea acestui sport. Primul examen al curajului lor este întîiul salt cu parașuta. Se întîmplă să se găsească printre aceștia tineri al căror curaj este mai puțin avîntat și cultivat. Sînt curajoși la decolarea avionului și în aer pînă cînd le vine rîndul să sară. Pe acești „curajoși“ îi învinge însă teama și ajung la pămînt odată cu avionul. „Ambasadorii“, cum sînt numiți aceștia de către parașutiști, sînt tot mai puțini în ultima vreme. In rîndurile parașutiștilor sînt numai oameni curajoși. Se dăduse comanda de îmbarcare în avioane pentru un salt de antrenament în vederea mitingului organizat în cinstea Zilei Aviației R.P.R. M-am urcat și eu în avion să-i urmăresc de sus în căderea lor spre pămînt. Cînd am ajuns deasupra terenului de lansare, am aflat că parașutiștii nu mai sar în masă, ci numai cîte unul din echipaj, pentru sondaj, restul ...pentru recunoașterea traiectului. Pe fețele lor se citea multă dezamăgire pentru că în ziua aceasta s-au amînat repetițiile. Astfel că ne-am întors cu toții ca niște... „ambasadori“. Repetițiile ulterioare însă, pe care le-am urmărit au arătat că sînt, intr-adevăr, oameni curajoși. Pe acești tineri curajoși îi vom vedea la mitingul aviatic de duminică de pe aeroportul Băneasa. Ei vor mai înregistra încă o victorie, în activitatea lor curajoasă de parașutiști. PETRE CRISTEA