Apărarea Patriei, decembrie 1954 (Anul 10, nr. 282-307)
1954-12-01 / nr. 282
Pentru patria noastra, Republica Populara Romana ★APARAREA PATRIEI V Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL X Nr. 282 (2587) 1 Miercuri 1 decembrie 1954 4 PAGINI — 20 BANI Să ridicăm pe o treaptă tot mai înaltă pregătirea de luptă și politică a trupelor Se apropie din nou zilele de iarnă cînd militarii Forțelor noastre Armate, înfruntînd cu bărbăție gerul și viscolul, desfășoară munca de pregătire de luptă și pregătire politică cu intensitate mereu sporită, pentru obținerea de noii succese în învățarea meseriei armelor, în însușirea tehnicii moderne din înzestrare și a cunoștințelor politice necesare. In frunte cu comandanții, șefi unici, purtînd în inimi și în gînd flacăra jurămîntului militar, soldații și matrozii, sergenții și cartnicii, ofițerii tuturor armelor, pășesc cu hotărîre pe drumul cuceririi măiestriei militare. Îndemn mereu treaz în munca frumoasă dar grea ce o desfășoară, izvor al tăriei lor pentru învingerea greutăților, sînt dragostea fierbinte față de poporul nostru muncitor, devotamentul profund față de partid și guvernul R.P.R., încrederea neclintită în cauza dreaptă pe care o apără. In perioada instrucției de iarnă, unitățile și subunitățile au de îndeplinit sarcini precise, de cea mai mare însemnătate. Ridicarea pe o treaptă superioară a ordinei și disciplinei ; însușirea profundă de către toți militarii a tehnicii moderne din înzestrare pentru folosirea deplină a tuturor posibilităților acesteia, pentru îngrijirea și păstrarea ei în cele mai perfecte condițiuni; obținerea de rezultate mai bune la instrucție, precum și ridicarea continuă a calității pregătirii fizice a efectivelor; însușirea temeinică a regulamentelor și îmbunătățirea neîntreruptă a pregătirii cadrelor — iată cîteva obiective principale care trebuie atinse. De asemenea, deosebit de important pentru ridicarea capacității de luptă a Forțelor noastre Armate este ca întregul ei efectiv, în frunte cu comandanții, să studieze și să-și însușească problemele referitoare la arma atomică, la protecția împotriva efectelor ei. *> Activitatea de pregătire de luptă și pregătire politică ce se desfășoară în unități și subunități, în perioada instrucției de iarnă, are o însemnătate covîrșitoare. In această parte a anului se perfecționează pregătirea militară individuală a tuturor militarilor. In această perioadă există condiții mai bune pentru însușirea de către militari a învățăturii marxist-leniniste. De asemenea se poate desfășura cu mai mult succes în unități și subunități munca cultural-educativă. O bună parte din activitățile legate de însușirea regulamentelor, de stăpînirea armamentului, a tehnicii și a diferitelor specialități, se desfășoară în încăperi și săli sau pe terenurile din preajma cazărmilor, cu efectivele strînse sub directa supraveghere a comandanților și șefilor de diferite trepte. Folosind condițiile avantajoase existente în perioada de iarnă, comandanții trebuie să realizeze o temeinică pregătire individuală a tuturor subordonaților. Fiecare soldat și matroz, sergent și cârsti ir, fiecare ofițer trebuie să-și însușească o pregătire de front desăvîrșită pentru a se lichida orice deficiență în ceea ce privește portul uniformei, comportarea ostășească și îndeplinirea tuturor celorlalte obligații ce le revin militarilor potrivit Regulamentului de Front. Fiecare militar să-și însușească la perfecție măiestria tragerii precise cu armamentul infanteriei și cu armamentul din înzestrarea subunității din care fac parte. Toți militarii să învețe să ducă lupta în condiții grele, pe orice vreme, ziua și noaptea, împotriva unui inamic activ, dotat cu mijloace puternice de luptă. Pentru a realiza o pregătire multilaterală a efectivelor în concordanță cu cerințele cele mai noi ale cîmpului de luptă modern, comandanții trebuie să organizeze munca și să o conducă cu multă pricepere și simț de răspundere, in această privință, un rol deosebit revine comandanților de companie și similare. Compania (bateria) constituie eșalonul hotărîtor în pregătirea de luptă și politică a trupelor. Dacă în companii și baterii munca este bine organizată, potrivit regulamentelor, ordinelor și dispozițiunilor șefilor direcți, dacă programele de instrucție sînt judicios întocmite, astfel încît fiecare minut să fie folosit cu pricepere, daca ofițerii și sergenții comandanți de subunități conduc cu autoritate, fără ușurări sau simplificări, exercițiile și temele de instrucție, dacă ei conduc cu competență lecțiile și seminariile lecțiilor politice, rezultatele obținute nu pot fi decît bune și foarte bune. Toate acestea trebuie să le asigure comandanții de companii și similare cu ajutorul nemijlocit al locțiitorilor lor politici și cu sprijinul organizațiilor de partid și al organizațiilor atemiste cu întîmplător unitatea din care face parte ofițerul Stănescu Aurelian, căreia i s-a decernat recent „Drapelul Roșu al Organizației U.T.M. din Forțele Armate ale R.P.R.“, este una din cele mai bune unități. Această unitate a putut ajunge la un înalt nivel de pregătire tocmai datorită faptului că în companii s-a depus o muncă rodnică. Datorită acestui fapt, toți militarii din unitate trag bine și foarte bine, sînt căliți pentru a duce acțiuni de luptă în orice fel de condiții, iar ordinea și disciplina în unitate sînt la un nivel ridicat. O atenție deosebită trebuie să acorde comandanții și locțiitorii lor politici muncii de educare a efectivelor armatei noastre, muncii individuale cu fiecare militar în parte. Se știe că soarta războiului nu poate fi determinată de folosirea unor anumite genuri de arme, cum ar fi de pildă arma atomică, cu hidrogen etc. Soarta războiului este hotărîtă de oameni căliți din punct de vedere fizic și moral, stapîni pe tehnica modernă, conștienți de dreptatea cauzei pe care o apără. Comandanții și locțiitorii lor politici, cu sprijinul organizațiilor de partid și al organizațiilor atemiste, au obligația să sădească și să dezvolte cu perseverență la fiecare militar înaltele calități morale și militare ale ostașului de tip nou, să le dezvolte curajul și dîrzenia, spiritul de inițiativă, voința de a învinge, spiritul de tovărășie militară. De asemenea trebuie dusă cu mai multă hotărîre munca pentru călirea politicoideologică și pentru ridicarea nivelului cultural al militarilor. Comandanții răspund nemijlocit de buna instruire, de educarea politică și militară a tuturor ofițerilor, sergenților și soldaților din subordinele lor. Ei își vor îndeplini cu atît mai bine sarcinile de răspundere ce le revin cu cit vor forma mai temeinic pe ofițerii și sergenții subordonați ca ajutoare de nădejde ale lor, cu cit vor trasa sarcini mai concrete lucrătorilor politici din subordine pentru asigurarea politică temeinică a pregătirii de luptă, pentru întărirea continuă a ordinei și disciplinei militare în subunități și unități. Lucrătorii politici de toate treptele au datoria să ajute cu toate forțele pe comandanți în munca de pregătire de luptă și politică a efectivelor, să ajute pe secretarii organizațiilor de partid și atemiste în organizarea și desfășurarea muncii politice de partid și a muncii politice de masă. Un obiectiv principal al muncii politice trebuie să fie acela al întăririi autorității comandanților ca șefi unici, asigurîndu-se ca ordinul comandantului (șefului) să fie lege pentru subordonați. Perioada instrucției de iarnă trebuie folosită pentru a dezvolta deprinderile militarilor în ducerea cu succes a luptei în anotimpul friguros. Pentru aceasta, exercițiile trebuiesc temeinic pregătite și organizate. Comandanții trebuie să folosească aceste exerciții și să creeze și alte prilejuri pentru a antrena și mai mult pe subordonați în executarea tuturor misiunilor pe vreme nefavorabilă și în situații complicate. In perioada instrucției de iarnă, efectivele subunităților și unităților să se oferească și mai mult din punct de vedere fizic și moral, să se călească în lupta cu greutățile vieții de campanie. In acest scop, nu trebuie să se admită nici o simplificare sau ușurare a condițiilor de instrucție, luîndu-se în același timp toate măsurile pentru a se preveni degeraturile și pentru a se asigura hrana și odihna efectivelor în condiții regulamentare. Munca politică trebuie să lămurească fiecărui militar necesitatea eforturilor ce li se cer pentru a se instrui cât mai temeinic. Nevoile apărării patriei, cerințele cîmpului de luptă modern, impun militarilor Forțelor noastre Armate să-și ridice pe o treaptă tot mai înaltă pregătirea de luptă și politică, să muncească cu abnegație și perseverență pentru a-și perfecționa măiestria de luptă. Este de datoria tuturor militarilor să nu-și cruțe forțele pentru a răspunde acestor cerințe, pentru a îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin ca apărători înarmați ai Republicii Populare Romîne. COMUNICAT cu privire la schimbul de reprezentanțe diplomatice între R. P. R. și India Guvernul Republicii Populare Romîne și guvernul Indiei, în dorința de a mențineț întări relațiile de prietenie deja existente între cele două țări, au hotărît să facă schimb de reprezentanțe diplomatice, cu gradul de legații. țngerpres) Delegația R.P.R. care a participat la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii s-a inapoiat in Capitală Luni noaptea s-au înapoiat în Capitală, membrii delegației țării noastre la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii ce a avut loc intre 18—23 noiembrie la Stockholm, prof. unir. Lotar Rădăceanu, vicepreședinte al Comitetului Permanent pentru Apararea Păcii din R.P.R., prof.univ. Sorin Toma, prof.univ. Florica Mezincescu, membri ai Consiliului Mondial al Păcii, acad. Lt. Milcn și preot Alexandru Ionescu, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In Gara de Nord, membrii delegației au fost salutați la sosire de reprezentanți ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., oameni ai științei și culturii și alții. (Agerpres) Rod al muncii politice Mulți țărani muncitori din raionul Vatra Dornei au predat cotele datorate statului pe anul 1954. Pînă la 25 noiembrie, planul de predare a cotelor la carne de porc a fost realizat în întregime. Au mai fost predate 95 la sută din cotele de fin, 91 la sută din cele de carne de vită, 86 la sută din cotele de lapte și 84 la sută din cotele de cartofi. Deputații sfaturilor populare comunale au sprijinit permanent acțiunea de predare a cotelor. im comuna Dorna Cîndrenilor, de pildă, in urma muncii politice depusă de deputați, planul de colectări a fost îndeplinit în proporție de 94,6 la sută la cartofi, 91 la sută la carne și 96 la sută la lapte. 1 CENTRALĂ UNIVERSITARA j „m.E.«nesu ia 1 [fio numărul de azi: CONFERINȚA ȚARILOR EUROPENE PENTRU ASIGURAREA PĂCII ȘI SECURITĂȚII IN EUROPA Declarația făcuta de V. M. Molotov la 29 noiembrie 1954 Locotenent major N. Popa . Din unitatea distinsă cu „Drapelul Roșu al organizației U.T.M.“ — O zi de muncă pe teren a unui ofițer din statul major (pag. 2-a). Locotenent major Tiberiu Oprean : Prietenie adevărată (pag. 2-a). Maior C. Cotescu și maior I. Psalt Sintemn hotărîți să obținem rezultate tot mai bune in muncă (pag. 2-a). Echipa de haltere C.C.A. a cucerit din nou campionatul republican (pag. 2-a). Infrîngerea clicii lui Adenauer in alegerile din Bavaria și Hessen (pag. 4-a). (pag. 3 și 4' Cuvîntarea rostită de A. I. Mikolat la solemnitatea lansării unui spărgător de ghiață construit în Finlanda pentru U.R.S.S. (pag. 4-a). Guvernele S.U.A., Franței și Angliei resping în fapt ideea tratativelor în problema securității Europei (pag. 4-a). Conferința țărilor europene pentru asigurarea păcii și securității în Europa Ședința din ziua de 30 noiembrie 1954 Cuvîntarea de deschidere rostită de V. M. Molotov la ședința din 29 noiembrie MOSCOVA, 30 Agerpress. — TASS transmite: la 30 noiembrie a avut loc cea de a "doua ședință a Conferinței țărilor europene pentru asigurarea păcii și securității in Europa. Ședința a fost prezidată de J. Cyrankiewicz, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone, șeful delegației poloneze. In cadrul ședinței au făcut declarații Wiliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace, șeful delegației cehoslovace, Otto Grottewohl, primul ministru al Republicii Democrate Germane, șeful delegației Republicii Democrate Germane. Ședința următoare va avea loc la 1 decembrie, ora 14:00, Tovarăși In numele Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, delegația sovietică salută delegațiile Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Romîne, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Albania, prezente aici. Salut de asemenea pe reprezentantul Republicii Populare Chineze, al cărui guvern a consimțit să trimită la conferință un reprezentant al său în calitate de observator, Guvernul sovietic, de comun acord cu guvernele Republicii Populare Polone și Republicii Cehoslovace, care sînt state limitrofe cu Germania, a adresat la 13 noiembrie guvernelor tuturor statelor europene, precum și guvernului Statelor Unite ale Americii propunerea cu privire la convocarea neîntîrziată la Moscova sau Paris a unei conferințe pe întreaga Europă. S-a propus ca la această conferință să se examineze problema creării unui sistem de securitate colectivă în Europa. Guvernele statelor reprezentate aici au acceptat această propunere, lucru pentru care tagăduiți-mi să exprim mulțumiri în numele Guvernului Sovietic. Acest fapt dovedește înțelegerea profundă a răspunderii pentru cauza păcii, și totodată înțelegerea profundă a primejdiei care este legată de situația creată actualmente in Europa. Este regretabil faptul că nu toate statele care au fost invitate au găsit necesar să participe la examinarea importantei probleme sus-menționate, care frămintă popoarele Europei. După cum știm, acestui fapt i s-au dat diferite explicații. Unele dintre aceste state au avut o atitudine pozitivă față de ideea creării unui sistem de securitate colectivă în Europa la care să participe toate statele europene, deși au făcut totodată unele rezerve sau altele. Noi am vrea să sperăm că între aceste state și statele reprezentate aici se va realiza in viitor o mai mare înțelegere reciprocă în ceea ce privește comunitatea de interese a țărilor europene în cauza apărării păcii și securității colective în Europa. Alte state nu au considerat posibil să accepte invitația dat fiind faptul că sarcinile acestei conferințe se deosebesc de linia politicii lor externe în Europa în momentul de față. Dintre acestea fac parte în primul rînd Statele Unite ale Americii, precum și Anglia și Franța. Cercurile oficiale ale acestor state au făcut mult și pentru a împiedica să participe la conferință un număr cu mai mare de state. Este firesc ca în rîndurile tuturor delegațiilor prezente aici să se nască întrebarea, ce hotărîre să adopte în legătură cu faptul că nu toate statele invitate la conferință au acceptat această invitație. In ceea ce-l privește, guvernul sovietic se menține la părerea că situația creată în momentul de fată în Europa necesită cea mai serioasă atenție din partea tuturor statelor iubitoare de pace. Nu trebuie să se treacă cu vederea că din partea cercurilor agresive ale puterilor cunoscute tuturor au fost puse in funcțiune toate mijloacele de presiune pentru a grăbi realizarea planurilor de militarizare a Germaniei occidentale și de includere a ei în grupările lor militare imperialiste. Intr-o asemenea situație, tarile iubitoare de pace nu se pot limita la acele măsuri pe care le-au luat pină acum pentru asigurarea păcii și securității lor. Acum aceste măsuri sînt insuficiente. Sînt necesare noi măsuri pentru asigurarea păcii și securității în Europa. In legătură cu aceasta, delegația sovietică consideră că conferința statelor europene pentru asigurarea păcii și securității în Europa trebuie să aibă loc în acea componență pe care o avem în momentul de față." Aceasta o cer atit interesele asigurării securității popoarelor noastre cit și interesele menținerii și consolidării păcii în Europa, în ansamblu. Acele state care vor dori să adere la această operă vor putea face aceasta în viitor. Delegația sovietică vă cere, stimate delegații, să vă exprimați, părerea și legătură ci aceasta. Delegația sovietică își exprimă convingerea că conferința se va achita cu succes de importantele sarcini ce-i stau în față. Aceasta încredere se întemeiază pe sprijinul crescind pe care popoarele Europei și întregii lumi îl acordă tot mai mult eforturilor îndreptate spre consolidarea păcii- Prin orașele și satele patriei Au predat cotele datorate statului Zilnic sosesc vești din satele și comunele regiunii Baia Mare care vorbesc de succesele obținute in munca pentru realizarea planului de colectări, îndrumați în mod permanent de comuniști și agitatori, țăranii muncitori din 200 de sate și comune ale acestei regiuni și-au predat în întregime cotele de produse agricole vegetale datorate statului pe anul acesta. Pînă acum, planul de colectare a fost realizat pe întreaga regiune în proporție de 91,4 la sută la grîu, de 91,9 la sută la porumb, de 80,3 la sută la floarea-soarelui, de 76,1 la sută la alte boabe și în proporție de 71,2 la sută la cartofi. Realizări frumoase s-au obținut în raionul Cehu Silvaniei, unde cotele de produse vegetale pe anul acesta au fost predate în proporție de 95,6 la sută, fruntașe la colectări fiind comunele Someș-Uileac, Asuaju de Jos și Ulmeni. De asemenea, în raionul Lăpuș, țăranii muncitori și-au predat cotele de produse agricole vegetale și animale în proporție de 86.9 la sută. In comuna Rona de Sus, raionul Sighet,în urma unei temeinice munci de lămurire desfășurată de comuniștii Nicolae Bondariuc, Ioan Grijac și alții, din cele 805 gospodării țărănești, 800 de gospodării și-au predat în întregime cotele la grîu și porumb și în mare parte la celelalte produse. In comuna Hrip, raionul Satu Mare, încă de la 21 noiembrie țăranii muncitori și-au achitat în întregime obligațiile pe care le-au avut față de stat pe anul acesta. In filaturi și țesătorii, in fabricile de conserve și cele de prelucrare a laptelui, muncitorii lucrează cu numeroase mașini și instalații perfecționate, create de industria noastră socialistă. Ringurile, cardele simple și triple, războaiele de țesut folosite în industria textilă, malaxoarele, compresoarele de amoniac pentru instalații frigorifere, cuptoarele automate pentru fabricat pîine, bateriile de extracție și alte utilaje românești folosite în industria alimentară sînt o mîndrie a tinerei noastre industrii constructoare de mașini. Ca urmare a creșterii fondului de investiții, volumul utilajelor destinate întreprinderilor textile și alimentare a sporit simțitor în acest an. Se prevede ca la sfîrșitul anului, producția de utilaj specific pentru industria alimentară să atingă un nivel de 298 la sută față de anul 1953. Im unele întreprinderi metalurgice se lucrează acum la definitivarea unor noi prototipuri de mașini și instalații care, într-un viitor apropiat, se vor produce în serie. Colectivul întreprinderii „Menajul“ din Cluj pregătește producția separatorilor de lapte și a mașinilor de spălat rufe : la „Metalurgia“ din Sibiu, sînt pe terminate pregătirile pentru punerea în fabricație a mașinilor de tras caramele, a mașinilor de tăiat bomboane, a șerbetierelor pentru preparat fondante. Peste puțin timp, muncitorii întreprinderii „Unirea“ din Cluj vor începe producția războiului automat de țesut cu lățimea de 115 cm., iar cei de la „Onio“ din Satu Mare vor începe să producă mașini de spălat și curățat legume și mașini de spălat sticle. Proiectanții unor întreprinderi metalurgice studiază acum posibilitatea producerii viața noastră a unor noi tipuri de mașini și instalații cerute de dezvoltarea industriei textile și alimentare. Mașini noi pentru industria ușoară și alimentară Comuniștii și deputații în frunte In raionul Iași, 27 de sate și-au îndeplinit planul de colectări. In fruntea acestei acțiuni au fost membrii de partid, deputații sfaturilor populare și colectorii comunali care au desfășurat o muncă intensă în rîndul celorlalți țărani muncitori pentru îndeplinirea planului la colectări. Comuniștii Maxim Cantea și Alexandru Chiriță din comuna Schitu Duca, Teodor Iorga și Nicolae Grădinaru din satul Pietrăria și alții au constituit un exemplu in îndeplinirea obligațiilor către stat. Aceasta a făcut ca printre primele sate care au terminat planul la colectări să fie Pietrăria și Todirel din comuna Pranova, cătunul Traian și satul Soloneț din comuna Bivolari și Curagău din comuna Schitu Duca. Alte 20 de sate, printre care Dancu, Valea Lungă din comuna Holboca, Dancaș și Ciurbești din comuna Cornești etc. au realizat planul de colectare a produselor agricole în proporție de 92-97 la sută i ................ Lucrări de modernizare a șoselelor naționale Numeroase șosele naționale din țara noastră au fost modernizate. Pentru îmbunătățirea drumurilor, colectivele unităților regionale ale Direcției Generale a Drumurilor și Podurilor au realizat, de la 1 ianuarie și pînă la 1 noiembrie, modernizări pe o lungime de 204 km., dintre care 104 km. au fost executați cu utilaje și mijloace proprii. Preocupați de problema reducerii prețului de cost, muncitorii au folosit la aceste lucrări împietruirile existente, precum și o serie de metode înaintate. Cu ajutorul materialelor locale, la multe lucrări s-au putut turna îmbrăcăminți ale șoselelor din balast bitumat chiar pe locul de turnare, obținîndu-se cu un utilaj redus un randament mare la un preț de cost scăzut. Tot prin folosirea resurselor locale, în numeroase locuri de muncă s-au turnat covoare de suspensie de bitum filerizat, realizate din bitum, pastă de var și apă. De asemenea, pe șoselele naționale ale țării s-au executat stropiri de bitum pe o lungime de 117 km, peste care s-a pus piatră sfărîmată. Concomitent cu lucrările executate la modernizarea și repararea șoselelor naționale, muncitorii din cadrul unităților regionale ale Direcției Generale a Drumurilor și Podurilor au executat și numeroase lucrări de îmbunătățire la poduri. A fost definitivat un număr de poduri în lungime de 1.277 m, liniari turnîndu-se beton armat, iar alte 44 poduri, în lungime de 2,392 m. liniari, se găsesc în curs de execuție. De asemenea, la un număr de poduri în lungime de 5,538 m. liniari au fost efectuate reparații mijlocii, LA FABRICA DE MOBILA „SIMO GHEZA“ DIN TG. MUREȘ Numele fabricii de mobilă „Simo Gheza“ din Tg. Mureș e bine cunoscut, produsele acestei întreprinderi fiind căutate și prețuite de cumpărători. Dornici să păstreze neîntinată reputația fabricii lor, muncitorii și tehnicienii — fie ei romîni sau maghiari — luptă pentru a pune la dispoziția unităților comerciale numai mobilă de primă calitate. In clișeu: Muncitorul Ciurbă Eugen lucrînd alături de prietenul său Gabi Alexandra la șlefuirea hiaturilor pentru noptiere Foto: L. BENDIU In semn de recunoștință Muncitorii și funcționarii de la mai multe întreprinderi industriale din R. D. Germană au adresat Guvernului Republicii Populare Romîne telegrame prin care îi mulțumesc acestuia pentru participarea sa la Conferința de la 29 noiembrie, propusă de U.R.S.S. în scopul realizării unui pact de securitate colectivă în Europa. De asemenea, ei se adresează Guvernului R.P.R. cu rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduințele Uniunii Sovietice pentru asigurarea securității colective în Europa. Asemenea telegrame au trimis muncitorii de la Industria de mobile Wilkauhasslau, personalul uzinei de filatură de lină pieptănată din Zwickau Lichtentannesachs, muncitorii și funcționarii uzinelor de postav Roedelbachtal Kircherblachs. In telegrama lucrătorilor de la uzinele de postav Roedelbachtal Kircherblachs se spune : „Ultima notă a Uniunii Sovietice vorbește de-a dreptul din inimă poporului german. In anii de după 1945, ca de altfel încă de la începutul existentei sale, Uniunea Sovietică a dovedit zi de zi că in toate acțiunile sale ea pune pe primul plan cauza menținerii păcii. Aceasta găsește asentimentul tuturor forțelor iubitoare de pace din lume. De aceea vă adresăm dvs. rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduințele Uniunii Sovietice in legătură cu securitatea colectivă in Europa, de a contribui in măsură și mai mare la realizarea unității patriei noastre, de a asigura prin aceasta pacea în Europa și in lumea întreagă“. (Agerpres) Conferința ținută de academicianul Sava Ganovski la Academia R. P. R. In cadrul „Săptămînii științei bulgare“, marți seara, în aula Academiei R.P.R., academicianul Sava Ganovski, membru al Consiliului de conducere al Academiei de Științe a R. P. Bulgaria, deputat în Adunarea Populară a R. P. Bulgaria, laureat al Premiului Dimitrov, a conferențiat despre „Revoluția culturală în Bulgaria“. La conferință au luat parte acad. prof. dr. C. I. Parhon, președinte de onoare al Academiei R.P.R., acad. Mihail Sadoveanu, vicepreședinte al Academiei R.P.R., acad. St. Vencov, prim secretar al Academiei R.P.R., numeroși academicieni, membri corespondenți ai Academiei R.P.R., colaboratori ai institutelor științifice ale Academiei R.P.R., profesori universitari și studenți. Au fost de față membrii delegației oamenilor de știință din R. P. Bulgaria care participă la „Săptămîna științei bulgare“, precum și M. Krumov, prim secretar al Ambasadei R. P. Bulgaria la București. In încheierea conferinței au fost prezentate trei filme documentare care înfățișează aspecte din realizările obținute in diferite domenii în R. P. Bulgaria. Vizita la Prezidiul C. C. S. a delegației sindicale din Suedia care ne-a vizitat țara Delegația sindicală din Suedia care, la invitația Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. ne-a vizitat țara, a făcut ieri o vizită Prezidiului C.C.S. Delegația compusă din : Harald Almgren, Alle Buruian, Erik Alderin, Lars Petterson, Goesta Forsberg, Ethel Sevensson, a fost primită de tov. Stelian Moraru, președintele Consiliului Centrali al Sindicatelor, și tov. Liuba Chișinevschi, secretar al C.C.S. Cu această ocazie, oaspeții suedezi au împărtășit impresii din vizita lor, Erik Alderin a arătat că membrii delegației au fost profund impresionați de căldura și prietenia cu care au fost primiți. Vorbitorul a arătat de asemenea că delegația suedeză a fost foarte plăcut impresionată de grija ce se poartă în R.P.R. pentru condițiile de lucru și de trai ale oamenilor muncii. „Am căpătat o impresie cu totul nouă despre Romînia — a spus Erik Alderin — și această impresie o voim transmite muncitorilor noștri din Suedia. Le vom arăta că muncitorii din Romînia luptă cu însuflețire și cu mult succes pentru pace și prietenie între popoare“. In cadrul întrevederii, tov. Stelianu Moraru a lămurit oaspeților unele probleme în legătură cu activitatea sindicatelor din R.P.R. în opera de construire a socialismului și apărarea păcii. (Agerpres) Sosirea în Capitală a unei delegații maghiare de specialiști în problemele de învățămînt La invitația Institutului Romîn pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea, luni noaptea au sosit în Capitală Ella Hadamas și Sandor Szabo, specialiști în problemele de învățămint, care, în cadrul acordului cultural dintre R.P.R. și R.P. Ungară, vor face un schimb de experiență cu specialiști în problemele de învățămînt din țara noastră. In Gara de Nord, oaspeții maghiari au fost întîmpinați de reprezentanți ai Ministerului Invățămîntului și ai Institutului Romrin pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea. (Agerprass Schimb de experiență în probleme științifice Zilele trecute a avut loc la Cluj un schimb de experiență între membrii cercurilor științifice și studențești de la facultățile de științe juridice ale universităților „Victor Babeș“ și „Bolyai“ din Cluj și „C. I. Parhon“ din București. La schimbul de experiență au participat numeroși studenți și profesori de la cele trei universități. După cuvîntul de deschidere, rostit de profuniv. Grațian Porumb, prodecan al Facultății de științe juridice din Cluj, studentul N. Mănăilă, de la Facultatea de științe juridice din București, a prezentat, în cadrul cercului științific „Dreptul penal“, un referat intitulat „Trimiterea în judecată“. La discuții au luat cuvîntul printre alții studenții universității „Bolyai“ Ion Izanek și Gh. Culiovski și conf. univ. Ion Olteanu de la catedra de drept penal a Facultății de științe juridice din București.