Apărarea Patriei, aprilie 1957 (Anul 13, nr. 78-103)

1957-04-02 / nr. 78

2 x VIAȚA U.T.M. Secretarul biroului atemist n-a fost reales Pînă cînd n-a urcat la tribuna sergentul Corneanu, lucrările confe­rinței au decurs destul de liniștit. Cele peste 20 de pagini ale dării de seamă nu au provocat prea multe dispute, ci mai mult plictiseală. A­­ceeași înșiruire de părți pozitive și lipsuri auziseră utomiștii și în alte ocazii. Primele cuvinte ale sergentului au trezit atenția tuturor: „După darea de seamă, munca de educare politico-ideologică mer­ge bine. In realitate nu este așa. Darea de seamă este formală, făcu­tă după scripte, „din birou“. Un murmur de aprobare plutește dea­supra capetelor delegaților. Dar ser­gentul Corneanu nu se oprește aci. De ce se întîmplă aceste lucruri? Pentru că biroul atemist s-a rupt de viața și preocupările militarilor. Pe locotenentul major Eftimescu, secretarul biroului atemist, ca de alt­fel și pe ceilalți membri din birou, nu i-am văzut niciodată în subuni­tăți în timpul nostru liber, să vadă ce facem, să ne ajute să ne distrăm, să ne învețe să întrebuințăm cu fo­los timpul nostru liber“.­ Gheața a fost spartă. Tot mai mulți delegați se înscriu la cuvînt. Majoritatea își exprimă nemulțumi­rea pentru munca nesatisfăcătoare a biroului, critică cu tărie forma­lismul, lipsa de răspundere care a caracterizat munca lui. Paravanul­­ celor 20 de pagini ale dării de sea­mă nu a putut ascunde adevăratele lui lipsuri. Delegații la conferință au scos în evidență că biroul utemist nu a fă­cut aproape nimic pentru educarea politico-ideologică a utemiștilor, și în special a tinerilor ofițeri. El nu s-a interesat despre felul în care ofițerii utemiști își însușesc învățătura marxist-leninistă, n-a luat măsuri pentru ajutorarea lor, a ră­mas pasiv față de acei care nu-și­­ îndeplinesc această obligație statu­tară. In conferință au fost citate nu­mele ofițerilor utemiști Popa Teo­dor, Mitranuș Ion, Gheorghe Al., care nu se străduiesc să-și îmbogă­țească cunoștințele lor politice și ideologice, și cu care biroul n-a gă­sit niciodată timp la stea de vorbă. Aceeași atitudine a manifestat-o biroul utemist și față de lecțiile po­litice. Deși o bună parte din con­ducătorii de grupe de lecții politi­ce sînt utemiști, biroul n-a avut ca un obiectiv de seamă mobilizarea lor pentru a se pregăti cut mai te­meinic în vederea lecțiilor, pentru a răspîndi experiența pozitivă a ce­lor mai buni conducători. „în­săși îndrumarea organizațiilor de bază — a spus în cuvîntul său ute­­mistul Silion Teodor — a fost ne­glijată. Deși eu în calitate de se­cretar n-aveam experiența necesară în organizarea muncii educative în rîndurile militarilor, nici un mem­bru al biroului utemist nu mi-a dat vreun ajutor“. Biroul utemist a arătat o îngă­­­­duință nepermisă față de abaterile săvîrșite de unii utemiști ca Manea Gheorghe, Stanciu Atanase, Popa Teodor care au călcat disciplina mi­litară. Numeroși delegați ca locotenentul major Socaciu Augustin, sold, frun­taș Badea Păun, caporal Grozavu Valeriu s-au ocupat în discuții și de activitatea biroului utemist pe tă­­rîm cultural-artistic și sportiv. Energia, elanul utemiștilor, n-au fost folosite de biroul atemist în direcția inițierii unor acțiuni de masă care să ducă la înfrumuseța­rea cazărmii, la realizarea unor con­diții mai bune de viață și de distrac­ție, pentru militari. „însăși Inițiativa noastră — a arătat un delegat — de a amenaja în cinstea conferinței un teren sportiv n-a fost folosită de biroul atemist ca un prilej, de afir­mare a posibilităților lui mobiliza­toare; în loc să mobilizeze pe mili­tari la o muncă voluntară, el a dat ordine în această direcție“. Toate aceste lipsuri (și nu sînt decît o mică parte din cele existen­te) ridică totuși o problemă. Care au fost cauzele muncii nesatisfăcă­­toare a biroului utemist ? Intrucît în darea de seamă aceste lucruri au fost trecute sub tăcere, utemiștii au așteptat ca ele să fie dezvăluite cel puțin în discuții. Așteptarea le-a fost însă zadarnică. Membrii birou­lui utemist n-au socotit necesar să explice conferinței aceste lucruri, să ia poziție față de lipsurile scoase în evidență de utemiști și să-și re­cunoască în mod cinstit greșelile. Dintre toți membrii biroului ute­­mist numai doi au luat cuvîntul : locotenentul major Staicu Vasile și locotenentul Guțoiu Dumitru, mer­­gînd pe linia justificării lipsurilor. Destul de des, în lucrările confe­rinței a fost amintit și numele loco­tenentului major Eftimescu Valen­tin, secretarul biroului utemist. Și pe bună dreptate. Secretarul birou­lui utemist poartă întreaga răspun­­dere pentru munca biroului, căruia trebuia să-i coordoneze și să-i con­ducă zi de zi activitatea. El n-a asigurat ca biroul să fie cu adevărat un­ organ colectiv de conducere, n-a cultivat în rîndul membrilor biroului simțul răspun­derii personale pentru starea mun­cii U. T. M. în unitate. Așa se ex­plică de ce unii membri ai birou­lui, ca Petroiu Aurel, Staicu Va­sile, Barcan Radu, au uitat să par­ticipe chiar la ședințele de birou, deși unii dintre ei sînt tovarăși pri­cepuți, cu o mare putere de muncă. Fiind rupt de viața subunităților unde obișnuia să meargă destul de rar, și atunci în grabă, secretarul bi­roului utemist n-a reușit să îndrume activitatea biroului pe linia satisfa­cerii cerințelor și preocupărilor ti­neretului. Stilul funcționăresc de muncă, concretizat prin predilecția pentru munca de birou, cu hîrtiile, nu cu oamenii, l-a făcut pe secre­tarul biroului utemist să cadă în brațele rutinei și mulțumirii de sine. Or, un conducător al tineretu­lui este prin firea sa un inovator. El trebuie să tindă întotdeauna să-și perfecționeze metodele de muncă, să trezească interesul tovarășilor săi față de tot ceea ce este nou, să răs­­pîndească neîncetat experiența po­zitivă, în așa fel, ca ea să devină un bun al tuturor. Se poate lăuda locotenentul major Eftimescu cu un asemenea stil de muncă? Nenumă­ratele fapte arătate de delegații la conferință demonstrează contrariul. S-a făcut puțin pentru înviorarea muncii U.T.M., formele noi de mun­că experimentate în organizațiile fruntașe nu se aplică, multe din ele nici nu se cunosc, unele organe conducătoare din subunități muncesc încă fără perspectivă. Străini din a­­ceste lipsuri nu pot fi desigur nici locțiitorul politic al comandantului și nici organizația de partid care n-au luat la timp atitudine față de acest stil defectuos de muncă, nu i-au acordat biroului ajutorul nece­sar pentru a rupe la timp cu activi­tatea sectară și formală. In urma conferinței U.T.M., lo­cotenentul major Eftimescu Valen­tin nu a mai fost ales secretar. Din lipsurile vechiului birou, noii to­varăși cărora delegații la conferin­ță le-au acordat mandatul lor vor trebui să tragă învățămintele nece­sare. Nu este o sarcină ușoară să fii un bun conducător al tineretului. Nimeni nu se naște conducător, în­sușirile și deprinderile necesare se formează treptat, printr-o muncă perseverentă. Această înaltă îndato­rire trebuie însă privită cu spirit de răspundere ; ei trebuie să i se consacre cu toată pasiunea și în­flăcărarea tinereții, Căpitan R­ OLARU Instituirea comisiilor de împăciuire Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale se insti­tuie pe lângă comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, orășenești și de raion orășenesc co­misii de împăciuire, care se vor o­­cupa de rezolvarea unor litigii pe­nale mai mărunte. Aceste comisii au ca scop să în­cerce împăcarea părților pentru nu mai ajunge la instanțele de ju­­­decată în cazul unor anumite infrac­țiuni care reprezintă un pericol so­cial mai redus (injurii, loviri simple, calomnie, abuz de încredere etc.) și care se anchetează și se judecă la cererea prealabilă a părții vătă­mate. S-a constatat că în ultimul timp aproape jumătate din întregul volum de cauze penale pe care le-au avut de rezolvat organele de miliție instanțele judecătorești au fost in­și fracțiuni de acest fel ce dau naștere unor procese care de cele mai mul­te ori se sting prin împăcarea părți­lor și prin retragerea plîngerii. Potrivit Decretului, în cazul unor asemenea infracțiuni, partea mată se poate adresa instanței vără­de judecată numai dacă dovedește că nu s-a ajuns la împăcare în fața co­misiilor de împăciuire, sau dacă făptuitorul infracțiunii nu-și respec­tă obligația luată de a repara pagu­ba pe care a pricinuit-o. Comisiile de împăciuire se com­pun din cîte doi deputați un învă­țător sau profesor, fiind ajutate de cîte un secretar și avînd ca preșe­dinte pe unul din deputați. Membrii comisiilor și secretarii vor fi desem­nați de comitetul executiv al sfatu­lui popular respectiv. Instituirea comisiilor de împăciu­ire va duce la micșorarea număru­lui proceselor, va descongestiona or­ganele de miliție și instanțele jude­cătorești, permițîndu-le să se ocupe cu descoprirea și judecarea unor infracțiuni mai grave. Totodată aceste comisii constituie un mijloc de creștere a rolului ma­selor și a organelor locale ale pu­terii de stat în întărirea legalității populare. I NFORMAȚII La 1 aprilie a sosit în Capitală dl. dr. Arieh Harell, trimis extra­ordinar și ministru plenipotențiar al Israelului în R.P.R. La sosire, în Gara de Nord, dl. dr. Arieh Harell a fost întîmpinat de Caius Franțescu, șeful protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, și de membrii legației Israelului în frunte cu Elkana Margalit, însărci­nat cu afaceri ad-interim. Luni seara, docentul V. G. Kiri­­lov-Ugriumov, candidat în științe fizico-matematice, decan al facultă­ții de fizică experimentală și teore­tică a Institutului de ingineri fizi­cieni din Moscova, director al ex­poziției tehnico-științifice a U.R.S.S. „Folosirea energiei atomice în sco­puri pașnice“, a oferit o masă tovă­rășească în saloanele hotelului . „Am­basador“ cu prilejul închiderii ex­poziției în Capitală. In luna mai va avea loc cel de-al X-lea Festival internațional al fil­mului de la Cannes (Franța). La acest festival cinematografia noastră va trimite filmul artistic „Moara cu noroc“ și reportajul ci­nematografic în culori „însemnări din deltă“. A apărut REVISTA ARMELOR Nr. 4 Aprilie 1957 Revista cuprinde articole referi­toare la organizarea și desfășurarea instructajului metodic cu comandan­ții de plutoane și companii, organi­zarea și desfășurarea­­ concursurilor sportive în unități, ofensiva subuni­tăților de infanterie moto­re trans­portoare blindate, precum și alte ar­ticole care tratează probleme ce in­teresează pe ofițerii din toate ar­mele. CEREȚI-0 DE LA RESPONSA­­BILUL CU REVISTA DIN UNI­TATE, XPÄFÄRJÄ P­RJET Marți 2 aprilie 1957 Nr. 78 (3305) Vizita delegației guvernamentale și de partid n­. . —1—­■ " 1 1 '­­ —l-n - * ' ■'"'rr .... " ' '' "'"1" ’ '• 1 ' - -a Republicii Populare Romîne în R.P. Bulgaria Cupintarea tovarășului A­ lagov (Urmare din pas. l-a) nici burghezia bulgară, nici cea romînă, nici stăpînii lor imperialiști nu au reușit să întunece prietenia și legăturile frățești între popoarele bulgar și romîn. De peste 12 ani cele două po­poare construiesc împreună, mînă în mînă, în prietenie cu Uniunea Sovietică și celelalte țări socialiste, prezentul și viitorul lor socialist. Atît poporul bulgar cit și poporul romîn, sub conducerea partidelor lor marxist-leniniste, tind astăzi că­tre un țel comun — construirea so­cietății socialiste. De cele două părți ale Dunării, inimile oamenilor mun­cii sînt animate de aceleași senti­mente, de aceleași gînduri și de as­pirații comune — să transforme ță­rile lor in state socialiste înflori­toare, să construiască fericirea și bunăstarea lor. Astăzi între țările și popoarele noastre este creată o bază sănătoasă, de nezdruncinat, a prieteniei, uni­tății și colaborării reciproce, prie­tenie și colaborare între două țări socialiste frățești. Poporul bulgar se bucură sincer de marile succese ale Populare Romîne. Poporul Republicii romîn, sub conducerea partidului său mar­­xist-leninist, într-o perioadă istorică scurtă a transformat din rădăcini Romînia ciocoiască, înapoiată, de altă dată — în care oamenii mun­cii se înecau în mizerie, într-un stat socialist înaintat cu o industrie dez­voltată, cu o agricultură care se reorganizează pe baze socialiste, cu o cultură socialistă care se dezvoltă necontenit. In Romînia au găsit un larg cîmp de dezvoltare și înflorire forțele creatoare și talentele poporului. Ca adevărați prieteni și aliați ai poporului romîn, nu putem să­­ nu ne bucurăm din inimă de marile și incontestabilele sale succese, nu pot să nu se bucure de aceste suc­cese nenumărații noștri prieteni și frați din toate colțurile lumii, de­oarece, cu cît este mai puternică din punct de vedere economic Repu­blica Populară Romînă, cu cît e mai puternică fiecare țară socia­listă, cu atît mai puternic și de ne­învins este lagărul nostru socialist. Desigur, succesele țărilor noastre nu sînt pe placul dușmanilor socia­lismului. Fiecare victorie a noastră provoacă la ei ură și furie. Impe­rialiștii se tem de întrecerea paș­nică cu țările socialiste, pentru că își dau seama că în această întrecere victorios va fi socialismul. Experiența de 40 de ani a Uniu­nii Sovietice a demonstrat în mod strălucit marea superioritate a siste­mului socialist față de cel capita­list. , Sistemul socialist rezistă la toate încercările istoriei și astăzi s-a impus ca un sistem mondial. Iată de ce, tovarăși, se tem imperialiștii, iată de ce propunerilor noastre paș­nice și constructive, cercurile impe­rialiste americane opun politica lor de amenințări și înarmare furibundă. Iată de ce imperialiștii se străduiesc din toate puterile să lovească în construcția pașnică a țărilor socia­liste, să spargă unitatea lagărului socialist : în această unitate ei văd principalul obstacol în calea realiză­rii planurilor lor de dominație a lumii. Imperialiștii americani și parte­nerii lor europeni, de pildă, au spe­rat mult că evenimentele din Un­garia, organizate de ei, vor slăbi unitatea și solidaritatea lagărului socialist. Dar speranțele lor nu s-au realizat. In sîngeroasele evenimente din Ungaria s-au spulberat multe iluzii, multe concepții greșite, mul­te minți confuze s-au limpezit și a eșuat complet complotul fascist or­ganizat de imperialiști. Lagărul so­cialist, împotriva așteptărilor și spe­ranțelor dușmanilor, a devenit mai unit și mai puternic. Partidele comuniste și muncito­rești frățești s-au întărit și mai mult, s-au unit și mai solidar sub steagul marxisto-leninismului, sub steagul internaționalismului prole­tar. Prietenia țărilor socialiste cu Uniunea Sovietică, prietenul și a­­părătorul nostru sincer, a devenit și mai fermă. Din evenimentele din Ungaria, popoarele noastre au tras o învăță­tură prețioasă. Ele văd și înțeleg și mai bine acum că în situația ac­tuală, cînd imperialiștii își îndreap­tă atacurile furibunde împotriva țărilor socialiste, împotriva mișcă­rii comuniste și muncitorești inter­naționale, mijlocul cel mai puternic pentru a învinge și zdrobi aceste a­­tacuri este acela de a întări tot mai mult unitatea prietenească a fami­liei țărilor socialiste. Pentru noi este clar că forțele reacțiunii, în frunte cu imperialiștii americani, nu au renunțat la unel­tirile lor agresive. Pentru aceasta stau mărturie multe fapte. La întîl­­nirea care a avut loc nu de mult în insulele Bermude, Eisenhower și Mac­Millan au declarat deschis că ei vor continua și de acum înainte politica blocurilor și coalițiilor militare, că nu vor înceta experiențele cu ar­mele atomice și cu hidrogen. Ase­menea declarații ale celor mai de răspundere oameni de stat ai Sta­telor Unite și Angliei, într-un mo­ment cînd năzuința comună a în­tregii omeniri este dezarmarea și interzicerea armei atomice, nu pot să nu trezească îngrijorarea întregii opinii publice mondiale. Se știe, de pildă, că în ultimul timp unele țări occidentale își în­dreaptă eforturile pentru crearea de organizații închise ca „piața co­mună“ și așa zisul „Euratom“, or­ganizații care sînt îndreptate îm­potriva păcii și securității propriilor lor popoare, organizații prin care se urmărește dezbinarea pe mai departe a țărilor europene și intensificarea activității cercurilor occidentale a­­gresive. Sînt cunoscute planurile S.U.A. de a trimite unități armate americane, înzestrate cu arme ato­mice, pe teritoriul unei serii de țări membre ale pactului Nord Atlantic și ale altor pacte militare imperia­liste regionale. Sînt cunoscute efor­turile lor pentru reînvierea milita­rismului vestgerman, pentru înzes­trarea cu arma atomică a armatei revanșarde vestgermane, pentru ri­dicarea generalilor hitleriști în pos­turile de comandă ale armatei pac­tului Nord Atlantic­. Toate acestea amenință serios cau­za păcii și securității popoarelor în Europa și în celelalte părți ale lu­mii, agravează încordarea interna­țională. Politica agresivă aventuristă dusă de imperialiștii americani și parte­nerii lor vest-europeni impune po­poarelor țărilor socialiste și tuturor oamenilor iubitori de pace din lume să nu slăbească vigilența, să urmă­rească planurile criminale ale aces­tora, să întărească tot mai mult lupta împotriva ațîțătorilor la un nou război. Prăbușirea rebeliunii contrarevo­luționare din Ungaria, organizată de reacțiunea internațională, și sfîr­­șitul rușinos al agresiunii din Egipt au arătat că în lume există forțe care sînt în stare să se opună cu hotărîre încercărilor imperialiștilor, de a întoarce din nou lumea spre „războiul rece“ și spre încordarea situației internaționale. Sarcina noastră primordială este acum să descoperim la timp și să de­­mascăm intențiile criminale ale im­perialiștilor și planurile lor de înro­bire, să descoperim adevăratul lor chip de lupi și să nu permitem ca o­­pinia publică mondială să fie amăgită cu indiferent ce fel de palavre dul­­cege. Față de momelile imperialiste trebuie să întărim unitatea noastră socialistă de nezdruncinat, voința și aspirațiile popoarelor noastre de a trăi în pace și colaborare cu toate țările din lume, voința și dorința ță­rilor și popoarelor iubitoare de pace de a păzi și întări pacea în lume. In același timp trebuie să fim intransigenți și față de toți aceia care, prin activitatea lor, vrînd­­nevrînd, aduc apa la moara dușma­nilor socialismului. Nu putem și nu ne vom împăca cu nici un fel de încercări de intervenție ideologică în țările și partidele noastre, de re­vizuire a principiilor de bază ale marxism-leninismului; nu ne vom împăca cu nici un fel de încercări ale oportuniștilor și revizioniștilor de a semăna discordie în rândurile mișcărilor comuniste, de a face o breșă în unitatea puternicului nos­tru lagăr socialist. In lupte crîncene de decenii, cu dușmanul de clasă, atît Partidul Comunist Bulgar cît și Partidul Muncitoresc Romîn au crescut și s-au format ca partide marxist-le­niniste, ca avangardă de luptă a clasei muncitoare bulgare și a clasei muncitoare romîne, a­­ oamenilor muncii din țările noastre. Comuniștii bulgari și cei romîni, patrioții bul­gari și cei romîni, sînt educați în spiritul devotamentului fără mărgini față de principiile internaționalis­mului proletar, în spiritul încrede­­rii nețărmurite față de marea noas­tră­,prietenă și apărătoare, Uniunea Sovietică, în spiritul prieteniei fră­țești și solidarității cu popoarele din toate țările socialiste, cu popoarele din lumea întreagă. Noi sîntem le­gați pe vecie de Uniunea Sovie­tică, eliberatoarea țărilor noastre din robia fascistă și de sub ocupația străină și nici o forță întunecată nu este în stare să ne despartă, nu este î­n stare să distrugă lagărul țărilor socialiste în frunte cu U.R.S.S. și să oprească avîntul dezvoltării noas­tre socialiste. Dușmanilor socialismului trebuie să li se reamintească cuvintele ma­relui fiu al poporului bulgar, Gheorghi Dimitrov, care a spus : „...Procesul construirii socialismu­lui poate fi sprijinit și poate fi și stînjenit. Acest proces istoric nece­sar poate să fie grăbit, dar poate să fie și întîrziat. In nici un caz însă nu se poate ca el să se oprească, nici să înceteze. El va merge îna­inte, se va dezvolta pînă la reali­zarea sa victorioasă“. Aceste cuvinte înțelepte ale lui Gheorghi Dimitrov răsună și acum cu aceeași putere, cu același adine optimism revoluționar. Acei care intr-adevăr ar încerca să violeze munca pașnică, constructivă a po­poarelor noastre se vor lovi de forța de neînvins a puternicului lagăr so­cialist, așa cum s-a întîmplat în R. P. Ungară. Un proverb popular spune „Cine scoate cuțitul de cuțit piere“. Noi, tovarăși și tovarășe, și con­ducătorii de stat și de partid romîni, cu tovarășii și frații noștri nu ame­nințăm pe nimeni, nu urzim împo­triva nimănui comploturi și aven­turi militare. Asemenea gînduri și intenții sînt străine construcției noas­tre democrat-populare, politicii noas­tre leniniste de pace, care se bazează pe principiile egalității în drepturi, respectului și încrederii reciproce în relațiile dintre țări, pe principiile leniniste ale coexistenței pașnice în­tre țările cu orînduire socială dife­rită. Intîlnirea dintre cele două de­legații este o întîlnire între frați care servește cauzei păcii și progre­sului. Politica noastră este politica de strângere a legăturilor și dezvoltării neîncetate a prieteniei și colaborări multilaterale cu toate popoarele apro­piate și îndepărtate și, înainte de toate, cu vecinii noștri balcanici. Noi sîntem pentru o politică în rela­țiile internaționale care nu duce spre încordarea situației internațio­nale, ci spre destinderea sa con­tinuă, politică care duce la strînge­­rea și întărirea mai departe a fron­tului forțelor iubitoare de pace din lumea întreagă. Țările noastre spri­jină fără rezerve propunerea guver­nului sovietic pentru reducerea ar­mamentelor și forțelor armate, pen­tru încetarea fără întîrziere a expe­riențelor cu armele atomice și cu hidrogen, pentru interzicerea folo­sirii lor. Sprijinim orice inițiativă și sîntem gata să ne dăm sprijinul oricărei propuneri, ori de­ unde ar veni ea, care servește întăririi păcii mondiale și dezvoltării colaborării pașnice între popoare. Această politică corespunde in­tereselor fundamentale ale popoare­lor bulgar și romîn, corespunde in­tereselor tuturor popoarelor care luptă pentru apărarea păcii. Intre noi și tovarășii romîni există o u­­nitate deplină în aprecierea proble­melor de bază ale situației interna­ționale actuale și în toate celelalte probleme care interesează cele două țări și colaborarea noastră multilate­rală și frățească. Tovarăși și tovarășe. Vizita prietenească a delegației guvernamentale și de partid a Repu­blicii Populare Romîne în țara noas­tră, care s-a transformat într-o ma­nifestație uriașă a prieteniei bulgaro­­romîne, va contribui fără îndoială la întărirea mai departe a legături­lor și colaborării între popoarele noastre, va fi un nou aport la întă­rirea unității țărilor socialiste, un aport în lupta popoarelor pentru pace , și colaborare internațională. (Urmare din pag­­i­ a) profundelor transformări istorice ce s-au Înfăptuit în țările noastre sub conducerea partidelor marxist-leni­niste. Zadarnic încearcă propagan­da imperialistă să calomnieze orîn­­duirea noastră democrat-populară. Această propagandă mincinoasă este spulberată de mărețele realizări ale popoarelor noastre, care în de­curs de numai 13 ani au făcut un pas uriaș înainte pe calea lichidării înapoierii economice și culturale de ieri, pe calea înfloririi multilaterale a celor două țări socialiste. Un mare rol în dobîndirea suc­ceselor istorice ale popoarelor noas­tre îl are faptul că atît Romînia cît și Bulgaria au primit și primesc un ajutor internaționalist frățesc din partea marii noastre prietene și spri­jinitoare — Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Romînia și Bulgaria sînt unite prin relații de intr-ajutorare și cola­borare prietenească cu toate țările lagărului socialist. Relațiile de tip nou bazate pe co­laborare frățească și într-ajutorare, pe egalitate în drepturi și respect reciproc între țările socialiste, con­tribuie la întărirea și progresul fie­cărei țări în parte și la tăria și pro­gresul continuu al întregii comuni­tăți a țărilor socialiste. In țările noastre noi cunoaștem rezultatele rodnice ale acestor rela­ții frățești și ale sprijinului reciproc internaționalist, în toate domeniile. Cele două țări ale noastre, mem­bre ale marii familii a țărilor so­cialiste, sînt legate printr-o strînsă și indisolubilă prietenie. Sînt cu­noscute tradițiile seculare ale prie­teniei popoarelor noastre : strînsa împletire a destinelor lor istorice, frăția lor cimentată prin sîngele vărsat în comun pentru libertate și independență. Instaurarea regimului democrat-popular în Romînia și Bul­garia a dat prieteniei noastre un conținut și mai profund, și mai bo­gat , este prietenia a două țări socia­liste legate prin unitatea scopurilor și năzuințelor, prietenia a două țări hotărîte să meargă­ pe calea leninis­tă, calea construirii socialismului. Această prietenie caldă, sinceră, tovărășească, ne-a însuflețit pe noi și pe tovarășii noștri reprezentanți ai Partidului Comunist Bulgar și ai guvernului Bulgariei populare în tratativele noastre. Cu prilejul întîlnirilor pe care le-am avut am putut constata din nou cu bucurie și satisfacție identi­tatea de vederi în toate problemele pe care le-am discutat, atît cele pri­vind relațiile dintre țările și parti­dele noastre, cît și cele privind viața internațională. Sîntem convinși că rezultatele tratativelor noastre vor­ contribui la continua întărire a prie­teniei româno-bulgare și la întărirea și consolidarea prieteniei și unității tuturor țărilor lagărului socialist în frunte cu marea Uniune Sovietică. Noi considerăm în același timp că rezultatele rodnice ale tratativelor noastre constituie o contribuție la întărirea păcii în întreaga lume. Problema consolidării păcii între po­poare se află în centrul politicii ex­terne a țărilor socialiste, care pri­vesc cu îngrijorare eforturile con­tinue ale cercurilor imperialiste a­­gresive de a anihila rezultatele ob­ținute pe calea destinderii în rela­țiile internaționale, de a agrava în­cordarea internațională, de a inten­sifica războiul rece și a crea focare de neliniște și de conflicte interna­ționale în diferite părți ale lumii. Po­poarele iubitoare de pace nu pot râ­­m­âne indiferente față de remilitari­­zarea Germaniei occidentale, față de goana înarmărilor, față de uneltirile imperialiste în Orientul Apropiat și Mijlociu. Popoarele romîn și bulgar, ca și celelalte popoare ale țărilor socia­liste, doresc pacea. Ele nu nutresc față de nimeni planuri de agresiune, cotropire sau subjugare. Politica lor externă este cunoscută popoarelor lumii. Aceasta este o politică con­secventă de apărare a păcii, de co­existență pașnică între toate țările fără deosebire de orînduire socială, de rezolvare pașnică a tuturor pro­blemelor litigioase internaționale. Republica Populară Romînă și Republica Populară Bulgaria au a­­dus și aduc o contribuție efectivă la opera de menținere și consolida­re a păcii, de slăbire a încordării internaționale. S-au dezvoltat legă­turile lor economice și culturale in­ternaționale, în cadrul Organizației Națiunilor Unite și în alte organis­me internaționale, împreună cu toate țările iubi­toare de pace, ele susțin cu fermi­tate cauza păcii și securității inter­naționale. Romînia și Bulgaria spri­jină propunerile Uniunii Sovietice pentru înfăptuirea dezarmării gene­rale și toate măsurile menite să ducă la reducerea­ forțelor armate, la interzicerea armelor atomice și cu hidrogen. Oprirea cursei înarmărilor, reali­zarea unei înțelegeri internaționale în această problemă, este o sarcină primordială a tuturor țărilor iubi­toare de pace. Țările noastre sînt interesate în dezvoltarea colaborării economice, politice și culturale între toate ță­rile și popoarele Europei, pentru în­făptuirea unui sistem de securitate colectivă care să asigure pacea și munca creatoare a popoarelor noas­tre și a tuturor celorlalte popoare. In ultima vreme, unele guverne occidentale depun eforturi tot mai insistente pentru a crea noi organi­zații care agravează situația inter­națională. Se intensifică activitatea cercurilor agresive din Occident și Salutînd pe scumpii noștri oas­peți romîni, le urăm din inimă, și prin ei întregului popor frate romîn, noi și mari succese, înflorirea pe mai departe a Republicii Populare Romîne frățești. Trăiască indestructibila prietenie bulgaro-romînă! Să trăiască și să se întărească unitatea tuturor țărilor socialiste, în frunte cu marea Uniune Sovietică! Trăiască pacea între popoarele din întreaga lume, în primul rînd a militarismului vest-german, dușman înverșunat al libertății și securității popoarelor europene. Romînia și Bulgaria se ridică cu hotărîre împotriva acestor planuri care constituie o primejdie pentru popoarele Europei. Cu toată încordarea în relațiile internaționale, noi sîntem ferm con­vinși că există posibilitatea de a stăvili acțiunile cercurilor imperia­liste agresive îndreptate împotriva păcii. In lumea contemporană exis­tă forțe imense care se pronunță pentru pace și aceste forțe sînt ca­pabile să silească pe agresori de a da înapoi. Acest lucru îl demons­trează eșecul agresiunii imperialis­te împotriva Egiptului și înfrânge­rea contrarevoluției fasciste din Un­garia. Popoarele noastre, guvernele noastre, partidele noastre comuniste și muncitorești nu-și vor cruța efor­turile pentru a contribui la consoli­darea forțelor păcii și la zădărni­­­cirea planurilor agresive ale impe­rialiștilor, în frunte cu imperialiștii americani. Odată cu acestea sîntem datori să întărim vigilența pentru a pre­întîmpina orice încercare a agreso­rilor de a lovi în securitatea țări­lor noastre, în independența și la cuceririle revoluționare ale popoare­lor noastre. Partidele noastre,, clasa muncitoare, trag învățăminte din evenimentele petrecute în Ungaria, unde forțele reacționare, inspirate, organizate și sprijinite de imperia­liști, au încercat să lichideze orîn­­duirea democrat-populară, să res­taureze regimul fascist, puterea ca­pitaliștilor și moșierilor. Poporul maghiar, în frunte cu Partidul Mun­citoresc Socialist și guvernul re­­voluționar m­uncitoresc-țărănesc, cu ajutorul internaționalist al Uniunii Sovietice, cu sprijinul tuturor țări­lor lagărului socialist, a zdrobit contrarevoluția și merge cu succes pe linia refacerii economice și con­solidării regimului democrat-popu­lar. Poporul maghiar știe că el poa­te conta și pe viitor pe sprijinul și ajutorul țărilor socialiste frățești.­­Ținând seama de atacurile furi­­bunde îndreptate de cercurile impe­rialiste împotriva țărilor lagărului socialist, împotriva partidelor comu­niste și muncitorești, avem îndatori­rea să muncim pentru continua în­­tărire a orînduirii democrat-popu­­lare, pentru creșterea potențialului economic al țărilor noastre, pentru unirea și mai strînsă a popoarelor romîn și bulgar în jurul partidelor și guvernelor lor, avem îndatori­­rea să întărim vigilența împotriva oricăror influențe ale ideologiei bur­gheze, împotriva încercărilor de re­vizuire a bazelor învățăturii marxist­­leniniste. Credincioase ideilor mărețe ale marxism-leninismului, partidele noas­tre ridică tot mai sus steagul inter­naționalismului proletar, al unității partidelor comuniste și muncitorești din toate țările, al solidarității oa­menilor muncii din întreaga lume. Vom contribui și pe viitor cu aceeași hotărîre la întărirea unității și coeziunii rîndurilor marelui lagăr al socialismului, chezășia construc­ției victorioase a socialismului în ță­rile noastre, chezășia independenței și libertății țărilor noastre, forța principală a luptei pentru pace și securitatea popoarelor. Tovarăși și tovarășe. Resimțim o sinceră bucurie că ne-am putut întîlni cu oamenii mun­cii din Bulgaria frățească și prietenă, că le-am putut aduce solia de prie­tenie a oamenilor muncii din țara noastră. Prietenia bulgaro-română este cauza milioanelor de muncitori, ță­rani și intelectuali, romîni și bul­gari, care construiesc socialismul, care își pun toate puterile în slujba progresului continuu, material și cultural al popoarelor lor, al apă­rării și consolidării păcii în lume. A­­­ceastă prietenie este legată de as­pirațiile cele mai profunde și de interesele vitale ale popoarelor noas­tre. De aceea nu există pe lume nici o forță care să poată zdruncina prie­tenia­­ trainică dintre popoarele noas­tre frățești. Dragi tovarăși și tovarășe. Vă mulțumim din toată inima pentru primirea caldă, tovărășească, pe care ne-ați făcut-o și vă urăm noi succese și victorii în munca pe care o desfășurați cu avînt și abne­gație pentru construirea socialismu­lui în patria voastră. Trăiască și înflorească în veci prietenia romîno-bulgară! Trăiască încercatul conducător al poporului bulgar în lupta pentru construirea socialismului. Partidul Comunist Bulgar, Comitetul său Central, trăiască guvernul Repu­blicii Populare Bulga­ria. Să trăiască și să se întărească la­gărul păcii, democrației și socia­lismului în frunte cu țara socialismu­lui victorios, cu marea și puternica Uniune Sovietică! Trăiască pacea între popoare! Cupintarea tovarășului Gh. Gheorghiu­ Prin regiunea Plovdiv SOFIA, I (Trimișii speciali Ager­­pres transmit) : In cursul după-amiezii de luni de­­­legația guvernamentală și de partid a R.P.R. a vizitat regiunea Plovj­div. Solii poporului romîn au po­posit în comuna Perveneț unde li s-a făcut o primire deosebit de cor­dială. Conducătorii de stat și de partid romîni au străbătut pe jos strada principală a comunei pînă la clă­direa sfatului popular local unde a avut loc un scurt miting. In comuna Perveneț se găsește o gospodărie agricolă cooperativă de muncă care reunește 5 sate. Gos­podăria numără peste 2.000 de fa­milii, ceea ce reprezintă 98 la sută din populația întregii comune. Ni­velul de trai din ce în ce mai ri­dicat al locuitorilor comunei apare limpede văzînd construcțiile de case noi pe care le întîlnești la tot pasul. întreaga populație a comunei s-a adunat în fața sediului sfatului popular local. Reprezentanții poporu­­lui romîn au fost salutați de Iordan Tacev, secretarul partid din comună, organizației de Nadia Țvetk­­­eva, președinta sfatului popular comunal, precum și de Todor Kor­­dovski, președintele gospodăriei a­­gricole cooperative de muncă. Ei au vorbit despre succesele obținute de gospodăria din comună și au amin­tit în cuvinte calde vizita pe care un grup de președinți de gospodă­rii agricole colective din Romînia au făcut-o aci anul trecut. In numele delegației guvernamen­tale și de partid a R.P.R. a luat cuvîntul tov. Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R.P.R., membru al C.C. al P.M.R. După aceea, membrii delegației ro­mîne au vizitat mai multe sectoare ale gospodăriei agricole cooperative de muncă printre care sectorul zoo­tehnic. Ei au stat de vorbă cu co­­­lectiviștii, interesîndu-se de meto­­dele de muncă pe care le folosesc. După aceea, delegația guverna­­­mentală și de partid romînă s-a îna­poiat în orașul Plovdiv unde a vi­­zitat Colina libertății în vîrful că­reia se află Monumentul închinat armatei sovietice. De aici se vede în toată frumusețea ei întreaga pano­ramă a orașului. De la poalele Colinei coloana de mașini s-a îndreptat spre Peruștița, o localitate cunoscută pentru tra­dițiile ei revoluționare. In centrul localității a avut loc un scurt mi­ting. Oaspeții au fost salutați de Ivan Bonev, secretarul organizației comunale a Partidului Comunist Bulgar. Din partea delegației romîne a răspuns tov. G. Gaston Marin, pre­ședintele Comitetului de Stat al Planificării. După aceea, delegația a vizitat Muzeul luptei revoluțio­nare din această regiune. Membrii delegației s-au oprit în fața Monu­mentului închinat partizanilor că­­­­uți în lupta pentru eliberarea Bul­gariei de sub jugul fascist. Apoi au vizitat sălile muzeului în care un loc important îl ocupă documen­tele cu privire la răscoala organi­zată în această regiune în aprilie 1876 de luptătorii revoluționari în­drumați de Vasil Levski, precum și vechea biserică în care răsculații au rezistat pînă în ultima clipă opreso­rilor preferind să-și jertfească viața decît să se predea. Seara, membrii delegației s-au înapoiat la Sofia. ■ La complexul hidroenergetic „Stalin“ de pe rîul Isker SOFIA, 1. — De la trimisul spe­cial „Agerpres“. Duminică dimineața tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Petre Borilă au vizitat complexul hidroenergetic „Stalin“ de pe rîul Isker, în apropiere de Sofia. Membrii delegației romîne s-au oprit la șantierul barajului la­cului de acumulare „Pancerovo", la hidrocentrala „Pasarel“ și la mare­le baraj „Stalin“ Complexul hidroenergetic de pe rîul Isker este una dintre marile lu­crări în domeniul electrificării țării și extinderii irigațiilor, realizate în anii regimului democrat-popular în Bulgaria. Puterea instalată a cen­tralelor electrice din Republica Populară Bulgaria a crescut con­siderabil. Intr-un singur an puterea instalată a întrecut de 4 ori pe cea instalată pînă în 1944. Suprafețele irigate au crescut de asemenea de 4,5 ori față de cele irigate pînă în 1944. Conducătorii complexului au vor­bit solilor poporului romîn despre importanța lucrărilor executate și perspectivele de dezvoltare a com­plexului hidroenergetic de la Isker. Barajul „Stalin“, care are o înăl­țime de 73 m, stăvilește apele Is­­ker-ului, formînd un lac de acumu­lare lung de 16 km, cu o suprafa­ță de 1­. km.p. Apele Isker-ului ac­ționează două hidrocentrale cu o putere totală de 50.000 de kw. Un alt baraj pe Isker, un canal deschis de 70 km și un lac de acumulare de 10 km.p, vor permite irigarea unor mari suprafețe de teren, con­stituind totodată un plăcut loc de recreere și de sporturi nautice pen­tru locuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei dele­gația romînă, în frunte cu tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a vi­zitat gospodăria de stat și­ parcul Vrania din apropierea Sofiei, iar a­­poi centrul reconstruit al capitalei Bulgariei și magazinul universal cen­tral. Oaspeții au vizitat un cartier al orașului și parcul național Vito­­șa. In cursul vizitelor delegația ro­mână a fost însoțită de conducători ai Partidului Comunist Bulgar și ai guvernului Republicii Populare Bul­garia, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov.

Next