Apărarea Patriei, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 206-230)

1958-09-02 / nr. 206

? APĂRAREA PATRIEI Marți 2 septembrie 1958 Nr. 20S (3741) ________________________________________________________________ . . . ......... l ilMi-.- nnnir«-Lm';-.nm—irrn-TT1y im inir-mTii AGITAȚIA POLITICA IN COMPANIE In munca politică de partid ce se desfășoară în subunități, un loc im­portant îl ocupă agitația politică de masă. Alături de celelalte forme ale muncii politice de partid, ea contri­buie la educarea militarilor în spiritul patriotismului socialist și al interna­ționalismului proletar, la obținerea de noi succese în pregătirea de luptă și politică, la intensificarea întrecerii so­cialiste în armată, la întărirea ordi­­nei și disciplinei militare. In unitățile în care muncesc ofițerii I. Badea și N. Bejan agitația politică de masă are un scop precis. Prin ea se urmărește să se facă cunoscute mi­litarilor problemele arzătoare ale po­liticii partidului și guvernului, ale si­tuației internaționale actuale, precum și sarcinile pregătirii de luptă și po­litice pe care militarii sunt chemați să le îndeplinească cu succes. Iată cîteva exemple. Pentru a se populariza militarilor realizările obți­nute de oamenii muncii sub conduce­rea partidului, pe drumul construirii socialismului, în subunitatea unde muncește ofițerul Serghianu se orga­nizează cu regularitate in fața hărții R. P. R. discuții despre regiunile pa­triei. In alte companii, ca de pildă, acolo unde locțiitor politic al coman­dantului este ofițerul Henegar Miclos, aceste discuții au fost însoțite și de imagini interesante prezentate cu a­­jutorul epidiascopului. O formă de agitație deosebit instructivă sînt concursurile „Ostașii de isteți“ și „Cine știe cîștigă“. Organi­zarea unor asemenea concursuri pe tem­e ca : „Figuri de eroi în războiul antihitlerist", „Să cunoaștem bogății­le și frumusețile patriei“, „Noi orașe pe harta R.P R.“ și altele s-a bucurat de o m­are popularitate în rîndul mili­tarilor. La pregătirea acestor con­cursuri au fost atrași un mare număr de militari. Recent, în cinstea zilei de 2 Octombrie în toate campaniile din regiment se pregătește un concurs pe tema : „Să cunoaștem tradițiile de luptă ale poporului nostru pentru li­bertate națională și socială“. Plutonul care va ieși primul pe regiment va fi premiat. Eficacitatea muncii de agitație se datorește și faptului că în subunitățile amintite mai sus sînt folosite cu pri­cepere presa și mijloacele de agi­tație vizuală. Aici, în fiecare companiă s-au confecționat și expus fotomontaje pe teme ca : industria grea­­, temelia dezvoltării economiei nationale, agri­cultura R. P. R. pe drumul socialis­mului, foto-expoziții din trecutul de luptă glorios al poporului nostru și altele. In locuri vizibile sînt decupate din ziar și afișate cele mai noi știri apărute în presă. Articolele de la ga­zetele de perete sînt concrete. Ele cu­prind cele mai importante aspecte din munca militarilor. De exemplu, în ga­zeta de perete, „Mitraliorul“ al că­rei redactor este soldatul-frumos D. Albu, în ultimul număr au fost publi­cate articole despre : întrecerea socia­listă în companie, instrucția de front, despre disciplina militară, un articol despre păstrarea secretului militar, iar altul despre felul cum se desfășoară lecțiile politice în companie. In a­­ceste articole s-au analizat pe bază de fapte concrete rezultatele obținute de militari în pregătirea de­ luptă și po­litică, au fost criticate lipsurile și de­ficiențele constatate. Importanță cuvenită se acordă și informării militarilor asupra celor mai importante evenimente petrecute în situația internațională. De exem­plu, în ultimul timp militarilor li s-a vorbit pe larg, folosindu-se harta po­litică a lumii, despre agresiunea ame­ricană în Liban și cea engleză în Ior­dania, despre propunerile făcute de Uniunea Sovietică pentru încetarea a­­gresiunii, precum și despre desfășura­rea lucrărilor sesiunii speciale extra­ordinare a Adunării Generale a O.N.U. De asemenea, lupta popoarelor colo­niale pentru independență națională, viața de mizerie a oamenilor muncii din țările capitaliste au făcut subiectul mai multor informații politice. Ca rezultat al informării la timp și în mod documentat a militarilor asupra evenimentelor ce au loc pe­­ plan ex­tern, ei cunosc și înțeleg în mod just aceste evenimente, discută despre ele, trag din desfășurarea lor învățăminte și concluzii pentru activitatea lor prac­tica înțelegind că nivelul agitației poli­tice de masă depinde în mare măsură de agitatori, în unitate se acordă a­­tenția cuvenită instruirii și educării lor. In toate companiile instructajul săptămînal al agitatorilor se face cu regularitate. Pentru pregătirea agita­torilor, periodic se organizează discu­ții de metodică, se popularizează ex­periența celor mai buni dintre ei, se discută despre sarcinile concrete din companie. De regulă, în aceste sub­unități instructajele săptămânale au o tematică precisă, legată direct de sar­cinile care stau în fața subunităților. Spre exemplu, cu cîteva săptămâni în urmă, subunitățile de transmisiuni au executat exerciții pentru construcții de linii telefonice. Cum era și firesc, in­structajul săptămînal a avut ca temă : „Sarcinile ce revin agitatorilor pentru buna reușită a construcțiilor de linii“. In urm­a îndrumărilor primite, agi­tatorii au organizat convorbiri inte­resante, pline de învățăminte. Astfel, în subunitatea comandată de ofițe­rul F. Dumitru s-a organizat convor­birea : „Să ne însușim cele­­ mai bune metode în construcția de linii, per­manente“, în urma căreia s-a inițiat și un concurs între grupe pentru redu­­cerea baremurilor la construcțiile de linii. Rezultatul convorbirii agitatori­lor n-a întîrziat să se arate. Toate e­­chipele antrenate în concurs au reușit să lucreze sub barem, iar unele din ele, ca d­e exemplu, cele conduse de caporalii Carp Vasile și Grumbăr E­mil, să reducă­­ haremurile între 50-100 la sută și chiar mai mult. Forma principală a muncii agitato­rului este munca individuală­­ cu fie­care om în parte. Agitatorii din sub­unitatea unde muncește ofițerul Ser­­ghianu C. desfășoară o intensă mun­că individuală cu fiecare militar în parte, le explică cu răbdare și în mod convingător diferite probleme și sarcini. Merită evidențiată în această privință activitatea agitatoru­lui soldat-fruntaș Codreanu­­, militar de frunte. In munca de agitație el este un tovarăș activ,­­energic, se apro­pie cu căldură de militari, se vor­bește despre realizările oamenilor muncii din țara noastră, despre sarci­nile care stau în fața subunității etc. Militarii din pluton vin la el cu în­credere, îi arată problemele care-i fră­­mîntă, îi cer sfaturi. Cu cîtva timp în urmă a venit la el soldatul­ fruntaș Samson Vasile. El dorea să ajungă militar de frunte. In munca sa îr­tîm­­pina unele greutăți și simțea nevoia ca cineva să-l ajute. Agitatorul de pluton s-a angajat să-i ajute perso­nal. Zi de zi, în timpul liber, soldatul fruntaș Cod­reanu l-a ajutat pe solda­tul­ fruntaș Samson la instrucția de front, la pregătirea fizică și la lecțiile politice. In urma acestui ajutor solda­tul­ fruntaș Samson a făcut progrese remarcabile, a început sa se ridice la nivelul celor mai buni militari. In ul­timul timp a obținut la toate catego­riile de pregătire numai calificativele „bine“ și „foarte bine“.­ Datorită a­­cestui fapt el a și fost propus sa pri­mească semnul „Militar de frunte". Formele și mijloacele agitației po­litice de masă folosite in subunitățile amintite mai sus au contribuit din plin la obținerea unor rezultate bune in pregătirea de luptă și politică a militarilor. Aceste exemple arată cit de important este ca în fiecare sub­unitate agitația politică de masă să fie vie și concretă, bine orientată îndreptată spre un scop precis. Aceas­­t­ta este o sarcină importantă a coman­danților de subunități și a locțiitorilor politici care sînt chemați să conducă și să îndrum­eze cu competență în­treaga muncă politică de partid din subunitate. Căpitan T. FLORESCU ****­*? Echipa artistică „Albatrosul" --------- și dirijorul ei --------­ (Urmare din pag­­i­a­­ tul este să aibă voce, ureche mu­zicală și cit de cit simț pentru ar­ta aceasta“ — spune el. Și mai este de părere micimanul că mun­ca dirijorului are și o latură edu­cativă : „Să știi să cultivi în oa­menii simpli gustul pentru arta adevărată“. Micimanul a dovedit că părerile sale sînt realizabile. Adeseori, toamna, cind în unitățile marinei militare sosesc noi tineri el poposește pentru mai multă vre­me in vreo garnizoană. Selecționea­­ză coriști și alcătuiește echipe artis­tice, pregătește programe și in­struiește dirijori care ii vor conti­nua munca începută. Cu mulțumirea unei realizări împlinite își ia apoi drumul spre altă garnizoană un­de, după ce va munci la fel, va lăsa, o altă echipă artistică înjghe­bată, alt program pregătit, alt di­rijor instruit. Apoi omul se întoarce la treaba sa de căpetenie, la echipa artistică ostășească „Albatrosul“. Marinarilor le este drag­ointe cui, expresie a optimismului, a vo­ioșiei și a bărbăției lor. In eiite­­cele lor ei slăvesc partidul, înțe­leptul nostru conducător, munca înnoitoare a poporului, in ele po­vestesc călătoriile lor in larg si bravurile săvirșite la instrucție Marinarilor le este deopotrivă de drag și dirijorul lor, micimanul Hudițeanu Marin. Ii prețuiesc pen­tru că îi învață cîntări minunate, pentru că in pas cu el au urcat trepte multe spre măiestria artis­tică. II prețuiesc pentru perseve­rența și răbdarea cu care se ocupă de pregătirea fiecărei­ melodii, a fiecărui dans sau monolog. Echipa lor artistică are un re­pertoriu coral care cuprinde peste treizeci de melodii, intre care tre­buie să amintim „Valurile Dună­rii“ de Ivanovici, „Avem un ase­menea partid" de V. Muradeli, „Tacianca", „Suita de cintece do­brogene“, cintece marinărești, „Va­­sin-Vasilioci'... Și cele mai multe sînt cintece deosebit de pretențioa­se. Spectacolele lor (numai anul a­­cesta au prezentat peste cincizeci de spectacole), au adus adeseori bucurie și distracție în unități și în întreprinderi, în gospodării a­gricole de stat sau colective. Ei au avut adeseori cinstea de a da spectacole in fața unor delegații străine, in fața oamenilor muncii sovietici, polonezi, cehi, germani, veniți la odihnă în țara noastră. Și in toate aceste împrejurări, „Al­batrosul“ a fost­ răsplătit cu a­­precieri elogioase. Artiștii „Albatrosului“ sînt mari­nari ambarcați. Dar nu oricare ma­rinar și-a găsit locul in rindurile echipei artistice. Chiar atunci cind calitățile muzicale il recomandă, dirijorul nu­-l primește dacă nu este și un militar harnic. Astfel că din echipa artistică fac parte ma­rinari destoinici, ca sergentul de marină Nedelcu Romeo, coman­dant de cost de luptă, caporalul de marină Șandru Ioan, timonier, caporalul de marină Gheorghiu Victor, participant la consfătuirea militarilor de frunte pe Comanda­mentul Forțelor Maritime Militare. Îl mai prețuiesc marinarii pe di­rijorul lor pentru pasiunea și perse­verența cu care muncește. Multe cintece pe care le învață corul sînt: ,compoziții ale micimanului Hudi­țeanu sau prelucrări de cintece popu­lare din regiune; multe partituri, pentru a fi puse în pregătire tre­buiesc prelucrate, adaptate la va­loarea și la capacitatea vocilor existente în cor, transpuse in dife­rite tonalități, pentru orchestră. In tot ceea ce face, fie că compune, prelucrează sau dirijează, omul pune suflet din sufletul său. Și a­­cest lucru este cea dinții explica­ție a succesului echipei pe care o conduce. ■­­ In fiecare seară, în cazarma de lingă malul mării, artiștii „Alba­trosului“ iși prelungesc activitatea de peste zi pregătind noi cintece sau dansuri pentru echipa artistică, repetîndu-le pe cele învățate ante­rior. Oameni simpli fac aici o mun­că în care regulile artei adevărate stau la loc de cinste, respectate cu sfințenie. In fiecare seară, din cazarma a­­ceasta „Albatrosul” își ia zborul, plutind peste împrejurimi pe ari­pile cintecului. Și in fiecare sărbă­toare „Albatrosul" poposește pe­ o scenă, undeva într-o colectivă, in­­tr-o unitate sau într-un club munci­toresc, delectînd pe spectatori cu veselia cintecelor sale BUNI TRAGATORI Militarii de sub comanda sergen­tului Roșu Iancu au obținut la tra­gerile cu aruncă­torul de mine ca­lificativul „foarte bine“. (Foto ST. IONESCU) A 13-A ANIVERSARE A PROCLAMĂRII R. D. VIEtNAM Podul Ninh Binh, situat la 90 km. depărtare de Hanoi, peste râul Long Day, de pe linia ferată Hanoi-Thanh-Hoa. R. D. Viet­nam, lung de 205 m, a fost distrus de un bombardament american în cursul celui de al doilea război mondial. Acum podul se află in curs de refacere. In clișeu . Se execută turnarea betonului la pilonul al 3-lea al podului. Actualități din R. D. Vietnam în Regiunea Autonomă Viet Bak Regiunea Autonomă Viet Bak din R. D. Vietnam este un terito­riu muntos așezat la nord de Ha­noi și locuit de minorități națio­nale. In timpul dominației colo­nialiștilor francezi, 95 la sută din populația acestei regiuni era ne­știutoare de carte, in anii puterii populare, aproape 70 la sută din populația regiunii a învățat să scrie și să citească. Aproape în toate satele au fost deschise cursuri pentru învăță­­mîntul public. In numeroase sate locuite de minoritățile naționale, neștiința de carte a fost lichidată in întregime. Un vast sistem de irigație In luna octombrie a. c. în re­giunea deltei Fluviului Roșu vă începe construirea celui mai mare sistem de irigație din Vietnamul de nord. Proiectul acestei lucrări a fost elaborat cu ajutorul spe­cialiștilor chinezi. După termina­rea construcției, 154.000 ha. de culturi de orez, care dădeau cite o singură recoltă pe an, vor începe să dea cite două recolte, Dezvoltarea culturală a Vietnamului liber După ce pacea a fost restabilită in Vietnamul de nord, complet eliberat, Partidul celor ce Muncesc din Vietnam a îndrumat poporul să întreprindă si­multan revoluția culturală și trans­formarea socialistă a economiei. Partidul a arătat că revoluția cul­turală, mergind mină in mină cu transformarea­ socialistă a economiei, are ca scop să construiască progresiv o cultură socialistă in confinut și na­țională In formă. Urmind principiile fundamentale ale revoluției culturale preconizate de partid, instituțiile de litere, de arte, de știință și de educație au lucrat ac­tiv mai ales in cursul ultimilor trei ani și au înregistrat succese impor­tante. Lichidarea analfabetismului, după un plan bine stabilit, va fi terminată — in general — in 1958 in provinciile din deltă. In prezent, in capitala ță­rii, la Hanoi, ca și în alte localități, (Vinh-Sinh, Ninh-Binh, Vinh-Phu, Thanh-hoa, Quang-Binh) numărul a­­nalfabeților este neînsemnat. Noi facultăți, școli medii și profe­sionale sunt deschise pentru milioane de elevi și studenți, de unde ies în fie­care an cadre profesionale provenite in marea lor majoritate din rândurile clasei­­ muncitoare și țărănimii munci­toare. O întreagă rețea de librării, de bi­blioteci, de cluburi și case de cultură, de expoziții permanente și mobile, de teatre și de cinematografe contribuie la ridicarea nivelului cultural al ma­selor muncitoare. Pentru a ilustra amploarea și rit­mul dezvoltării culturii in Vietnamul SCRISOARE DIN HANOI de Nord vom prezenta citeva cifre comparative (1939—1957) in diferite compartimente ale vieții culturale de masă. In 1939 apăreau in total 785 de titluri de publicații, in timp ce in 1957, numărul lor s-a ridicat la 2081 iar numărul exemplarelor difuzate a crescut cu 18.194. 493. De unde în 1939 nu exista nici o bibliotecă rurală și de întreprindere, în 1957 numărul lor era de 1899. De asemenea în 1939 nu exista nici o grupă artistică, nici un club, nici o casă de cultură rurală, ca in 1957 să funcționeze 8753 de grupe artistice rurale și de întreprindere, 217 cluburi, 1279 de case de cultură. A sporit de asemenea numărul ci­nematografelor de la 22 la 47, al tea­trelor de la 20 la 35. ,­lzi Vietnamul de Nord are și o în­tinsă rețea de radioficare, peste 120 de caravane cinematografice etc. Patrimoniul cultural național este repus in valoare și îmbogățit. Folclo­rul, vechile melodii, dansurile tradițio­nale, piesele de teatru din repertoriul clasic, cărțile antice sunt repuse în valoare. In momentul de față, într-o mare mișcare entuziastă, scriitorii și artiștii iși însușesc tot mai profund conținu­tul ideologiei marxiste, principale rea­lismului socialist. Ei se duc la țară, pe șantiere și in uzine pentru a găsi la fața locului subiecte pentru creațiile lor, care să reflecte viața nouă a poporului muncitor antrenat sub con­ducerea partidului în munca de con­struire a socialismului. Sub semnul patriotismului și al socialismului, lucrătorul din domeniul culturii participă pe frontul culturii la lupta întregului popor pentru reunifi­­carea țării și pentru construirea so­cialismului in Vietnamul de Nord. DAO-DDÏKÏ La o aplicație­ tactică, trupele ata­catoare se pregăteau să respingă con­traatacurile „inamicului“. Echipajele de cercetare în frunte cu căpitanul Ko­nev au primit ordin să precizeze dis­pozitivul de luptă al subunităților „inamice“, să stabilească direcția îna­intării tancurilor și numărul lor. Căile de acces spre pozițiile de apă­rare ale „inamicului“ erau acoperite de artileria antiaeriană, iar deasupra terenului în care au fost concentrate trupele patrulau avioanele de vînă­­toare­. Căpitanul Konev a analizat a­­mănunțit situația aeriană și cea me­teorologică și a alcătuit un plan de­taliat de executare a misiunii. Aviatorii s-au apropiat de raionul cercetării la înălțime mică dar cu o viteză sporită. Virajul pentru exami­narea locului de concentrare a Circu­rilor ei l-au executat d­in spate. Ca urmare, mijloacele de radiolocație ale „inamicului“ n-au reușit să des­copere din timp avioanele de cerce­tare. Echipajele de cercetare au exe­cutat cu succes misiunea­. Stabilind di­recția de înaintare a rezervelor, ei au transmis imediat prin radio informa­țiile necesare postului de comandă al trupelor atacatoare.După cum ne arată practica, echipa­jele de cercetare aeriană sînt nevoite adesea să execute zboruri în condiții meteorologice grele, să acționeze în diferite situații, să execute cele mai variate misiuni. Intr-una din zilele de zbor s-a ho­­tărît, spre exemplu, să fie „bombardat“ aerodromul „inamicului“. Pentru a­­ceasta, statul major avea nevoie de a­­numite informații. Echipajul căpita­nului Andreev a fost trimis în cerce­tare. Aviatorii trebuiau să acționeze în condiții foarte grele. Pe cea mai mare parte a parcursului și în raionul aerodromului „inamicului“ plutea un strat de ceață groasă, baza inferioară fiind­­ înălțimea de 800—1.000 de metri. Lămurindu-se asupra misiunii pri­mite, echipajul a trasat traiectul de zbor ocolind raioanele acoperite de artileria antiaeriană și de vînătoare a „inamicului“, ai fixat puncte de reper de control prin radiolocație și un re­per pentru ieșirea din nori. Echipajul de cercetare a ajuns cu precizie în ra­ionul respectiv, a străbătut stratul de nori și a fotografiat din zbor aero­dromul. După aceea ei au dispărut din nou în stratul de nori și s-au întors cu bine la bază. Informațiile aduse de echipaj au ajutat comandamentului să îndeplinea­c­ă cu succes misiunea. In timpul aplicațiilor tactice desfă­șurate recent de trupele de uscat, o patrulă de avioane de vînătoare de cercetare sub comanda locotenentului major Minek­i primise ordin să sta­bilească prezența forței vii și a teh­nicii de luptă ale „inamicului“, din­­tr-un raion păduros. Zborul urma să fie executat în amur. Locotenentul major Mineici cu coe­chipierul său locotenent Selganov au studiat toate particularitățile execută­rii unei cercetări în condițiile terenu­lui mlăștinos și păduros. Pentru a nu fi descoperiți de mijloacele de apărare antiaeriană, capul patrulei a hotărît­­ să ajungă în raionul respectiv din spate, manevrînd în înălțime și direcție. La început, echipajele au zburat la o înăl­țime de 1.500 de metri. Aviatorii au cercetat cu atenție drumurile și po­­ienele din pădure. Coborînd apoi pînă la 500 de metri ei au cercetat toate cutele suspecte ale terenului fără să scape din vedere nici un amănunt care i ar fi putut pune pe urmele „inami­cului". Datorită migăloasei cercetări ei au descoperit transportoare blin­date, artilerie și tancuri foarte bine mascate. Comandamentul trupelor de uscat a obținut din timp informațiile necesare și a introdus rep­ede corec­tive în planul operațiunii ofensive. Comandantul unității de aviație a pus sub observație sistematică acest raion. Noaptea au decolat echipaje de cercetare cu mare experiență, în frun­te cu ofițerii Lobol­ și Celembitko. Ei au descoperit că „inamicul“ a în­ceput mișcarea pentru a ocupa pozi­țiile de plecare. Datorită acțiunilor pri­­cepute, pline de inițiativă ale cercetă­rii aeriene, planul „dușmanului“ a fost descifrat din timp. Toate aceste exemple constituie o dovadă că echipajele care au o bună pregătire de zbor și tactică îndepli­nesc totdeauna misiunea încredințată în orice situație aeriană și meteoro­logică. Dimpotrivă, dacă aviatorii ple­cați în cercetare nu sînt atenți în ju­decarea situației, sunt greoi în acți­unile lor, atunci cercetarea nu va fi completă și exactă. Colonel N. SUVOROV La una din aplicații, echipajul că­pitanului Pavlicev a primit misiunea să efectueze o foto-cercetare a aero­dromului și a stației de cale ferată, situate în adîncimea operativă a po­zițiilor „inamicului". Timpul era fru­mos. Comandantul a avertizat echipa­jul spunîndu-le că obiectivele sînt a­coperite de artilerie­ antiaeriană, iar pe căile de acces este posibilă întîl­­nirea cu avioane de vînătoare. In tim­pul pregătirii pentru zbor, echipajul n-a analizat și n-a judecat cum tre­buie situația aeriană, iar în zbor nu a respectat elementele stabilite. Echi­pajul nu a folosit pentru realizarea planului lor o asemenea posibilitate ca de pildă ajungerea la obiectiv din spate sau dinspre soate. De aceea a­­vionul de cercetare a fost descoperit și atacat de „inamic“, înainte ca a­­cesta să fi ajuns la obiectiv. Acțiunile greșite ale echipajului au prilejuit o discuție serioasă cu privire la pregătirea tactică a personalului de zbor. Comandantul de unitate a tre­cut în plan exerciții suplimentare la tactică, in procesul cărora subordo­nații au învățat să rezolve cum tre­buie misiunile încredințate. La o aplicație tactică desfășurată în luna trecută, comandamentul tru­pelor de uscat, pornind de la situația care s-a creat, a presupus că „inami­cul“ va încerca să pună în mișcare în timpul nopții rezervele lui. Echipa­jul căpitanului Pavlicev a primit mi­siunea să verifice această presupu­nere. De data aceasta aviatorii au acți­onat cu mai multă siguranță și iniția­tivă. Ei au întretăiat pe ascuns și ne­observați „linia frontului“ și s-au a­­propiat de obiectiv la înălțime mică. Echipajul de cercetare a descoperit drumul pe care trebuia să înainteze rezervele „inamicului“ și a intensi­ficat observarea Cu toată camuflarea efectuată cu mare migală de „inamic“, aviatorii au descoperit coloana de trup­e­ „inamice“. Nu este mai puțin adevărat că întunericul i-a împiedi­cat să stabilească toate genurile de tehnică de luptă. Luînd în considerație faptul că în timpul zborurilor deasupra trupelor este interzisă folosirea parașutelor lumi­noase, aviatorii au hotărît să folo­sească pentru observarea vizuală lu­mina farurilor de bord. Zburînd dea­supra coloanei la înălțime de 300-400 de metri, și luminînd-o din cinci în cind ei au putut să stabilească unele genuri de tehnică de luptă. Ingenio­zitatea și metodele tactice juste folo­site au asigurat echipajului îndepli­nirea cu succes a misiunii încredin­țate. In acțiunile echipajelor de cerce­tare aeriană nu trebuie să existe șa­blon și simplificări. Ei trebuie­­ să ia singuri hotărîri în conformitate cu si­tuația care se creează. Comandanții suntu chemați să dezrădăcineze în mod hotărît șablonul în pregătirea de luptă a personalului ele­cbor, să învețe pe aviatori să acționeze cu curaj, hotă­­rire și cu inițiativă. Practica unor unități și subunități în ceea ce privește educația și instruc­ția echipajelor ne arată că acolo unde s-a însușit temeinic cerința de a în­văța trupele ceea ce este necesar în război, aviatorii acționează cu toată încordarea forțelor, neadmițînd simpli­ficări și ușurări. Tocmai această ati­tudine față de pregătirea personalului de zbor o au ofițerii Lobok, Ejkov și Kucerov. Mulți piloți de cercetare din subordinea acestora au deprinderi practice trainice și îndeplinesc cu succes misiunile încredințate. Pentru instructorii de aici sînt caracteristice în primul rînd atitudinea creatoare față de muncă, căutarea în perma­nență a formelor și metodelor noi de instruire. In perioada pregătirii la so­li acordă, spre exemplu, o mare a­tentie studierii unor semne caracte­r­istice ce indică existenta diferitele obiective, a celor mai acceptabile și mai eficace procedee si metode tactice d­e ducere a cercetării aeriene. In orele de instrucție, ofițerii folo­sesc pe scară largă schemele de or­ganizare a formațiunilor de marș și luptă a trupelor, care sînt privite ca obiective ale cercetării aeriene. In timp­ul studierii modului de organi­zare a diferitelor formațiuni operative ale trupelor, cu toate variantele posi­bile, o atenție deosebită se acordă stu­dierii locurilor de amplasare posibilă a mijllacelor de atac atomic, a tancu­rilor,­­ a mijloacelor antiaeriene și altă tehnică de luptă după semnele lor caracteristice. In procesul pregătirii preliminare și nemijlocite de zbor, comandanții con­trolează cu strictețe dacă aviatorii cunosc bine mijloacele apărării anti­aeriene „inamice“, dacă elaborează bine manevrele de apărare impuse de acțiunile aviației de vînătoare și anti­aerienei inamice. Prelucrarea acestor elemente se face în felul următor : echipajului avionului de cercetare i se creează pe fondul tactic o anumită si­tuație aeriană și se ridică­ mijloacele apărării antiaeriene a „inamicului“ pe itinerariul zborului și în raionul țin­tei. Cu ajutorul întrebărilor de control și al momentelor create se verifică executarea corectă a acțiunilor și efica­citatea manevrei alese. Comandantul­ creează, spre exemplu, următorul moment : „In timpul apro­pierii de raionul cercetării, din partea dreaptă vine în direcția voastră o pa­trulă de avioane de vînătoare“. Con­ducătorul aplicației arată cu această ocazie silueta avioanelor de vînă­toare. De la echipaj se cere recunoaș­terea tipului de avioane și să enu­mere caracteristicile lor teh­nico-tac­­tice. După verificarea cunoștințelor se ascultă hotărirea luată de aviator și se verifică dacă este justă mane­vra aleasă de el. Instruirea practică a echipajelor pentru însușirea metodelor tactice antrenarea și perfecționarea lor con­tinuă, se desfășoară în procesul efec­tuării zborurilor zilnice și al aplica­țiilor tactice. Paralel cu dezvoltarea rapidă a teh­nicii de aviație și a mijloacelor de apărare aeriană se schimbă radical și tactica cercetării aeriene. De aceea, personalul de zbor trebuia să-și per­fecționeze cu perseverență măiestria de luptă, să-și însușească arta efec­tuării cercetării aeriene în orice con­diții și în cele mai grele situații me­teorologice. (Din ziarul „Sovietskaia Aviația") Să învățăm din bogata experiență a aviatorilor sovietici Pregătirea tactică a piloților de cercetare Sărbătoarea poporului vietnamez frate (Urmare din pae, s­i)­ tuația la sud de paralela 17, in Viet­namul de sud. Aici imperialiștii ame­ricani și clica lui Ngo Dinh Diem duc o politică de dictatură fas­cistă îndreptată împotriva intereselor maselor largi populare. In Vietnam­ul de sud a fost adus clandestin ma­terial militar de proveniență ameri­cană, și-au făcut prezența un mare număr de consilieri militari ameri­cani, au fost lărgite bazele și­ aeriene existente și au fost navale con­struite altele noi. Datorită acestei politici ostile duse de agentul imperialismului american Ngo Dinh Diem, ,a fost posibil ca a­­proape toate clauzele acordurilor de la Geneva să fie torpilate una este una, iar alegerile generale pe întreg teritoriul Vietnamului în vederea uni­ficării pașnice a țării, prevăzute să se țină la doi ani după semnarea a­­cordurilor (adică la 20 iunie 195b), să nu poată avea loc nici pînă as­tăzi Se știe că guvernul R. D. Vietnam a făcut în repetate rînduri propuneri constructive cu privire la unificarea pașnică a țării, propuneri care cores­pund năzuințelor legitime ale poporu­lui vietnamez. De pildă, în scrisoa­rea adresată în luna martie a aces­tui an de Fam Van Dong, primul mi­nistru al R. D. Vietnam, președintelui Vietnamului de sud, se propune o în­­tilnire cât mai grabnică a reprezen­tanților autorităților Vietnamului de sud și de nord pentru a examina pro­blemele reducerii forțelor armate și a găsi căile pentru lărgirea schimbului comercial reciproc. „Aceste măsuri practice — se arăta în scrisoare — vor crea condiții favorabile pentru apropierea celor două părți, stabilirea încrederii reciproce și pentru vor contribui la organizarea unor consul­tări în legătură cu alegerile gene­rale libere în scopul unificării ță­rii“. Inițiativele constructive are guver­nului R. D. Vietnam sînt cu căldură de către Uniunea sprijinite Sovie­tică, R. P. Chineză și celelalte țări socialiste, sînt salutate cu satisfac­ție de opinia publică iubitoare de pa­ce din țările Asiei și din lumea in­­treagă. Totodată, popoarele înfierea­ză manevrele clicii lui Ngo Dinh Diem, unealta imperialismului ameri­can. Poporul romîn dă o înaltă prețuire activității constructive a guvernului R. D. Vietnam, care militează cu con­secvență pentru unificarea pașnică a țării, pentru întărirea păcii pe conti­nentul Asiei și în întreaga lume. De frumoasa patrie, Vietnamul de nord, ne despart mii de kilometri, dar oa­menii muncii din țara noastră sunt alături de frații lor vietnamezi în rea­lizarea năzuințelor lor de unificare și de construire a unei vieți noi, socia­liste. Vizita pe care a făcut-o tovarășul Ho Și Min anul trecut în țara noas­tră și vizita de răspuns a delegației guvernamentale romîne în frunte cu tovarășul Chivu Stoica în R. D. Viet­nam au contribuit și mai mult la în­tărirea relațiilor frățești de colabo­rare și ajutor reciproc dintre țările noastre. Cu prilejul celei de a 13-a aniver­sări a proclamării R. D. Vietnam, oa­menii muncii din patria noastră urea­ză poporului vietnamez frate noi suc­cese în opera de construcție socialis­tă a țării și realizarea grabnică năzuințelor sale de unificare pașnică a a­tării. Militari și subunități în întrecere socialistă (Urmare din pag. l­a) ce s-a manifestat la începutul anului de instrucție în subunitate. Lucrînd formal, comandantul subuni­tății s-a manifestat ca organizator și animator principal­ al întrecerii doar atita vreme cu­ șefii săi se interesau îndeaproape de această acțiune. A­­tunci însă cind șefii au slăbit contro­lul în această privință, el a uitat de îndatoririle pe care le avea în inten­sificarea și permanentizarea întrecerii socialiste. Nu mai puțin formalism, au dovedit în activitatea lor și unii dintre comu­niști. Deși au remarcat eficacitatea primei perioade a întrecerii, totuși, ulterior, e­i au neglijat această proble­mă. Dacă organizația de partid și, după exemplul acesteia, cea atemistă ar fi luat la timp, cu toată hotărirea, măsurile corespunzătoare, cu siguran­ță că stagnarea din această subuni­tate nu s-ar fi produs. O altă cauză a neglijării și sub­aprecierii întrecerii socialiste, ca me­todă de creștere a tot mai multi mili­tari și subunități de frunte, este și automulțumirea care s-a cuibărit în rîndul unor militari de aici. In cursul anului s-a obișnuit ca referitor la subunitatea respectivă să se spună mai mult cuvinte de laudă, să se scoată în evidență mai mult părțile bune ale muncii, fără a se descoperi cu toată îndrăzneala și unele neajun­suri și lipsuri ce au existat. Plutonul respectiv a fost obișnuit cu laudele : „Bun“, „Cel mai bun“ etc., fapt ce l-a făcut pe comandant și pe unii din­tre soldați să se declare satisfăcuți de ceea ce au realizat, de nivelul de pre­gătire la care au ajuns, fără a tinde spre succese și biruinți și mai mari. In timpul câ­ am stat în subunitate am avut prilejul să cunosc pe doi dintre soldații socotiți a fi „în coada plutonului“­. Militarii au dat răspun­suri prompte și juste la întrebările ce le-au fost puse și din cuvintele lor a reieșit dorința de a­­ se partea număra și ei cit mai degrabă printre militarii buni. De aici se desprinde concluzia că militarii din subunitate doresc și sunt in stare să-și îmbogățească cu­noștințele și, prin urmare, să devină militari de frunte dacă interesul de la inceput s-ar manifesta permanent. Pentru a lichida cu delăsarea sur­venită și a da un nou imbold între­cerii, organizația de partid și cea U.T.M. vor trebui să-și înscrie cât mai degrabă pe ordinea lor de zi pro­blema analizării stadiului în care se află întrecerea socialistă între mili­tari și subunități. Comuniștilor și eterniștilor nu le poate fi indiferent dacă în munca unora dintre militari își fac loc for­malismul și delăsarea, atitudinea de nepăsare și mulțumire de sine, biro­cratismul. Comandantul subunității este un ofițer tînăr, bine pregătit și cu multă putere­­ de muncă. El trebuie însă a­­jutat mai îndeaproape în activitatea sa, nu numai de către aparatul po­litic, ci și de către ofițerii din statul major și chiar de către comandantul unității. Avînd în vedere apropierea încheierii anului de instrucție, aces­tora nu le poate fi indiferent dacă o subunitate de a lor va ajunge sau nu acolo unde și-a propus, va deveni sau nu subunitate de frunte.

Next