Apărarea Patriei, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 231-257)

1959-10-01 / nr. 231

DE PE TERENURILE DE APUCAȚII TACTICE Utemiști cu care ne mîndrim (Prin telefon). Unitatea noastră executat recent o aplicație tactică de­­ specialitate, înainte de începerea apli­cației, din inițiativa biroului organiza­ției de bază U.T.M. a avut loc adunare generală axată pe tema „Cum o trebuie să muncească utemiștii pentru ca în aplicație legăturile să funcțio­neze neîntrerupt“. După cuvîntul secretarului organi­zației de bază au urmat discuții. Toți utemiștii care au luat cuvîntul și-au exprimat încă o dată hotărîrea că vor îndeplini sarcinile ce li s-au în­credințat de către biroul organizației de bază. . Nu mult după aceea a început apli­cația. La „Stejarul“ se afla soldatul­­fruntaș Ionetc Toma, membru în biroul organizației de bază U.T.M. Instala stația de curenți purtători. Stația Iancea“ îi cerea de urgență darea legăturilor în comunicații. Reglă apa­ratul. Acele­­ amperm­etrelor arătară deodată valoarea nominală. Comută cîteva ștech­ere și intră pe canalul întîi. Nu apucă să mai facă nici o modifi­care, deoarece în microreceptor se auzi vocea comandantului. „Aici Vrancea“. După ce reglă toate căile sistemului, raportă comandantului că legăturile sînt gata pentru a fi date în comuni­cație. Acum, convorbirile se puteau desfășura în condiții optime. Pe toată durata aplicației, legătura a funcționat ireproșabil. Soldatul­ frun­­taș Ionete era bucuros că s-a achitat din nou în mod exemplar de sarcinile care i-au revenit. Cu același simț de răspundere au­­ muncit în această aplicație și sol­­datul-fruntaș Brătulescu Vasile, cen­tralist, soldatul-fruntaș Sim Teodor, telegrafist, sergentul Minuță T., tele­grafist, sergentul Răscol Vasile, me­canic comunicații la mare distanță, și alții. Cu asemenea utemiști, organizația noastră de bază se mîndrește. Locotenent I. TOMA REPEDE ♦ PRECIS ♦ EFICACE. ...astfel acționează tunul comandat de caporalul Guneș Gh., candidat de partid. Iată-i pe servanții instruiți de acest destoinic mic comandant (clișeul de sus) exe­cutînd din poziția de tragere un foc precis și eficace asupra­ țintelor aeriene. La ordin (clișeul de jos) tunul este împerechiat cu cea mai mare repeziciune la mașină, care se și pune în marș în vederea ocupării unei noi poziții de tragere. " (Foto : N. STOICA) PRIMA MISIUNE „Lupta“ începe din cazarmă . Tipuri din profil .­ Rapiditate și siguranță (Prin telefon). Goarna a sunat pe neașteptate, stîrnind vuiet de mo­toare, repezind agenții spre adresele știute. Subunitățile pornesc în pas alergător spre locul de adunare. Gornistul­ încă nu și-a isprăvit gama semnalelor cînd mașinile sînt a­­proape gata să formeze coloana de marș. Privești la oamenii plini de vioi­ciune și de sănătate. Eforturile „luptei“, nopțile friguroase, situați­ile neprevăzute și des schimbătoare vor pune la încercare pe fiecare co­mandant și subordonat, solicitîndu­­le cunoștințe, deprinderi, îndrăz­neală, inițiativă, rezistență fizică. ...Trei autovehicule încărcate cu regulatori de circulație și echi­pa de cartiruire se îndreaptă spre poartă. Să ne urcăm într-una din mașini și să-i urmărim pe oamenii aceștia care vor înfrunta cei dinții greutățile drumului și care vor ne­tezi calea celorlalți spre raionul or­donat. La început, mica coloană înain­tează prudent prin aglomerația ora­șului, dar îndată ce trece dincolo de ultimele așezări, acul vitezome­trului se­ fixează în jurul cifrei 40. Se duce lupta pentru cîștigarea tim­pului. Fiecare secundă este expri­mată în metri, fiecare oră în zeci de kilometri. Cu cît ajungi mai re­pede la locul ordonat, cu atît ai mai multe șanse de izbîndă în înde­plinirea misiunii. Cum s-ar spune, „lupta“ începe chiar din cazarmă. Farurile camuflate dezvelesc o mică porțiune de drum, pe care însă o înghite repede întunericul. Pesemne că conductorii auto de pe cele trei mașini sînt oameni dintr-o bucată. Priviți-l numai pe acela din mașina noastră. Are un adevărat simț al drumului. Se apropie de un obstacol, mașina lui își încetinește goana, apoi, după ce s-a văzut din­colo, se întinde iar la drum, înghi­țind kilometri de noapte și praf. — Cine o fi la volan ? — întreabă cineva. — Soldatul­ fruntaș Manole, cine altul ! Aceasta înseamnă că soldatul­­fruntaș Manole Vasile este un con­ductor auto neîntrecut și că are cu­noscuți mulți. Cum poate să se facă cunoscut și apreciat printre soldați, altfel decît conducînd cu atenție, ferindu-și cu grijă tovarășii de zdruncinături obositoare. Soldatul­­fruntaș .Manole își iubește mașina și specialitatea de conductor. Și-a în­­sușit-o încă de pe cînd era salariat la Combinatul siderurgic din Hune­doara. A continuat la A.V.S.A.P. O singură dată a pierdut un talon, în prima zi cînd s-a urcat la volan, cu carnetul de conducere în buzu­nar. — Atunci a fost pentru ultima dată — susțină el. Și, după felul cum a muncit în armată se vede că este ferm hotărît să-și îndeplinească angajamentul. In mașina din față, maiorul Co­­runtzi Ion, ofițer de stat major, conducătorul coloanei, confruntă tot timpul harta cu terenul. In norii de praf stîrniți de roțile mașinilor este greu să identifici ramificațiile dru­mului. Din loc în loc ne oprim și mai coboară cite un militar înarmat cu felinar și fanioane. Sînt regulatorii de circulație. Ofițerul se arată des­tul de zgîrcit cu distribuirea aces­tora. Unele bifurcări sînt declarate fără importanță. Dealtfel în mașină au mai rămas 3—4 ostași și mai ■este de parcurs un drum destul de lung. Și acum cîteva cuvinte și despre echipa de cartiruire. Și ea are un rol deosebit de însemnat. Gîndiți-vă numai că, la ■ miezul nopții, vine o coloană întreagă de mașini să-și caute adăpost într-o pădure este cu­­noscută. In zori,­­subunitățile­ trebuie să fie dispuse conform hotărîrii co­mandantului. Pentru aceasta­ a fost alcătuită o echipă formată din ofițeri și ser­genți de la subunități. Echipa a ajuns aici din vreme, a sta­bilit locurile de dispunere, căile de acces spre­­ ele. La timpul potri­vit, militarii au fost la locul indi­cat, așteptînd subunitățile să le di­rijeze spre locurile rezervate. E noapte. Pădurea de stejari și-a unit coroanele într-o boltă deasă și întunecată. E greu să vezi ce se petrece în jur. Informările însă vin singure, zboară din gură în gură. Unul aduce vestea că bucătarii au aprins focul la bucătăriile de cam­panie (este lesne de înțeles de ce ei sînt cei dinții lăudați, mai cu seamă soldatul-fruntaș Borși Eme­­ric, care și-a cîștigat o faimă de bun bucătar). Mai tîrziu aflăm că felcerul unității, locotenentul major Steluță M., a cutreierat toate îm­prejurimile pentru a afla starea sa­nitară a regiunii, a d­eraminat pu­țurile și a verificat modul­ cum mi­litarii respectă regulile­­ de igienă personală. Despre ofițerul acesta se spun și alte lucrur.31 Vfèü bicen de consemnat. In perioada pregătirii a­­plicației, a ținut multe conferințe la stația de radioamplificare, a vor­bit cu militarii personal, în fața subunităților, despre o seamă de probleme importante și strict obli­gatorii în toate fazele aplicației. Cei mai mulți dintre militari îi urmează sfaturile, pentru că s-au convins de utilitatea lor. Mobilizați de exemplul său, cei doi instructori sanitari, soldații Cos­­m­uc Ion și Vura Iosif, și chiar și conductorul autostației, soldatul Mu­­reșan Cornel, sînt neobosiți propa­gandiști ai curățeniei și ordinei. Iată că se face ziuă: In curînd vom avea confirmarea știrilor pri­mite și de bună seamă vom afla încă multe altele. Militarii se pre­gătesc intens pentru „luptele“ apro­piate. Căpitan T. MARGINEANU DE LA TEATRUL ARMATEI . Pe scena Teatrului Armatei, aseară a avut loc premiera piesei „Pygmalion“ de G. B. Shaw. In distribuție au apărut : George Cons­tantin, Aglae Metaxa, Liliana To­­m­escu­, Sandu Sticlaru­, Petru Popa, Nelu Cutava, Sanda Băncilă, Dorin Moga, Lilli Popovici, Nae Constan­­tinescu, George Negoescu, Angi To­­maide. Regia : Sanda Manu. Deco­ruri și costume : I. Ipser­­a . In cinstea sărbătoririi celei de 10-a aniversări a proclamării R. P. Chineze, Teatrul Armatei în colaborare cu ansamblul de cîn­­tece și dansuri al armatei organi­zează azi la orele 16 în sala din B-dul Magheru un festival artistic alcătuit din versuri ale poeților chinezi clasici și contemporani și un fragment di­n piesa „Marșul cel lung“ de Con Ci Dimu, traducere de Mihnea Gheorghiu și Dan Duțescu își dau concursul actorii : Aurel Athanasescu, artist emerit, I. Pe­traru, M. Herovianu, S. Radovici, Maria Săniuță Gh­eorghiu, C. Dodu­, Cornel Rusu, Eugenia Bosînceanu N. Meicu, Petru Popa­ etc. Regia : Andrei Brădeanu,­­ In cadrul „Lunii prieteniei romîno-sovietice“, Teatrul Armatei va prezenta în săptămîna teatrului sovietic în premieră piesa ,,In nu­mele revoluției“ de M. Șatrov. Re­gia și scenografia : Andrei Bră­­de­anu Din distribuție fac parte : San­dina Stan, artistă emerită, Vasile Nițulescu, Val Săndulescu, Mariana Oprescu, Sabin Făgărășanu, G. Cîm­­­peanu, Pușa Scărlătescu, Rodica Țuțuianu, Ceo Maican, Sergiu Du­­mitrescu, Ion Punea, C. Irod, Getta Cibolini. In același timp Teatrul Armatei va prezenta în deplasări, în unități militare, fabrici și școli, piesa în­­tr-un act „Doi căpitani“ de S Lucovski și recitaluri de versur închinate marii sărbători.­­ Redeschiderea sălii din str Uranus va avea loc astăzi joi 1 octombrie, orele 20, cu „Văduva isteață“, comedie de Garlo Gol­doni. Regia : Val Săndulescu. Vor fi prezentate alternativ piesele : „Musafirii nepoftiți“ de M. Stehlik­­, „Ecaterina Teodoroiu“ de N. Tăutu, „Marea aventură a lui Tom Sa­wyer“ de Hanns Burger și Stefan Heym. Săptamînă a muzicii germane In cadrul­­ manifestărilor care­­or avea loc în țara noastră cu prile­jul­­ aniversării unui deceniu de la proclamarea Republicii Democrate Germane, stațiile noastre de radio vor difuza o „Săptămină a muzicii germane“. Concertul de deschidere a săptă­­mînii va avea loc joi 1 octombrie și va cuprinde lucrări de Haendel, Ottmar Gerster și Johann Cilensek. In continuare, în cadrul „Săptămî­­nii muzicii germane“ se vor trans­mite următoarele emisiuni : vineri —fragmente din opera „Ariodante“ de Haendel, sîmbătă — lucrări de Ernst Hermann Meyer, duminică — muzică ușoară, luni — muzică de cameră, marți •— prezentarea unor instrumente populare germa­ne, miercuri —cîntece de mase și un concert simfonic. Ascultătorii stațiilor noastre de radio vor putea urmări cu același prilej și o serie de emisiuni lite­rare. (Agerpres) IgMWm «mo«»»« «­»»»“•« Prima etapă a „CURSEI VICTORIEI“ a fost cîștigată de Gh. Șerban Rădulescu (C. C. A. I) Ieri s-a desfășurat prima etapă (București—Giurgiu—București — 120 km.) din cursa ciclistă organi­zată de C.C.A., „Cursa Victoriei“. Startul tehnic a avut loc pe­ Șo­seaua Viilor, în prezența sutelor de spectatori, iubitori ai sportului cu pedale. Și parcă pentru a răspunde ură­rilor ce li s-au făcut, cicliștii por­nesc într-un tempo susținut. încer­cările de evadare sînt însă anihi­late pe rînd. Din pluton, rămîne Vi­­draru (C.P.B.), care sparge: Duță (C.C.A. II), Braharu (C.C.A. I) și Tă­taru (Dinamo) se desprind de plu­ton și rulează în față la 150 —■ 200 m. Ei nu pot însă rezista și la ieși­rea din Copăceni sînt de pluton. Duță sparge „înghițiți“ dar re­intră peste puțin timp în pluton. Cîteva minute se rulează compact: Grigore Nicolae (C.C.A. II) împreu­nă cu Mihăilă C. (Victoria) atacă hotărît și iau un avans de 100 m. care se dovedește însă insuficient. La Giurgiu, în aplauzele celor pre­zenți întoarce primul Petre Dane (Minerul) urmat de Grigore N. și Istrate (Victoria). La ieșirea din Giurgiu începe­­ să plouă. Se rulează mai prudent. Vîn­­tul, destul de puternic, supune și el la eforturi pe concurenți. Mai sînt cîțiva kilometri pînă la sfîrșitul etapei. Plutonul se agită și se desprinde în două, ca apoi, la bariera de la intrarea în București, să se regrupeze. Gh. Șerban Rădu­lescu, Simion Ariton (ambii de la C.C.A. S) și Poreceanu St. (Victo­ria) sprintează lung și pe străzile Capitalei iau un avans de 200 m. Cu toate eforturile celor din pluton, cei trei alergători reușesc să so­sească primii în ordinea arătată. Gh. Șerban Rădulescu și S. Ariton au fost cronometrați cu timpul de 3 h. 10’25”, (timp cu bonificație 3 h. 09’55”, și respectiv 3 h. 10’05’j. Un pluton compact în care se aflau I. Constantinescu, C. Dumitrescu, Voi­­nea (Dinamo), Baciu C. etc. au fost cronometrați cu timpul de 3 h. 10’44­’. Pe echipe prima etapă a fost câș­­tigată de C.C.A. I cu 9 h. 31’34” urmată de Victoria cu 9 h. 32’08” Căpitan I. CAPET Start în prima etapă. (Foto: ȘT. IONESCU) Știri, de Astăzi urma să se dispute pe sta­dionul Republicii meciul internațio­nal de box dintre echipele selecțio­nate ale R. P. Romîne și Italiei. Deoarece echipa italiană și-a aminat sosirea la București pentru vineri întîlnirea urmează să aibă loc du­minică dimineața de la ora 10 pe același stadion. Boxerii italieni vor susține a doua întîlnire marți 6 oc­tombrie la Cluj în compania echi­pei secunde a R. P. Romîne. Miercuri s-a disputat la Bîrlad întîlnirea internațională de rugbi dintre echipele selecționate de tine­ret ale R. P. Romîne și R. D. Ger­mane. Rugbiștii romîni au repurtat victoria cu scorul de 9—3 (9—0) Joi 1 octombrie 1959 Nr. 231 (4074) ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Cuvîntarea tovarășului ȘTEFAN VOITEC (Urmare din pag. l-a) Ca de la cer la pămînt se deo­sebește vechea Chină, stat înapoiat, semifeudal, semicolonial, obiect de jaf al imperialiștilor străini și al exploatatorilor interni de China populară de astăzi, patria unui popor liber, angajat cu tot talen­tul, hărnicia și imensa sa putere de muncă intr-o operă de gigan­tice proporții. Prin munca eroică a poporului chinez sub conducerea partidului său comunist, în China nouă au fost în linii mari desăvîrșite trans­formările socialiste în toate dome­niile vieții economice și sociale. China populară cunoaște în pre­zent un puternic avînt al economiei și culturii naționale. In zece ani producția industrială a crescut de circă 10 ori, iar producția agricolă a sporit de două ori și jumătate. Vorbitorul a enumerat o serie de cifre care ilustrează dezvoltarea im­petuoasă a economiei și culturii în R. P. Chineză. Marile cuceriri ale poporului chi­nez de 650 milioane se datoresc fap­tului că în fruntea statului și poporului se află încercatul partid comunist călăuzit de măreața învă­țătură marxist-leninistă. Partidul Comunist a chemat poporul chinez să lupte pentru în­deplinirea înainte de termen a ce­lui de-al doilea plan cincinal, a trasat sarcina ca în următorii cîțiva ani China să ajungă din urmă țări capitaliste puternic dezvoltate din punct de vedere economic. întregul popor chinez urmează cu încredere gloriosul său Partid, călit în lupte revoluționare. Poporul chinez, toate naționalitățile de pe vastul teritoriu al Chinei populare, din răsărit și pînă la apus, din nord și pînă in Tibetul chemat astăzi pentru prima dată în istoria sa la o viață liberă, răspunde cu însuflețire chemări­lor partidului și guvernului în lupta pentru obținerea de noi succese, pentru realizarea marilor țeluri tra­sate de partid. Așa cum a spus to­varășul Mao Tze-dun, Partidul Co­munist Chinez „a devenit nucleul în jurul căruia s-a unit întregul popor în vederea construcției socia­liste“. Combătînd cu fermitate manifes­tările de oportunism și orice abatere de la linia sa generală, Partidul Comunist Chinez veghează, în per­manență, asupra unității și coeziunii sale, asupra purității învățăturii marxist-leniniste, își unește rându­rile în jurul­ încercatei sale condu­ceri. Puternică prin marile ei victorii, Republica Populară Chineză repre­zintă o uriașă forță a păcii și pro­gresului, o mare putere a vremii noastre, care și-a cîștigat pe drept cuvînt stima și dragostea tuturor po­poarelor din Asia și din lumea în­treagă. Ea luptă cu fermitate și consecvență­ pentru promovarea principiilor de coexistență pașnică în relațiile dintre state cu orînduiri diferite, pentru rezolvarea pe calea tratativelor a problemelor litigioa­se și pentru o largă colaborare­ in­ternațională pe plan economic și cultural. Este cunoscut rolul Chinei populare în reglementarea conflictu­lui din Indochina, participarea sa activă la Conferința de la Bandung a țărilor Asiei și Africii, contribu­ția ei importantă, alături de alte forțe iubitoare de pace din Asia, la menținerea păcii în zona Ocea­nului Pacific. Pentru prima oară în istoria ei, China se bucură de un mare presti­giu în viața internațională. Iar în­săși viața impune ca Republica Populară Chineză să-și ocupe locul ce i se cuvine de drept în Organi­zația Națiunilor Unite. Atît timp cît China veche nu re­prezenta decît o țară subordonată intereselor colonialiste, prezența ei în organizațiile internaționale era acceptată, întrucît nu era necesar să se țină seama de interesele ei. Din momentul în care revoluția chineză i-a asigurat însă indepen­dența națională și a transformat-o într-un mare stat, puternic și înain­tat, capabil să joace în viața inter­națională rolul corespunzător impor­tanței sale, prezența ei a devenit stînjenitoare pentru anumite cercuri imperialiste. Avem convingerea că manevrele adversarilor destinderii internaționale și ai dreptului po­poarelor de a dispune de soarta lor vor da greș. Astăzi, în politica mon­dială nu este posibil să nu se țină seama de existența Chinei populare, a Chinei noi socialiste, una dintre marile puteri ale lumii. Alături de Uniunea Sovietică, de toate țările socialiste și de alte țări membre ale O.N.U., Republica Popu­lară Romînă a susținut, întotdeauna, cu fermitate dreptul legitim al Republicii Populare Chineze de a-și ocupa locul în această organizație internațională. Poporul romîn și guvernul Repu­blicii Populare Romîne s-au decla­rat, de asemenea, solidari cu lupta dreaptă a poporului chinez, împotri­va ocupării Taiwanului și a insule­lor înconjurătoare de către forțe militare străine. Politica de pace a poporului chi­nez aduce o imensă contribuție la lupta marelui lagăr socialist în frun­te cu Uniunea Sovietică, pentru tri­umful păcii în lumea întreagă. Țările socialismului, care își dez­voltă cu succes economia și cultura, sînt vital interesate în asigurarea unei păci trainice în lume. O ex­presie strălucită a acestei politici este recenta vizită a tovarășului N. S. Hrușciov în S.U.A. Oamenii muncii din întreaga lume au admi­rat vigoarea cu care conducătorul guvernului sovietic a militat pentru afirmarea principiilor coexistenței pașnice. Vizita în S.U.A. a tovarășului N. S. Hrușciov, convorbirile sale cu preșe­dintele Dwight Eisenhower, comu­nicatul comun sovieto-american cons­tituie fără îndoială un aport de sea­mă la slăbirea încordării interna­ționale, la crearea climatului de în­credere în relațiile dintre state. Sa­lutăm cu satisfacție faptul că aceas­tă vizită va fi urmată de noi trata­tive și contacte în vederea soluțio­nării pe cale pașnică a problemelor internaționale. De o însemnătate deosebită sînt propunerile istorice ale Uniunii So­vietice cu privire la dezarmarea ge­nerală și totală,­­prezentate la tribu­na O.N.U. de către tovarășul Iliuș­­cio ¥'.W­­intitele 'gu^omului'sovietic. Răsunetul favorabil pe care aceste propuneri l-au găsit în întreaga lu­me, arată că există premise pentru abordarea lor concretă, pentru izo­larea vrăjmașilor înrăiți ai păcii, pentru lichidarea politicii „războiu­lui rece“, pentru inaugurarea unei ere de colaborare internațională rodnică. In anii care au trecut de la eli­berarea țării noastre și de la pro­clamarea Republicii Populare Chi­neze, între R. P. Romînă și China populară s-au închegat și dezvoltat trainice legături de prietenie și co­laborare multilaterală. Așa cum a spus tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntul său de salut la al VIII- lea Congres al Partidului Comunist Chinez : „La temelia prieteniei ce­lor două popoare, romîn și chinez, stă comunitatea de năzuințe și țe­luri ale partidelor noastre, comuni­tatea sistemelor sociale, hotărîrea neclintită de a întări indisolubila unitate internaționalistă a țărilor sistemului socialist, de a consolida pacea între popoare. O astfel de prietenie este cu adevărat de nez­druncinată. Relațiile politice de frățească prie­tenie între țările noastre sînt com­pletate și prin relațiile economice în continuă creștere. De la primul acord comercial, încheiat în anul 1952, volumul schimburilor a cres­cut an de an, ajungînd ca în 1958 să fie de 2 ori mai mare decît în 1957, fiind prevăzute creșteri și mai mari în acordul comercial de lungă durată pentru anii 1959-1962. De a­­semenea, în cursul anilor 1953-1958 R. P. Romînă și R. P. Chineză au desfășurat o largă colaborare teh­­nico-științifică, realizînd un schimb de peste 200 teme tehnice. Ca o expresie a colaborării fră­țești dintre țara noastră și R. P. Chineză, termocentrala electrică din lumen, provincia Gansu, a primit numele de „Prietenia chino-romînă“. In deceniul care s-a scurs de la întemeierea R. P. Chineze poporul nostru a învățat să cunoască și să iubească minunata cultură și artă chineză și suntem­ bucuroși că arta și cultura noastră au găsit de ase­menea răsunet în inima poporului chinez Cu profund interes și fierbinte simpatie urmărește poporul nostru marile realizări ale Chinei populare munca minunată a harnicului și ta­lentatului popor chinez. Fiecare suc­ces pe calea spre socialism înre­gistrat de tovarășii noștri chinezi este întîmpinat cu o deosebită căl­dură de oamenii muncii din țara noastră, considerîndu-l drept o vic­torie proprie, drept o victorie comu­nă a marii noastre familii socialiste De la această tribună, adresate poporului chinez, Partidului Comu­nist Chinez salutul nostru frățesc și urări de noi biruinți pentru cauza noastră comună, cauza socialismului și a păcii. Trăiască prietenia indestructibilă dintre poporul romîn și poporul chi­­nez " Trăiască Partidul Comunist Chi­nez și Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun ! Trăiască Republica Populară Chi­neză ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze ! Trăiască unitatea de nezdruncinat a puternicului lagăr socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea în lume și cola­borarea între popoare Cuvîntarea ambasadorului ȘIU GIEN-GUO (Urmare din pag. l-a) Cea de-a 8-a plenară a celui de-al 8-lea C.C. al partidului nostru, care a avut loc recent, a trasat în fața întregului partid și a întregului po­por următoarea sarcină de luptă : continuarea campaniei pentru mări­rea producției și respectarea regi­mului de economii în scopul îndepli­nirii în acest an înainte de termen a indicilor principali ai celui de-al doilea plan cincinal (1958-1962). Tot­odată, ținînd seama de datele ve­rificate privitoare la producția a­­gricolă din anul trecut, de îndepli­nirea planului economiei naționale în primul semestru al anului curent și de recentele calamități naturale, Plenară a propus un proiect cu pri­vire la reajustarea celor 4 indici principali ai producției de oțel, căr­bune, cereale și bumbac și anume : oțel (cu excepția celui fabricat cu metode locale și simple) la 12 mi­lioane tone (cu 50 la sută mai mult decît producția de 8 milioane tone de oțel din anul trecut, realizată cu utilaj modern); cărbune la 335 mi­lioane tone (cu 24 la sută mai mult decît producția de cărbune din a­­nul trecut, de 270 milioane tone); cereale, circa 10 la sută peste pro­ducția verificată a anului trecut de 500 miliarde fzini (250 milioane to­ne); bumbac, cu aproximativ 10 la sută mai mult decît producția veri­ficată din anul trecut de 42 milioa­ne dani (2,1 milioane tone). Este­­ foarte clar că planul de economie­­ națională reajustat rămîne încă un plan al continuării saltului înainte și că poate fi depășit și de aceea cu atît mai mult poate să încurajeze inițiativa oamenilor muncii. Ne va fi posibil, a arătat ambasa­dorul Liu Gien­guo, ca un decurs de aproximativ 10 ani (începînd din 1958) să traducem în fapt lozinca­­.Să ajungem din urmă Anglia în ce privește producția principalelor articole industriale în decurs de 15 ani“. Ne va fi de asemenea posibil să depășim cu mult înainte de ter­men, programul de dezvoltare a a­­griculturii în 12 ani (1958-1967). In prezent, poporul nostru, răspunzînd cu mare entuziasm la chemarea Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Chinez, desfășoară în conti­nuare în întreaga țară campania vi­guroasă pentru mărirea producției și respectarea regimului de econo­mii și luptă cu abnegație pentru în­deplinirea și depășirea planului de salt continuu înainte al economiei naționale pe anul acesta. Noi am realizat un mare salt nu numai în 1958, noi vom realiza a­­cest salt continuu înainte și în 1959 și în întreaga perioadă a celui de-al doilea plan cincinal. Pe baza planu­lui reajustat al economiei naționale, valoarea producției industriale glo­bale a țării noastre va spori în a­­nul acesta cu 25,6 la sută față de a­­nul trecut — an de salt excepțional de mare — iar a producției agricole cu 10 la sută. Această creștere re­prezintă un ritm pe care nu îl au și nici nu-1 vor avea niciodată țările capitaliste. Odată cu marele salt săvîrșit în economia națională în 1958, peste tot în satele noastre s-au înființat co­mune populare. înființarea comune­lor populare exprimă cerințele su­telor de milioane de țărani. Pentru a pune capăt mai repede și mai e­­ficient sărăciei și înapoierii, masele largi de țărani nu mai puteau fi satisfăcute cu forma de organizare a cooperativelor de tip superior, e­­xistente pe atunci, și au cerut înfi­ințarea comunei populare — o orga­nizație de mai mari proporții și cu o sferă mai extinsă de activitate. Tocmai pentru faptul că comuna populară exprimă voința majorității covîrșitoare a țăranilor, de la înseși începuturile ei, ea a fost aprobată cu căldură de țăranii din toate re­giunile țării și, numai în cîteva luni, nu toate regiunile rurale ale țării au fost înființate comune populare. A­­ceasta reprezintă un eveniment de însemnătate epocală în istoria țării noastre. Aceste comune populare de mari proporții, care combină indus­tria, agricultura, comerțul, învăță­­mîntul și activitatea militară și în care se îmbină de asemenea admi­nistrația guvernamentală cu condu­cerea comunei, au un mare rol în eliberarea și dezvoltarea pe mai de­parte a forțelor de producție ale so­cietății și au arătat de la crearea lor marea forță vitală de care dis­pun. In conformitate cu repetatele in­dicații ale Comitetului Central al partidului nostru și ale tovarășului Mao Tze­dun, în ultimele cîteva luni s-a efectuat munca de reglementare a comunelor populare rurale și s-a pășit pe calea întăririi și dezvoltării lor sănătoase. Linia generală a partidului, ma­rele salt Înainte și comuna populară constituie, toate, întruchiparea mă­reței hotărîri și marii înțelepciuni a celor 650 milioane de oameni har­nici și curajoși din țara noastră și sînt rezultatul îmbinării creatoare a adevărurilor universale ale mar­­xism-leninismului cu situația reală din China, îmbinare înfăptuită de tovarășul Mao Tze­ dun, marele con­ducător al partidului nostru și al tuturor popoarelor țărâi noastre. Are obținut mărețe victorii in anul tre­cut și în prima jumătate a anului în curs, tocmai pentru că, construind socialismul, am întărit rolul condu­cător al partidului, urmînd cu fer­mitate principiul „politica conduce“, am adoptat metoda de lucru a li­niei maselor și am ținut sus glorio­sul steag al liniei generale, al marelui salt și al comunei populare, mergînd pe drumul măreț al luptei pentru noi victorii. Vom merge și de acum înainte cu curaj pe această cale glorioasă și victorioasă luptînd pentru noi și mărețe victorii. Intre poporul chinez și poporul ro­mîn există o prietenie frățească pro­fundă. Ambele noastre țări sînt membre ale marii familii a lagăru­lui socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Marxism-leninismul a u­­nit strîns țările noastre cu toate ce­lelalte țări socialiste. In decursul celor 10 ani, odată cu dezvoltarea rapidă a construcției socialiste din țările noastre, s-au întărit neconte­nit și relațiile de prietenie și cola­borare dintre țările noastre. Poporul chinez privește cu mare bucurie rea­lizările strălucite pe care eroicul și harnicul popor romîn, sub conduce­rea justă a Partidului Muncitoresc Romîn, în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, le-a obținut în cei 15 ani de la eliberare în revoluția socialistă și în opera de construire a socialismului. Astăzi, Romînia a li­chidat starea de înapoiere econo­mică de dinainte de eliberare, trans­­formîndu-se într-o țară industrial­­agrară socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare industrială. Concomi­tent cu avîntul tot mai mare al e­­conomiei naționale a crescut necon­tenit și nivelul de trai al oame­nilor muncii. Poporul chinez consi­deră întotdeauna realizările dv. ca propriile sale realizări, iar succesele dv. ca propriile sale succese. Ne bu­curăm din inimă și sîntem însufle­țiți de aceste realizări strălucite ob­ținute de poporul frate romîn. In încheiere ambasadorul Liu Gien­­guo a spus : Vorbind la sărbătorirea acestei glorioase zile a poporului nostru de marile realizări obținute de poporul nostru în cei 10 ani care au trecut, trebuie să subliniem că realizările pe care le-am obținut în opera de construire a socialismului sînt indisolubil legate de ajutorul și sprijinul Uniunii Sovietice și al celorlalte țări socialiste. Poporul frate romîn a sprijinit construcția socialistă a țării noastre prin ma­șini, utilaje și produse petrolifere fabricate prin munca lui harnică și a trimis specialiști bine pregătiți pentru a ne acorda ajutor în lucră­rile de construcție. Poporul romîn a acordat un sprijin puternic luptei drepte duse de poporul nostru pen­tru apărarea teritoriului său Taivan și a insulelor de coastă. Poporul nostru exprimă din inimă poporului romîn mulțumirile sale pentru spri­jinul frățesc de care s-a bucurat și transmite din suflet poporului romîn frate salutul său. Trăiască prietenia frățească și de nezdruncinat dintre poporul chinez și poporul romîn ! Trăiască marea unitate a lagăru­lui socialist în frunte cu Uniunea Sovietică Trăiască pacea lumii J

Next