Apărarea Patriei, noiembrie 1959 (Anul 15, nr. 258-282)
1959-11-01 / nr. 258
Il ** -iui******" Pentru patria noastrV Republica Populară Romîna ! NéAPARAREA PATRIEI —■— ——————— — —— ——-------------------------------------------------- vol. 38 ANUL XV Nr. 258 (4101) Duminică 1 noiembrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Opere: Spre noi succese în pregătirea de luptă și politică în unitățile Armatei noastre Populare are loc începerea noului an de instrucție. Infanteriștii și tanchiștii, artileriștii și pionierii, transmisioniștii și marinarii, trupele de toate armele, pornesc cu dragoste și elan patriotic activitatea de pregătire de luptă și politică, continuă munca perseverentă pentru a-și perfecționa măiestria militară, în rînd cu ceilalți militari ai Forțelor Armate pășesc pentru prima oară la cîmpul de instrucție ostașii noului contingent. Năzuința lor fierbinte este să învețe la perfecție meseria armelor, să devină fruntași în subunitățile lor. începerea anului de instrucție are loc în condițiile unui nou și puternic avînt în muncă al poporului nostru, avînt prilejuit de hotărîrile din iulie ale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și de aniversarea a 15 ani de la eliberarea țării de sub jugul fascist. Bucuria pentru marile succese obținute în construirea socialismului în patria noastră, entuziasmul pentru recentele măsuri ale partidului privind ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, sînt materializate de oamenii muncii în intensificarea luptei pentru înflorirea economiei noastre naționale. Marile realizări obținute de poporul nostru muncitor, amploarea și ritmul înalt al dezvoltării economiei și culturii noastre noi, uriașele succese obținute de toate popoarele marelui lagăr socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, în construirea socialismului și comunismului, umplu de mîndrie inimile militarilor Forțelor noastre Armate. Militarii Armatei Populare Romîne, după pilda oamenilor muncii, nu-și vor cruța eforturile pentru a-și face cu cinste datoria față de patrie. In munca lor, militarii noștri sînt însuflețiți de grija permanentă a partidului pentru Forțele noastre Armate. In conducerea de către partid ei văd izvorul principal al tăriei armatei noastre, al succeselor sale In perioadele trecute de instrucție, unitățile și subunitățile armatei noastre au obținut frumoase succese in pregătirea de luptă și politică, în cunoașterea, folosirea și întreținerea tehnicii de luptă din înzestrare, în întărirea ordinei și disciplinei militare. Cu prilejul bilanțurilor care au avut loc în Forțele noastre Armate au fost citate pretutindeni numeroase subunități care au obținut rezultate bune și foarte bune la pregătirea politică, la tragerile cu armamentul de infanterie pe timp de zi, la tragerile de artilerie și cu armamentul de pe mașinile de luptă, la pregătirea fizică etc. In bilanțurile ținute au fost evidențiați mulți comandanți și lucrători politici care au desfășurat o activitate rodnică pentru ridicarea nivelului de organizare și desfășurare a pregătirii de luptă și politice, pentru perfecționarea pregătirii ofițerilor și sergenților, pentru creșterea numărului de militari și subunități de frunte. La obținerea succeselor un rol important l-au avut organizațiile de partid, în anul trecut de instrucție, organizațiile de partid au dus cu mai multă pricepere munca vie cu militarii și au reușit să lege mai strîns munca politică de partid de sarcinile pregătirii de luptă. Organizațiile de partid, îndrumate de organele politice, luptînd pentru traducerea în viață a hotărîrilor partidului, și-au sporit combativitatea față de lipsurile din subunități și unități, contribuind în mai mare măsură la lichidarea deficiențelor și la îmbunătățirea muncii în toate domeniile de activitate. Folosind experiența pozitivă acumulată, purtînd în inimi hotărârea neclintită de a-și ridica și mai mult nivelul pregătirii de luptă și politice, disciplina și ordinea, de a lichida lipsurile care s-au semnalat, militarii Armatei noastre Populare pornesc cu elan patriotic spre obținerea de noi succese în activitatea lor creatoare. Angajamentul militarilor de toate gradele este ca în noul an de instrucție să obțină numai calificative înalte la toate categoriile de instrucție și de pregătire. Rezultatele ce le vor dobîndi, numărul sporit al militarilor și al subunităților de frunte, al specialiștilor de clasă — radiotelegrafiști și telefoniști, al mecanicilor conductori de clasă, al specialiștilor de artilerie, de geniu, de telecomunicații, vor constitui o mărturie vie a patriotismului fierbinte al militarilor noștri, o dovadă a răspunderii înalte ce o au pentru cauza apărării patriei și a întregului lagăr socialist. In noul an de instrucție, trupele Forțelor Armate au de îndeplinit sarcini de mare însemnătate. Chezășia îndeplinirii lor cu succes o constituie continua perfecționare a pregătirii cadrelor de ofițeri. Progresele uriașe ale științei tehnicii, cerințele complexe ale războiului modern impun tuturor ofițerilor să fie permanent la curent cu tot ce apare nou în știința și arta militară, în dezvoltarea tehnicii de luptă ca și în domeniul instruirii trupelor. Ofițerilor li se cere să-și desăvârșească cunoștințele tactice și tehnico-militare, să-și formeze înalte calități morale și de luptă, să-și dezvolte inițiativa în organizarea și conducerea luptei moderne și să-și perfecționeze necontenit măiestria metodică. Cerințele noi ale cîmpului de luptă modern impun să se folosească noi metode în pregătirea militară a ofițerilor. Este necesar ca studiul aprofundat al regulamentelor, instrucțiunilor și al manualelor de specialitate, al publicațiilor militare care tratează problemele actuale din domeniul tacticii și tehnicii de luptă, să se îmbine cît mai mult cu antrenamentul practic în teren, pe cîmpurile de instrucție, în poligoane etc. Metoda care dă cele mai bune rezultate în a formarea deprinderilor ofițerilor de analiza repede și complet situațiile tactice, de a lua în timp scurt hotărîri îndrăznețe, de a realiza măsurile de asigurare de luptă în toate situațiile de luptă, a organiza și a menține neîntrerupt cooperarea etc. este metoda rezolvării de situații tactice scurte. Această metodă trebuie larg folosită in toate unitățile Forțelor noastre Armate. Pentru învățarea caracteristicilor tehnico-tactice ale armamentului și tehnicii de luptă din înzestrare, ale mijloacelor de transmisiuni etc., ofițerii trebuie antrenați să lucreze, de asemenea, practic. Este greșit obiceiul din unele unități de a-i pune doar pe specialiști să „demonstreze“, iar restul ofițerilor să „privească“. Fiecare ofițer, indiferent de funcție, să lucreze nemijlocit la categoria de tehnică de luptă care se învață, să mînuiască cu siguranță mecanismele, să remedieze în timpul cel mai scurt incidentele Paralel cu perfecționarea pregătirii personale în funcția de comandanți, ofițerii sînt datori să-și îmbogățească necontenit cunoștințele și deprinderile metodice, să învețe arta de a îmbina într-un tot organic instrucția cu educația trupelor. „Instruind să educăm“ — este o cerință de bază în pregătirea Forțelor noastre Armate, îndeplinind această cerință cu pricepere și pasiune, perfecționînd necontenit metodele practice de pregătire a trupelor, în condițiile întrebuințării mijloacelor moderne de luptă, neadmițînd nici un fel de simplificări sau ușurări în desfășurarea programului pregătirii de luptă și politice, comandanții, lucrătorii organelor politice și din statele majore își vor îndeplini cu cinste obligațiile ce le revin în anul de instrucție care începe. Un sprijin de nădejde al ofițerilor îl în instruirea și educarea soldaților constituie sergenții. Pregătirea (Continuare în pas. 2-a) IN EDITURA POLITICA A APĂRUT ÎN ZORI DE ZI de AL. ANDRIȚOIU Laureat al Premiului de Stat In zori de zi, cînd soarele stă-n față și schimbă piatra moartă în oglinzi, cînd arborii au nimic și cînd, semeață, țigara de la soare ți-o aprinzi, — noi botezăm cu cîntecele ora pornind la drum cu al inimilor ghid. Ne desfășoară steagul aurora spre care geamuri clare se deschid. In marș ! Cu noi vin drumurile toate, vin pomii și vin florile cu noi. Răsună străzi grăbite, cadențate, un doi, în ritm întinerit, un doi. Și simți cum vine-alături toată țara, cum vin uzinele din Hunedoara cu soarele-n cuptoare, fremătînd. Cum ape curg pe lingă pasul nostru iscînd căderi către turbine, — cum orașele știute, pe de-a rostul, din hărți și cărți, pornesc cu noi la drum. Cu noi și Bărăganul ține pasul și munți pornesc, cu noi, în marș ritmat. Metalele își fac cu noi popasul și iar purced cu noi și pasul bat. Și ies copii privind cum ducem țara în inimă, ca pe-un simbol măreț. Și fete vin să vadă primăvara în marșul dătător de frumuseți. Și veacul vine să-și asculte mersul... Deci am venit și eu să-mi caut versul și să-l ritmez în ritm de marș, un doi. Drapelul — întruchipare a patriei La club, în fața militarilor noului contingent, a fost adus drapelul unității. Mărețul stindard este străjuit de trei caporali, toți trei militari de frunte. Șeful de stat major le vorbește tinerilor militari despre drapelul unității, simbol al onoarei, gloriei și vitejiei ostășești, le povestește cum contingentele de tineri care s-au instruit sub faldurile lui s-au străduit să-l cinstească și să-l prețuiască muncind cu rîvnă, obținînd succese însemnate în pregătirea de luptă și politică. — „Drapelul este întruchiparea patriei — explică ofițerul celor ce-l ascultă. El ne amintește de gloria străbunilor, de lupta eroică a poporului nostru condus de partid pentru libertate și o viață mai bună, de hărnicia celor ce astăzi zidesc socialismul biruitor. Cinstea de a veghea ca santinelă în preajma lui revine numai celor mai vrednici ostași. Să vă străduiți ca să meritați și dumneavoastră această cinste“ Căpitan T. BAICU MÎNDRIA NAVEI Nava se întorcea în bază. Cu puțin timp înainte ca ea să intre în port, comandantul a ordonat „la posturile de manevră pregătiți pentru acostarea cu tribordul“. Atît manevra de plecare cît și cea de acostare a navei nu-i o treabă deloc ușoară. Ea îți cere pe lingă pricepere și multă îndemînare. I-am lăsat pe puntiști cu treburile lor și am coborît la turbine. Multe lucruri frumoase auzisem despre turbiniștii acestei nave. Nu-i vorbă, ii văzusem eu lucrînd în mare dar vroiam să-i văd și la manevra de acostare. Așadar, am coborît la turbina prova. Aci, la valvula principală de manevră l-am găsit pe sergentul Gabor Ion, comandantul postului de luptă. Locotenentul major inginer Stan Gheorghe, comandantul grupului turbine, mi-a vorbit mult despre sergentul Gabor Ion, un destoinic turbinist și comandant de post de luptă. Sergentul Gabor Ion a învățat meseria de turbinist aci. în armată. In cei trei ani de ambarcare el a acumulat multe cunoștințe tehnice, a obținut succese în pregătirea de luptă și politică, în cunoașterea și mînuirea aparatelor și mecanismelor ce le deservește. L-am privit cu mai multă atenție. Era la postul său, înfipt bine pe picioare, cu mîinile încleștate pe valvulă și ochii pe aparatele de bord, urmărea atent ordinele comandantului De cînd este la bord el a navigat multe mii de mile. Majoritatea însă le-a petrecut în compartiment, lîngă turbina și oamenii de care s-a legat atît de mult. Subordonații săi toți sînt ca și comandantul lor, oameni uu ci unu. Soldatul fruntaș Ignat Stan, de pildă, este un bun turbinist și i se poate încredința oricînd și fără teamă comanda postului de luptă. De altfel, el a fost un bun turbinist și la termocentrala „Ovidiu II“ unde a lucrat înainte de a veni în armată, a ținut să-mi spună locotenentul major inginer Stan Gheorghe. Aceleași cuvinte de laudă le-am aflat și despre soldații fruntași Constantin Dumitru și Petică Gheorghe; înainte de armată, amîndoi au lucrat ca turbiniști la termocentrala din Comănești. Și la fel ca el sînt toți. Acesta este postul de luptă turbine prova, de mulți ani „subunitate de frunte“ Meritul este de bună seamă al comandantului, este al tuturor oamenilor ce încadrează acest post de luptă, care au știut nu numai să mențină dar să și îmbogățească această frumoasă tradiție. Căpitan de rangul 3 AL. RUCAREANU DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CELUI DE-AL V-lea CONGRES AL A. R. L. U. S. Sîmbătă dimineața, la Palatul Marii Adunări Naționale s-au deschis lucrările celui de-al V-lea Congres al Asociației romîne pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegații aleși în adunările ce au avut loc în Capitală și în toate centrele regionale din țară — muncitori fruntași, inovatori și raționalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntași ai recoltelor bogate, academicieni și alți oameni de știință, artă și cultură, profesori și învățători, activiști ai A.R.L.U.S.-ului care s-au distins in munca pe tărîmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanții la Congres au întîmpinat cu puternice aplauze pe tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. In sală se află numeroși invitați , membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului și Prezidiului Marii Adunări Naționale, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, ziariști romîni și corespondenți ai presei străine. Sînt de asemenea prezenți membrii delegației Asociației de prietenie sovieto-romîne în frunte cu E. I. Afanasenko, președintele Asociației, ministrul învățământului al R.S.F.S.R., precum și A. A. Epișev, ambasadorul U.R.S.S. la București, și membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două Congrese ; 2) Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu-Iași, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă în numele delegației pe care o conduce. E. I. Afanasenko a adresat Congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegației sovietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.S.U.S- ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii asociațiilor sovietice de prietenie și relații culturale cu țările străine și de conducerea Asociației de prietenie sovieto-romîne. In mesaj se arată, printre altele, că relațiile de prietenie dintre cele două popoare care își au tradiția în trecutul îndepărtat au cunoscut o înflorire fără seamăn odată cu eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. Aceste relații au la bază colaborarea multilaterală și ajutorul reciproc frățesc. La nobila operă de întărire a legăturilor de prietenie romîno-sovietice, se spune în încheiere în mesaj, aduce o mare contribuție ARLUS-ul, care în cei 15 ani de existență și-a cîștigat un binemeritat prestigiu nu numai în România, ci și peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului delegației sovietice și mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice și îndelungate aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub președinția acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat Congresului de acad. C. I Parhon, președintele A.R.L.U.S. După ce își exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările congresului, acad. C. I. Parhon scrie printre altele : Prietenia față de lumea nouă, dragostea față de constructorii comunismului a încolțit de mult trainic în conștiințele oamenilor adevărați de pe meleagurile noastre. Sămânța aceasta a dat roade îmbelșugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noastră. Și de fiecare dată cînd zăbovim puțin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite nu putem să nu le asociem cu frăția romîno-sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre. In încheiere acad. C. I. Parhon urează delegaților și Congresului dezbateri rodnice și spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanții la Congres. După alegerea comisiei pentru propunerea noului Consiliu general ARLUS și a comisiei pentru redactarea rezoluției congresului au început discuțiile asupra dării de seamă. In ședința de dimineață au luat cuvîntul prof. Alexandru Roșea, vicepreședinte al Consiliului regional ARLUS Cluj, Eroii Muncii Socialiste ing. Ilie Trandafirescu, de la Uzinele „Ernst Thälmann“ din Orașul Stalin, și Maria Zidaru, președinta gospodăriei agricole colective „Steagul lui Lenin“ din regiunea Baia Mare, Marin Florea Ionescu, vicepreședinte al Consiliului General ARLUS, Anton Moldo(Continuare in pag. 3-a) In pag. 3-a: Darea de seamă a Consiliului General A. R. L. U. S. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica întreținindu-se intr-una din pauzele Congresului cu membrii delegației Asociației de Prietenie sovieto-romîne E.I. Afanasenko, A.G. Țukanova și S. Babaevski AMINTIRI EMOȚIONANTE, AMINTIRI OSTĂȘEȘTI In unități, tinerii militari au primit, într-un cadru festiv, armamentul cu care se vor instrui în timpul stagiului militar. Tinerii militari care au luat cuvîntul cu acest prilej și-au exprimat bucuria și în același timp s-au angajat în fața comandantului și a întregii unități să ducă mai departe tradițiile unității. Prezentăm două aspecte de la această festivitate importantă. Soldatul Petroșel Ioan, candidat de partid, după ce a primit arma, s-a angajat să o păstreze cu cinste și să se instruiască astfel nicit să obțină rezultate cît mai bune (clișeul din stingă). Locotenentul major Ene Ion înmînează soldatului Ogescu Gabriel arma cu seria C.A. 0943 care a fost a caporalului Pîrjală Florea. Acesta a fost campion pe armată pe anul 1958 și pe locul I pe regiunea militară la concursul de trageri cu armamentul de infanterie (clișeul din dreapta). (Foto : ST. IONESCU) BRUMETIN» „ PRIM DELTA DUNĂRII (Urmare din numărul trecut) Maliucul, capitala stafului, a dispărut după un cot al canalului Sulina. In prova pasagerului „16 Februarie“ se deschide priveliște de basm, un larg bulevard lichid, mărginit de sălcii pletoase. Pe punte, călătorii admiră frumusețile Deltei, poartă discuții. Localnicii servesc drept ghizi, dau relații, îți fac cunoscute obiceiurile, viața lor de ieri, de azi și de mîine. Intr-un grup, cîțiva pescari povestesc cu mîndrie de faptul că la începutul lunii septembrie au avut ocazia să stea de vorbă cu scriitorul sovietic Boris Polevoi. Ca să fie și mai unul dintre ei a scos convingător, dintr-un carnet o tăietură din ziarul raional „Drumul Socialismului“. In ea era păstrat cu grijă salutul adresat de Boris Polevoi oamenilor Deltei. Printre altele, cunoscutul scriitor sovietic a scris în acel salut : „Eu, împreună cu soția, am făcut o scurtă călătorie prin Delta Dunării. Această călătorie a fost insă neobișnuit de interesantă și bogată în conținut. A fost plăcut pentru noi să vedem aici, La marginea Romîniei populare, mari și îmbucurătoare transforrmări aduse acestui ținut de cei 15 ani care au trecut de la eliberare. Pretutindeni am văzut oameni noi, care muncesc cu entuziasm pentru binele patriei lor. Pretutindeni am văzut mlădițele noii culturi care se dezvoltă rapid, iar bunăstarea celor ce muncesc este în continuă creștere“. Discuțiile ne-au fost curmate însă de un fluierat scurt. Pasagerul vestea pe călători că a ajuns în dreptul satului Mila 23. Și drumeția multora dintre ei se termina aici. Intr-un sat din Deltă Așezat pe o limbă de pămînt, înconjurată de ape, satul Mila 23 este un sat specific de Deltă, de pescari. El are doar o uliță lungă, paralelă cu canalul Sulina. Casele sînt în marea lor majoritate noi și bine întreținute. Aproape toate au pervazurile geamurilor și tocurile ușilor colorate cu culori aprinse : albastru, roșu, verde. In curți se văd flori și gutui încărcați de rod. La fiecare poartă se leagănă pe ape cite o lotcă neagră, pescărească. De fapt barca este singurul mijloc de locomoție prin aceste locuri. In anii puterii populare s-a construit la Mila 23 un cămin cultural, o școală modernă cu 7 clase — la care învață 130 de elevi și predau șase învățători — un magazin sătesc , a fost instalată o stație de radio-amplificare. In prezent satul Mila 23 este radioficat in întregime. In viitorul apropiat el va fi și electrificat și indiguit cu un dig de piatră, atît în partea dinspre fluviu, cît și dinspre lacul Obretin. Locuitorii satului pescăresc Mila 23 se mîndresc cu toate acestea dar nu uită să-ți spună că în trecut n-au trăit așa. — Acum 15 ani — ne povestește Cornel Trofimov, secretarul organizației de partid — pe vremea cînd stăpîni și puternici erau burjuii, negustorii cu ceas de aur la brîu și cherhanagii hrăpăreți, toate aceste lucrări și clădiri minunate nu existau. Pescarii trăiau ca vai de ei, în colibe. Nu aveau unelte, barcă, haine de protecție. Erau săraci, lipiți... apei. Nu spun că erau săraci lipiți pămîntului fiindcă la noi pămînt este puțin iar apă cît vezi cu ochii !... ■ * • * . * • • . • Azi, toate acestea au rămas doar o amintire tristă. Pescarii au la dispoziție unelte moderne, vase și haine de protecție, setei de nailon etc. Toți cei ce muncesc pe ape cîștigă bine, în raport de cantitatea de pește prins. De pildă, pescarii Rodoi Trofimov și Chirilă Mîrzlichin au prins într-o zi atîta pește incit au primit fiecare cite 250 lei. Delta, acest uriaș acvariu, adăpostește o bogată faună piscicolă. Aici este patria crapului și a știucii, a plăticii, roșioarei și somnului, a chefalului și a gingașei scrumbii de Dunăre. Din mare pătrund pe cele trei brațe ale bătrînului fluviu căutații și apreciații sturioni (morunul, nisetrul și păstruga) din ale căror burți se extrag vestitele icre negre, deliciosul caviar. In sat sînt două brigăzi pescărești și amîndouă depășesc cu regularitate planul de pescuit Anul trecut pescarii din satul Mila 23 au prins cu 300.000 kg pește mai mult decît era planificat. Stăpîni pe munca lor, locuitorii satului Mila 23, asemenea tuturor pescarilor din satele Deltei, trăiesc azi o viață adevărată, o viață pe care și-o fac tot mai Maior I. BELCIUG Maior C. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3-a)