Apărarea Patriei, martie 1960 (Anul 16, nr. 51-76)

1960-03-02 / nr. 51

Ik scenaSEî1-J Pentru patria woistocr-tipti­­ca Populară Romîna t #APARARE/­ PATRIEI ^ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 51 (4203) Miercuri 2 martie 1960 | 4 PAGINI — 20 BANI Iffin tiûaia uniläfäkw SITUAȚII TACTICE „FULGER" De curir­d, în unitatea noastră a avut loc convocarea de comanda­ment și metodică a ofițerilor. La convocare s-a pus un accent deosebit pe rezolvarea unor va­riate situații tactice „fulger"”, fapt ce a contribuit într-o mare măsură la însușirea unor probleme de bază pentru aplicațiile tactice ce urmea­ză a fi executate în teren. S-au evidențiat prin răspunsurile date căpitanii Z. Negri și V. Ni­­cula Căpitan V. GHEORGHI. Locotenentul major Gavrilă Gritu acordă o mare atenție in­struirii subordonaților. In urma muncii desfășurate de el, aceștia se numără printre cei mai pregătiți militari din bază. (Foto: ST. IONESCU) In serviciul DE PATRULARE E duminică după amiază. După o săptămînă de eforturi, cei mai buni militari au fost recompensați cu învoire în oraș. Pe stradă se întîlnesc cu o pa­trulă.Ostașii își verifică încă odată ți­nuta, iar la distanța regulamentară dau salutul militar. Șeful patrulei, locotenentul major Nicolae Schiligin, îi oprește, le ve­rifică cu atenție biletele de voie, după care examinează ținuta fiecă­ruia. „Vă dau un sfat, li se adresează el în cele din urmă. Dacă nu ați vizitat Muzeul de Științele Naturii, puteți să-l vizitați astăzi. Veți a­­vea multe de învățat“. Altor militari, șeful patrulei le recomandă un spectacol sau un film bun. In zilele următoare, analizînd fe­lul cum se execută serviciul de pa­trulare în garnizoană, comandantul marii unități l-a evidențiat pe loco­tenentul major N. Schiligin, pentru modul exemplar în care el, ca șef de patrulă, și-a făcut datoria Locotenent major P. BULUGU NOAPTEA, ÎN TANCODROM S-a înnoptat de mult, dar tanchiștii din sub­unitatea pe care o co­mandă, căpitanul D. Wil­helm sînt în tancodrom- Așteaptă cu nerăbdare să-și arate cunoștințele și deprinderile dobîndi­­te în conducerea tancu­rilor pe timp de noapte. Primul pluton care pleacă în cursă este cel comandat de locotenen­tul Teodor Ionescu. O­­bloanele sînt închise, i­­luminatul interior și ex­terior stins. Stațiile de radio sînt în funcțiune. Sub puterea motoarelor, tancurile­­ se pun în mișcare, înfruntînd în­tunericul, gropile, movi­lele, obstacolele felurite întîlnite de-a lungul i­­tinerariului. In întunericul obscur, cu­iva, licurici (stopurile) joacă­ în noapte. Ba se înșiruie, ba se desfă­șoară . Tancurile trec de la o formație la alta. Din cînd în cînd, de la punctul de comandă se aud comenzi: „Exe­cutați „Lanțul“, execu­tați „Șirul“, măriți vi­teza , micșorați distan­ța". Fiecare echipaj se descurcă după pricepere. Iată echipajul coman­dat de sergentul Pavel Bulza. Mecanic conduc­tor este caporalul , Ion Todea. De cînd a luat mașina de luptă în pri­mire a dat dovadă de multă conștiinciozitate în muncă, de multă pri­cepere și atenție în ex­ploatarea și mașinii. Toate îngrijirea acestea iși spun cuvîntul și la ședința de acum. Mași­na răspunde la toate comenzile. In căștile mecanicu­lui conductor răsună co­menzile comandantului de echipaj, sergentul P. Bulza : „mai la dreap­ta... mai la stingă... îna­inte... mărește viteza“... Echipajul acționează ca un singur om. Tancul și-a îndeplinit misiu­nea la timp. Aceeași misiune înde­plinesc și membrii echi­pajului comandat de ca­poralul N. Mihail. Acest echipaj însă, spre deose­bire de primul, mai mani­festă încă lipsuri. Acțiu­nea în cadrul echipaju­lui nu este bine sudată, ajutorul între membri nu este suficient. Meca­nicul conductor, capora­lul I. Stangiu, respectă cerințele cursului de conducere, dar nu are destulă stăpinire de si­ne. Din cauză că nu es­te suficient obișnuit cu întunericul, la un mo­ment dat se abate pu­țin de la direcție. La sfîrșit, coman­dantul îi evidenția­ză pentru felul cum au acționat pe caporalii T. Momlic, I. Todea, V. Bratu, A. Stere, C. I­­lie, mecanici conductori, și pe sergentul P. Burza și caporalul M. Vereș, comandanți de tancuri, scoțind totodată în evi­dență învățămintele re­ieșite în timpul condu­cerii tancurilor, noap­tea Locotenent major S. PICIORUȘ In numărul de azi : Maior T Fălcușan : Din experiența noastră in păstrarea avutului obștesc și al armatei (pag. 2-a). Crește rolul organizațiilor de partid in viața unităților. Căpitan T. State : Formăm artileriști cu un inalt nivel de pregătire (pag. 3-a). G. Ionașcu : Pe marginea poeziilor sosite la redacție (pag. 3-a), Conferința de presă de la Djakarta — HAS­PUNSURILE LUI N. S. HRUSCIOV LA INTRE­BARILE PUSE DE ZIARIȘTI (pag. 4-a) MILITARII SPRIJINĂ ACȚIUNEA Din fier vechi - oțel nou In trei luni-—220 tone 220 TONE este cantitatea de metale feroase și neferoase pre­dată oțelăriilor de militarii din Regiunea 2 Militară numai în decurs de trei luni, față de 300 to­ne predată în tot anul trecut. Me­rită evidențiată în această di­recție organizația de bază U­T­M, al cărei secretar este locotenen­tul C. Varzare. Anul trecut ute­­miștii din această organizație au strîns 20 de tone de fier vechi­în­ urma Plenarei C-C­ al P­ M.R. din 3-5 decembrie 1959, ei au hotărît să sporească această cantitate. Pină acum, în sub­unitate s-au strîns cîte 60 kg­­fier vechi de fiecare militar. Avînd în vedere dragostea ți însuflețirea cu care militarii din această subunitate au răs­puns acestei inițiative patrioti­ce, s-a aprobat ca din banii ce revin unității din valorificarea fierului vechi, subunitatea să-și cumpere un televizor. Continuitate și ritm susținut De­ la Regiunea 3 Militară aflăm că numai în trei luni (no­iembrie, decembrie, ianuarie) militarii, însuflețiți de exemplul comuniștilor și al utemiștilor, au strîns și predat organelor de colectare o cantitate de 181 TONE fier vechi. Inițiativa „Fiecare atemist să stringă cire 50 kg. fier vechi“ a fost îmbră­țișată de un număr tot mai mare de organizații U.T.M. Ea se bucură de sprijinul direct al comandanților și este îndrumată îndeaproape de organele politice și organizațiile de partid. In a­cest fel se asigură continuitate și un ritm susținut în descope­rirea de noi resurse și posibili­tăți de colectare a metalelor vechi in marea unitate unde lucrea­ză maiorul N. Stoian cantitatea de fier vechi predată organelor de colectare a crescut de la lună la lună­ Ea a fost de 13,6 tone în noiembrie, 17 tone în decem­brie și 17,8 tone în ianuarie an. Sub îndrumarea organului politic Mobilizarea militarilor pentru a participa activ la acțiunea pa­triotică de strîngere a fierului vechi preocupă îndeaproape or­ganul politic unde muncește că­pitanul C. Bratu. Grupul de lectori a întocmit o conferință în care se explică militarilor importanța economică a acestei acțiuni patriotice pentru creș­terea producției de metal. Lu­crătorii organului politic au mers în unități și au ajutat a­­paratul politic și birourile ute­­miste să facă din această acțiu­ne o acțiune de masă la care să participe toți militarii. Pe baza îndrumărilor date de organul po­litic, în subunități s-au confec­ționat grafice în care sînt ilus­trate produsele care pot fi ob­ținute din diferite cantități de fier vechi, predate oțelăriilor. Rezultatele acestei preocupări nu au întîrziat să se arate. Nu­mai în două luni, organizațiile utemiste au colectat și predat peste 40­ 000 kg. fier vechi față de 16.000 kg. cît s-a strîns în tot anul 1959 NOTA REDACȚIEI. Deși in acțiunea de mobilizare a mili­tarilor în strîngerea fierului vechi s-au făcut progrese serioase față de trecut, totuși în unele unități nu se folosesc în întregime posibilitățile existente in aceas­tă direcție. In unitățile aparținind organului politic unde munceș­te căpitanul Ion Popescu această acțiune este neglijată. Se constată că nu Întotdeauna cantitățile de fier vechi co­lectate sînt predate imediat I.C.M. Este nevoie ca comandan­ții, organele politice și organiza­țiile de partid să se ocupe mai bine de această problemă, să aju­te organizațiile atemiste să organizeze noi și noi acțiuni patrio­tice, pentru a strînge și trimite oțelăriilor cantități tot mai mari de fier vechi. Crește numărul depunătorilor la C. E. C. Ca urmare a muncii desfășurate de organizația de partid, în luna ianuarie 1960 numărul depunăto­rilor la C.E.C. a crescut în unita­tea noastră la 50, cu un volum de depuneri de 22.000 lei, iar în luna februarie acest număr s-a ridicat la peste 70 persoane, cu un volum de depuneri ce tinde să ajungă la suma de 30.000 lei. In realizarea acestui succes un rol important l-a avut fo­losirea depunerilor cu regulari­tate la C.E.C. a unei anumite sume lunar. In acest mod, în ziua de 21 a fiecărei luni, pe baza tabe­lului întocmit după consimțămin­­tele scrise, responsabilul C.E.C. ridică sumele respective de la ca­sierie și le depune pe librete prin agenția C. E. C. cu care lucrează unitatea, iar în ziua de 22 ale lunii, fiecare depunător la C.E.C. își primește odată cu solda sau salariul și libretul C.E.C. Exemplu în ceea ce privește buna gospodărire a banilor sînt ofițerii: Nicolae Spirescu, Victor Vlagali, Ionel Angelescu, Silviu Păcuraru și mulți alții. Căpitan D. RÎMNICEANU SA RIDICĂM CONTINUU EXIGENTA IN MUNCA DE FIECARE ZI ! A­u trecut cîteva luni­­ de la în­ceperea anului de instrucție. Nu peste mult timp, în unități și pe nave va începe preluarea misiunii de bază a­­ navei izolate, misiunea N-1. Aplicînd în mod creator și perseverent experiența acumulată în anul trecut, ofițerii, subofițerii, sergenții și soldații din Forțele Maritime Militare au­­ obținut deja unele succese în procesul de ins­truire­­ și educare desfășurat în conformitate cu cerințele ordinului Ministrului Forțelor Armate. Deși roadele muncii depuse pînă acum sînt însemnate, totuși trebuie să spunem că mai există încă și unele deficiențe destul de serioase. Și nu poate fi nici o îndoială că lipsurile ar fi fost mai mici, iar succesele mai mari, dacă exigența ofițerilor, subofițerilor și sergen­ților față de propria lor muncă și față de subordonați ar fi fost mai ridicată, mai continuă. Dar ce trebuie să înțelegem prin exigență ? Adeseori, unii dintre tinerii ofi­țeri abia ieșiți de pe băncile șco­lii — și nu numai ei — se întrea­bă ce trebuie să facă pentru a fi într-adevăr exigenți, cu ce să în­ceapă și îndeosebi CUM să-și manifeste exigența în nenumăra­tele împrejurări ce se ivesc în viața și în munca de la bordul navelor și in unități. Se consideră uneori­ că este exigent acel șef care pedepsește un număr mai mare de subordo­nați ai săi. Sau se spune că este exigent ofițerul care dă cele mai severe pedepse. ' Oare să fie juste aceste păreri ? Desigur că nu. Dacă „exigența“ unui coman­dant se concretizează numai în numărul subordonaților pedepsiți sau în severitatea pedepselor, tre­buie spus de la început că avem de-a face cu un șef lipsit de exi­gență, cu un șef care n-a înțeles ce este și cum­­ tre­buie manifestată exigența, care­­­ nu crește și nu poate să crească subordonați exi­genți. Chiar dacă pedepsele sînt perfect regulamentare și­ pe deplin meritate de cei ce le-au primit, avem totuși de-a face cu o înțele­gere greșită a ceea ce înseamnă exigență, înseamnă oare aceasta că tre­buie să fim îngăduitori, să trecem cu vederea peste lipsuri și să nu pedepsim pe cei care săvîrșesc a­­bateri ? Nu. O asemenea atitudine ar fi complet greșită. In cele ce urmează vom lua în discuție , cîteva probleme care ne pot ajuta să înțelegem ce înseamnă a fi exigent. • Să luăm un exemplu. Pe timpul curățirii și întreținerii tehnicii complexe de pe navă, ofițerul nu e­­xecută un­­ control­­ temeinic asu­pra lucrului subordonaților săi. La fel procedează și subofițerul, ba poate chiar și sergentul. La ter­minarea curățeniei, soldatul, ser­gentul, subofițerul și ofițerul, în ordinea ierarhică, raportează șefi­lor lor că s-a executat întreține­rea tehnicii în bune condițiuni. Comandantul navei sau un șef su­perior controlează activitatea des­fășurată și constată lipsa­­ de cură­țenie la un post de luptă, iar la tehnica de luptă aflată în grija unui soldat descoperă chiar urme de rugină Soldatul este pedepsit. Dar nu­mai el este vinovat ? Nu. Este vi­novat și poartă răspunderea pen­tru deficiența descoperită — ser­gentul, subofițerul, ofițerul coman­dant de subunitate sau de unitate de luptă și barmanul șef. Acum cîtva timp s-au constatat serioase abateri de la modul re­gulamentar de întreținere a tehni­cii pe unele din navele din uni­tatea în care se afla și căpitanul de rangul 2 Gh. Rusu. Aci, pe lin­gă lipsa de con­știinciozitate a u­­nor soldați, și-a spus din plin cu­vîntul lipsa de control din partea șefilor nemijlociți ai acestora. Mai sînt și alte cauze ? Da , ne­­îndeplinirea atribuțiunilor de că­tre șefi, desfășurarea programului zilnic după alte reguli decît cele stabilite de regulamente, ordine și instrucțiuni și altele. Acestea au creat un climat favorabil abateri­lor, lipsurilor și greșelilor in do­meniul întreținerii tehnicii. Iată așadar un aspect al lipsei de exigență în ceea ce privește în­deplinirea cu conștiinciozitate a atribuțiilor de serviciu de către fiecare marinar. Iată unde duce lipsa de exigență. Un alt exemplu : comandantul navei, locțiitorul său politic, ofițe­rul secund, comandanții de uni­tăți de luptă și de subunități, in­clusiv personalul de serviciu, n-au controlat atent ținuta tuturor mili­tarilor învoiți la uscat, înainte de ieșirea acestora de la bord. Orga­nele de control ale comenduirii garnizoanei descoperă în oraș pe unul din militarii învoiți (— or­i unul dintr-atîția, ar putea spune un șef lipsit de exigență) cu ținuta neregulamentară sau neîngrijită, fie cu un nasture lipsă, fie cu e­­chipamentul necălcat etc. Milita­rul este pedepsit așa cum se cu­vine, după gravitatea celor consta­tate. Dar din nou se pune între­barea : vina este numai a milita­rului în cauză ? Dacă s-ar fi exe­cutat un control minuțios al ținu­tei fiecărui militar înainte de ieși­rea de la bord, oare soldatul ar fi căzut în greșeală ? Sau dacă pe baza unei temeinice munci politice exista o puternică opinie împotri­va neglijenței, dacă tovarășii mi­litarului amintit, cei care au ob­servat (și trebuiau să observe ne­apărat) că ținuta lui este necores­punzătoare, i-ar fi atras atenția, abaterea ar mai fi avut loc ? Nu. Așadar, exigența trebuie să se manifeste deopotrivă atît din par­tea șefilor cît și din partea mili­tarilor înșiși, unul față de altul. Al treilea exemplu : un militar primește de la șeful său un ordin a cărui îndeplinire durează 30 de minute. A doua zi se constată că ordinul n-a fost executat întocmai. Desigur, militarul în cauză este vinovat și trebuie să se ia atitudine împotriva lui. Dar vinovat este­ fără îndoială și cel care n-a pretins să i se raporteze — așa cum de alt­fel precizează regulamentele — despre îndeplinirea ordinului nici n-a controlat modul de în­și­deplinire a ordinului dat. Un alt exemplu asemănător : un ofițer tînăr prim­ește ordin de la șeful său să întocmească o lucrare pe care trebuie s-o prezinte într-o săptămînă. La termenul stabilit, o­­fițerul nu prezintă lucrarea și este pedepsit. Dar dacă șeful care a or­donat întocmirea lucrării își con­trola subordonatul, de exemplu, a treia și a cincea zi după ce a dis­pus întocmirea acesteia, se mai a­­jungea la o asemenea situație? Nu. Ba mai mult, controlînd lu­crul subordonatului său, șeful ar fi putut descoperi pe parcurs greu­tățile întîmpinate de ofițerul mai tînăr și cu mai puțină experiență, i-ar fi dat noi indicații, l-ar fi ajutat în muncă, l-ar fi educat, l-ar fi învățat cum să-și îndepli­nească sarcinile primite. Ce se desprinde din cele de mai sus ? Iese în evidență necesitatea u­­nui control sever, executat temei­nic și la timp de către toți șefii, de la cel mai mic pînă la cel mai mare. Manifestîndu-și din plin exi­gența, nu după comiterea unor a­­bateri, ci înainte de producerea lor, șefii de toate gradele pot și (Continuare in pag. 2-a) Contra-amiral FL. DIACONII La fabrica de rul­menți din Birlad lu­crează num­­eroase femei, cadre de nădejde în re­­alizarea unei producții sporite, la un preț de cost cil mai redus In ultimii ani, din rîndul aces­tora s-au ridicat numeroase fruntașe în producție. In clișeu : Utemistă Geta Ena­­che, fruntașă în muncă, lucrînd la o mașină de frezat în atelierul de colivii pentru rulmenți. In cinstea zilei de 8 Martie își de­pășește zilnic norma cu 20—25 la sută. Primirea de către tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEj a noului ambasador al Republicii Populare Ungare Marți,, 1 martie 1960, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-se­­cretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a primit în audiență de prezentare pe tovarășul Béla Némety, noul am­basador extraordinar și plenipo­tențiar al Republicii Populare Un­gare la București- Primirea de către tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ a ambasadorului Republicii India Marți, 1 martie 1960, tovarășul Gheorghe­ Gheorghiu-Dej, prim-se­­cretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a primit în audiență de prezentare pe domnul Bejoy K. Acharya, ambasa­dor extraordinar și plenipotențiar al Republicii India la București. A fost de față domnul K. C. Nair, prim-secretar al Ambasadei Repu­blicii India la București IN 26 DE ZILE, LA HUNEDOARA 13.000 tone laminate peste plan DEVA, 1 (Agerpres).­­ Muncitorii, inginerii și tehnicienii care deservesc noul laminor Blu­­ming de la Combinatul siderurgic Hunedoara acordă o atenție deose­bită sporirii vitezei de laminare. In vederea asigurării unei produc­ții tot mai mari de laminare. Schimbul de laminatori condus de inginerul Nicolae Safatiu a pornit la sfîrșitul lunii ianuarie acțiunea de intensificare a ritmului de la­minare, angajîndu-se să lamineze zilnic pe schimb cite 150 de lin­gouri de oțel, față de 100­—110 care se laminau în medie zilnic într-un schimb anul trecut. Această impor­tantă acțiune a fost îmbrățișată de laminatorii de la acest agregat si­derurgic. In scopul realizării aces­tui obiectiv s-a întărit colaborarea și ajutorul reciproc între schimburi Lucrul se predă de la un schimb la altul în condiții corespunzătoare, maiștrii și șefii de echipă de l­a cuptoarele adînci se preocupă în­deaproape ca linia de laminare se fie încontinuu bine aprovizionate cu lingouri calde etc. Măsurile lua­te s-au soldat cu succese de seamă în producție. S-a ajuns să se lami­neze astfel într-un schimb pînă În 185 lingouri. Ca urmare, colectivul laminorului Bluming a dat în luna ianuarie și primele 26 de zile din luna februarie în plus peste sarci­nile de plan mai mult de X3.000 tone de laminare. In acțiunea de sporire a vitezei de laminare se remarcă laminatorii Zaharia Stoica, Gașpar Radoane Alexandru Ștefan, Vasile Zăvăluț și alții. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 8 MARTIE Intîlnire­a soțiilor de militari cu fruntașe în muncă In sala de festivități a Casei ofițerilor din Sibiu a avut loc de curînd întîlnirea soțiilor de mili­tari cu fruntașe în muncă de la diferite întreprinderi din localitate. Luînd cuvîntul, tovarășa Viorica Moise, atemistă, fruntașă in muncă la fabrica „Libertatea“, a vorbit despre succesele obținute de ea în producție, datorită aplicării me­todei inginerului sovietic Kovaliov. In fiecare lună ea reușește să re­alizeze peste sarcinile de plan c­­e 50—100 m. țesături, obținînd tot­odată economii de cîte 5—6 kg. fire. Tovarășa Florica Berger, frunta­­șă la fabrica de confecții „Steaua Roșie", a arătat că din cele 700 de femei muncitoare la această în­treprindere, peste 200 sînt fruntașe în muncă. Ele și-au adus din plin aportul la depășirea sarcinilor de plan pe luna ianuarie cu 11,70 la sută, realizîndu-se și economii de peste 190.000 lei. In cinstea zilei de 8 Martie, fe­meile de la această întreprindere s-au angajat să realizeze planul de producție în proporție de 110 la sută, dînd peste plan 2000 bu­căți confecții diferite. In continuare a vorbit tovarășa Ioana Nandrea, fruntașă la fabri­ca „7 Noiembrie“. Printre altele, ea a arătat că brigada pe care o conduce depășește cu regularitate planul cu 20—22 la sută. Tovarășa Elena Raicu, președinta unui comitet de soții de militari, a mulțumit, tovarășelor care au vorbit. Acestea au primit frumoase buchete cu flori din partea comite­telor de soții de militari. Echipa artistică a copiilor de ofi­țeri de pe lângă Casa ofițerilor a prezentat apoi un frumos program artistic Activitatea soțiilor de militari dintr-un bloc a intrat în obiceiul soțiilor de mili­tari de la bloc ca în zilele de vineri, după-masă, să se adune la tovarășa Ciocan Maria, odată pentru cercul de citit, odată pentru cercul inimilor îndemînatice. Tot la, tovarășa Cio­can Maria se află și biblioteca mo­bilă, de unde soțiile iau cărți pen­tru ele, pentru soții și copiii lor. De curînd, în acest bloc în cinstea zilei de 8 Martie a mai luat ființă o altă bibliotecă mobilă, la tova­­r­ășa Mertea Valeria. La cercul de citit se citesc din ziar Hotărîrile partidului și guver­nului nostru, se fac prezentări de cărți, se prezintă evenimentele de seamă din țară și de peste hotare și se țin recenzii la diferite cărți, ca de exemplu : „Bariera“, ...Eroine ale clasei muncitoare“, „Șoseaua Nordului“, „Neamul Șoimăreștilor“, „Baltagul“, „Calvarul“­­etc. In cercul mîinilor îndemînatice, soțiile de militari lucrează fru­moase obiecte de artă populară, cu care își vor împodobi căminul. Multe din aceste obiecte, în spe­cial cusăturile, vor fi expuse la Casa ofițerilor cu ocazia deschide­rii expoziției de obiecte lucrate în cinstea zilei de 8 Martie. O deosebită importanță dau so­țiile de militari din acest bloc muncii de folos obștesc. Numai în cinstea zilei de 8 Martie au fost confecționate peste 300 bucăți cămășuțe, scutece, căciulițe, cear­șafuri pentru maternitate și Casa Copilului. Au fost prestate 120 ore de muncă voluntară, rea­lizîndu-se o economie pentru uni­tățile respective de aproape 1.000 lei. O altă acțiune în curs este aceea de colectare a sticlei. Pe panoul de onoare de la Casa ofițerilor, în cinstea zilei de 8 Martie, au fost puse fotogra­fiile tovarășelor Elena Panait, Elena Zauer, Maria Ciocan, Amalia Lucăcel, Elena Raicu, Ana Jineru, Elena Oprița, Con­stanța Moraru și­­ ale altor tovarășe de aici. Experiența lor pozitivă este în­sușită și de soțiile de militari din alte blocuri. ELENA LOVIN Manifestări interesante la Casa ofițerilor din Constanța In cinstea celei de-a 50-a aniver­sări a Zilei­­ internaționale a femeii, la Casa ofițerilor din Constanța so­țiile de militari desfășoară o bogată activitate, încă cu m­ult timp înainte, activul soțiilor de militari de pe Ungă Casa ofițerilor a întocmit un plan concret de muncă cuprinzlnd lecții, conferin­țe, concur­suri-ghicit­oare pe diferita teme, organizarea unei expoziții cu obiecte lucrate de cercul mîinilor in­­dem­înatice, colectarea de sticlă și fier vechi, participarea soțiilor de militari la muncă voluntară pe șantierele din oraș O frumoasă activitate desfășoară și echipa artistică de amatori d­e pe lingă Casa ofițerilor. Sub conduce­rea artistica a căpitanului-locoten­ent Traian Schiopu si muzicală a pluto­­nierului-major Marin Hudițeanu, ar­tiștii amatori au pus in scenă piesa „De ce a murit Victor" de T. Șoi­­maru. In­­ prezent, se fac ultimele re­­tușări și la spectacolul „Steaua fără nume“ de M. Sebastian In activitatea desfășurată in cinstea Zilei internaționale a femeii s-au e­­vidențiat tovarășele Zina Diacu, E­­len­a Baloșanu, Maria Topărău, Eleo­nora Goșa, Ilinca Emilia, Mardare, Ecaterina Cristea, Caliopia Elena Protopopescu și altele Căpitan de rangul 3 M. CRISTIAN

Next