Apărarea Patriei, martie 1960 (Anul 16, nr. 51-76)
1960-03-02 / nr. 51
Ik scenaSEî1-J Pentru patria woistocr-tiptica Populară Romîna t #APARARE/ PATRIEI ^ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 51 (4203) Miercuri 2 martie 1960 | 4 PAGINI — 20 BANI Iffin tiûaia uniläfäkw SITUAȚII TACTICE „FULGER" De curird, în unitatea noastră a avut loc convocarea de comandament și metodică a ofițerilor. La convocare s-a pus un accent deosebit pe rezolvarea unor variate situații tactice „fulger"”, fapt ce a contribuit într-o mare măsură la însușirea unor probleme de bază pentru aplicațiile tactice ce urmează a fi executate în teren. S-au evidențiat prin răspunsurile date căpitanii Z. Negri și V. Nicula Căpitan V. GHEORGHI. Locotenentul major Gavrilă Gritu acordă o mare atenție instruirii subordonaților. In urma muncii desfășurate de el, aceștia se numără printre cei mai pregătiți militari din bază. (Foto: ST. IONESCU) In serviciul DE PATRULARE E duminică după amiază. După o săptămînă de eforturi, cei mai buni militari au fost recompensați cu învoire în oraș. Pe stradă se întîlnesc cu o patrulă.Ostașii își verifică încă odată ținuta, iar la distanța regulamentară dau salutul militar. Șeful patrulei, locotenentul major Nicolae Schiligin, îi oprește, le verifică cu atenție biletele de voie, după care examinează ținuta fiecăruia. „Vă dau un sfat, li se adresează el în cele din urmă. Dacă nu ați vizitat Muzeul de Științele Naturii, puteți să-l vizitați astăzi. Veți avea multe de învățat“. Altor militari, șeful patrulei le recomandă un spectacol sau un film bun. In zilele următoare, analizînd felul cum se execută serviciul de patrulare în garnizoană, comandantul marii unități l-a evidențiat pe locotenentul major N. Schiligin, pentru modul exemplar în care el, ca șef de patrulă, și-a făcut datoria Locotenent major P. BULUGU NOAPTEA, ÎN TANCODROM S-a înnoptat de mult, dar tanchiștii din subunitatea pe care o comandă, căpitanul D. Wilhelm sînt în tancodrom- Așteaptă cu nerăbdare să-și arate cunoștințele și deprinderile dobîndite în conducerea tancurilor pe timp de noapte. Primul pluton care pleacă în cursă este cel comandat de locotenentul Teodor Ionescu. Obloanele sînt închise, iluminatul interior și exterior stins. Stațiile de radio sînt în funcțiune. Sub puterea motoarelor, tancurile se pun în mișcare, înfruntînd întunericul, gropile, movilele, obstacolele felurite întîlnite de-a lungul itinerariului. In întunericul obscur, cuiva, licurici (stopurile) joacă în noapte. Ba se înșiruie, ba se desfășoară . Tancurile trec de la o formație la alta. Din cînd în cînd, de la punctul de comandă se aud comenzi: „Executați „Lanțul“, executați „Șirul“, măriți viteza , micșorați distanța". Fiecare echipaj se descurcă după pricepere. Iată echipajul comandat de sergentul Pavel Bulza. Mecanic conductor este caporalul , Ion Todea. De cînd a luat mașina de luptă în primire a dat dovadă de multă conștiinciozitate în muncă, de multă pricepere și atenție în exploatarea și mașinii. Toate îngrijirea acestea iși spun cuvîntul și la ședința de acum. Mașina răspunde la toate comenzile. In căștile mecanicului conductor răsună comenzile comandantului de echipaj, sergentul P. Bulza : „mai la dreapta... mai la stingă... înainte... mărește viteza“... Echipajul acționează ca un singur om. Tancul și-a îndeplinit misiunea la timp. Aceeași misiune îndeplinesc și membrii echipajului comandat de caporalul N. Mihail. Acest echipaj însă, spre deosebire de primul, mai manifestă încă lipsuri. Acțiunea în cadrul echipajului nu este bine sudată, ajutorul între membri nu este suficient. Mecanicul conductor, caporalul I. Stangiu, respectă cerințele cursului de conducere, dar nu are destulă stăpinire de sine. Din cauză că nu este suficient obișnuit cu întunericul, la un moment dat se abate puțin de la direcție. La sfîrșit, comandantul îi evidențiază pentru felul cum au acționat pe caporalii T. Momlic, I. Todea, V. Bratu, A. Stere, C. Ilie, mecanici conductori, și pe sergentul P. Burza și caporalul M. Vereș, comandanți de tancuri, scoțind totodată în evidență învățămintele reieșite în timpul conducerii tancurilor, noaptea Locotenent major S. PICIORUȘ In numărul de azi : Maior T Fălcușan : Din experiența noastră in păstrarea avutului obștesc și al armatei (pag. 2-a). Crește rolul organizațiilor de partid in viața unităților. Căpitan T. State : Formăm artileriști cu un inalt nivel de pregătire (pag. 3-a). G. Ionașcu : Pe marginea poeziilor sosite la redacție (pag. 3-a), Conferința de presă de la Djakarta — HASPUNSURILE LUI N. S. HRUSCIOV LA INTREBARILE PUSE DE ZIARIȘTI (pag. 4-a) MILITARII SPRIJINĂ ACȚIUNEA Din fier vechi - oțel nou In trei luni-—220 tone 220 TONE este cantitatea de metale feroase și neferoase predată oțelăriilor de militarii din Regiunea 2 Militară numai în decurs de trei luni, față de 300 tone predată în tot anul trecut. Merită evidențiată în această direcție organizația de bază UTM, al cărei secretar este locotenentul C. Varzare. Anul trecut utemiștii din această organizație au strîns 20 de tone de fier vechiîn urma Plenarei C-C al P M.R. din 3-5 decembrie 1959, ei au hotărît să sporească această cantitate. Pină acum, în subunitate s-au strîns cîte 60 kgfier vechi de fiecare militar. Avînd în vedere dragostea ți însuflețirea cu care militarii din această subunitate au răspuns acestei inițiative patriotice, s-a aprobat ca din banii ce revin unității din valorificarea fierului vechi, subunitatea să-și cumpere un televizor. Continuitate și ritm susținut De la Regiunea 3 Militară aflăm că numai în trei luni (noiembrie, decembrie, ianuarie) militarii, însuflețiți de exemplul comuniștilor și al utemiștilor, au strîns și predat organelor de colectare o cantitate de 181 TONE fier vechi. Inițiativa „Fiecare atemist să stringă cire 50 kg. fier vechi“ a fost îmbrățișată de un număr tot mai mare de organizații U.T.M. Ea se bucură de sprijinul direct al comandanților și este îndrumată îndeaproape de organele politice și organizațiile de partid. In acest fel se asigură continuitate și un ritm susținut în descoperirea de noi resurse și posibilități de colectare a metalelor vechi in marea unitate unde lucrează maiorul N. Stoian cantitatea de fier vechi predată organelor de colectare a crescut de la lună la lună Ea a fost de 13,6 tone în noiembrie, 17 tone în decembrie și 17,8 tone în ianuarie an. Sub îndrumarea organului politic Mobilizarea militarilor pentru a participa activ la acțiunea patriotică de strîngere a fierului vechi preocupă îndeaproape organul politic unde muncește căpitanul C. Bratu. Grupul de lectori a întocmit o conferință în care se explică militarilor importanța economică a acestei acțiuni patriotice pentru creșterea producției de metal. Lucrătorii organului politic au mers în unități și au ajutat aparatul politic și birourile utemiste să facă din această acțiune o acțiune de masă la care să participe toți militarii. Pe baza îndrumărilor date de organul politic, în subunități s-au confecționat grafice în care sînt ilustrate produsele care pot fi obținute din diferite cantități de fier vechi, predate oțelăriilor. Rezultatele acestei preocupări nu au întîrziat să se arate. Numai în două luni, organizațiile utemiste au colectat și predat peste 40 000 kg. fier vechi față de 16.000 kg. cît s-a strîns în tot anul 1959 NOTA REDACȚIEI. Deși in acțiunea de mobilizare a militarilor în strîngerea fierului vechi s-au făcut progrese serioase față de trecut, totuși în unele unități nu se folosesc în întregime posibilitățile existente in această direcție. In unitățile aparținind organului politic unde muncește căpitanul Ion Popescu această acțiune este neglijată. Se constată că nu Întotdeauna cantitățile de fier vechi colectate sînt predate imediat I.C.M. Este nevoie ca comandanții, organele politice și organizațiile de partid să se ocupe mai bine de această problemă, să ajute organizațiile atemiste să organizeze noi și noi acțiuni patriotice, pentru a strînge și trimite oțelăriilor cantități tot mai mari de fier vechi. Crește numărul depunătorilor la C. E. C. Ca urmare a muncii desfășurate de organizația de partid, în luna ianuarie 1960 numărul depunătorilor la C.E.C. a crescut în unitatea noastră la 50, cu un volum de depuneri de 22.000 lei, iar în luna februarie acest număr s-a ridicat la peste 70 persoane, cu un volum de depuneri ce tinde să ajungă la suma de 30.000 lei. In realizarea acestui succes un rol important l-a avut folosirea depunerilor cu regularitate la C.E.C. a unei anumite sume lunar. In acest mod, în ziua de 21 a fiecărei luni, pe baza tabelului întocmit după consimțămintele scrise, responsabilul C.E.C. ridică sumele respective de la casierie și le depune pe librete prin agenția C. E. C. cu care lucrează unitatea, iar în ziua de 22 ale lunii, fiecare depunător la C.E.C. își primește odată cu solda sau salariul și libretul C.E.C. Exemplu în ceea ce privește buna gospodărire a banilor sînt ofițerii: Nicolae Spirescu, Victor Vlagali, Ionel Angelescu, Silviu Păcuraru și mulți alții. Căpitan D. RÎMNICEANU SA RIDICĂM CONTINUU EXIGENTA IN MUNCA DE FIECARE ZI ! Au trecut cîteva luni de la începerea anului de instrucție. Nu peste mult timp, în unități și pe nave va începe preluarea misiunii de bază a navei izolate, misiunea N-1. Aplicînd în mod creator și perseverent experiența acumulată în anul trecut, ofițerii, subofițerii, sergenții și soldații din Forțele Maritime Militare au obținut deja unele succese în procesul de instruire și educare desfășurat în conformitate cu cerințele ordinului Ministrului Forțelor Armate. Deși roadele muncii depuse pînă acum sînt însemnate, totuși trebuie să spunem că mai există încă și unele deficiențe destul de serioase. Și nu poate fi nici o îndoială că lipsurile ar fi fost mai mici, iar succesele mai mari, dacă exigența ofițerilor, subofițerilor și sergenților față de propria lor muncă și față de subordonați ar fi fost mai ridicată, mai continuă. Dar ce trebuie să înțelegem prin exigență ? Adeseori, unii dintre tinerii ofițeri abia ieșiți de pe băncile școlii — și nu numai ei — se întreabă ce trebuie să facă pentru a fi într-adevăr exigenți, cu ce să înceapă și îndeosebi CUM să-și manifeste exigența în nenumăratele împrejurări ce se ivesc în viața și în munca de la bordul navelor și in unități. Se consideră uneori că este exigent acel șef care pedepsește un număr mai mare de subordonați ai săi. Sau se spune că este exigent ofițerul care dă cele mai severe pedepse. ' Oare să fie juste aceste păreri ? Desigur că nu. Dacă „exigența“ unui comandant se concretizează numai în numărul subordonaților pedepsiți sau în severitatea pedepselor, trebuie spus de la început că avem de-a face cu un șef lipsit de exigență, cu un șef care n-a înțeles ce este și cum trebuie manifestată exigența, care nu crește și nu poate să crească subordonați exigenți. Chiar dacă pedepsele sînt perfect regulamentare și pe deplin meritate de cei ce le-au primit, avem totuși de-a face cu o înțelegere greșită a ceea ce înseamnă exigență, înseamnă oare aceasta că trebuie să fim îngăduitori, să trecem cu vederea peste lipsuri și să nu pedepsim pe cei care săvîrșesc abateri ? Nu. O asemenea atitudine ar fi complet greșită. In cele ce urmează vom lua în discuție , cîteva probleme care ne pot ajuta să înțelegem ce înseamnă a fi exigent. • Să luăm un exemplu. Pe timpul curățirii și întreținerii tehnicii complexe de pe navă, ofițerul nu execută un control temeinic asupra lucrului subordonaților săi. La fel procedează și subofițerul, ba poate chiar și sergentul. La terminarea curățeniei, soldatul, sergentul, subofițerul și ofițerul, în ordinea ierarhică, raportează șefilor lor că s-a executat întreținerea tehnicii în bune condițiuni. Comandantul navei sau un șef superior controlează activitatea desfășurată și constată lipsa de curățenie la un post de luptă, iar la tehnica de luptă aflată în grija unui soldat descoperă chiar urme de rugină Soldatul este pedepsit. Dar numai el este vinovat ? Nu. Este vinovat și poartă răspunderea pentru deficiența descoperită — sergentul, subofițerul, ofițerul comandant de subunitate sau de unitate de luptă și barmanul șef. Acum cîtva timp s-au constatat serioase abateri de la modul regulamentar de întreținere a tehnicii pe unele din navele din unitatea în care se afla și căpitanul de rangul 2 Gh. Rusu. Aci, pe lingă lipsa de conștiinciozitate a unor soldați, și-a spus din plin cuvîntul lipsa de control din partea șefilor nemijlociți ai acestora. Mai sînt și alte cauze ? Da , neîndeplinirea atribuțiunilor de către șefi, desfășurarea programului zilnic după alte reguli decît cele stabilite de regulamente, ordine și instrucțiuni și altele. Acestea au creat un climat favorabil abaterilor, lipsurilor și greșelilor in domeniul întreținerii tehnicii. Iată așadar un aspect al lipsei de exigență în ceea ce privește îndeplinirea cu conștiinciozitate a atribuțiilor de serviciu de către fiecare marinar. Iată unde duce lipsa de exigență. Un alt exemplu : comandantul navei, locțiitorul său politic, ofițerul secund, comandanții de unități de luptă și de subunități, inclusiv personalul de serviciu, n-au controlat atent ținuta tuturor militarilor învoiți la uscat, înainte de ieșirea acestora de la bord. Organele de control ale comenduirii garnizoanei descoperă în oraș pe unul din militarii învoiți (— ori unul dintr-atîția, ar putea spune un șef lipsit de exigență) cu ținuta neregulamentară sau neîngrijită, fie cu un nasture lipsă, fie cu echipamentul necălcat etc. Militarul este pedepsit așa cum se cuvine, după gravitatea celor constatate. Dar din nou se pune întrebarea : vina este numai a militarului în cauză ? Dacă s-ar fi executat un control minuțios al ținutei fiecărui militar înainte de ieșirea de la bord, oare soldatul ar fi căzut în greșeală ? Sau dacă pe baza unei temeinice munci politice exista o puternică opinie împotriva neglijenței, dacă tovarășii militarului amintit, cei care au observat (și trebuiau să observe neapărat) că ținuta lui este necorespunzătoare, i-ar fi atras atenția, abaterea ar mai fi avut loc ? Nu. Așadar, exigența trebuie să se manifeste deopotrivă atît din partea șefilor cît și din partea militarilor înșiși, unul față de altul. Al treilea exemplu : un militar primește de la șeful său un ordin a cărui îndeplinire durează 30 de minute. A doua zi se constată că ordinul n-a fost executat întocmai. Desigur, militarul în cauză este vinovat și trebuie să se ia atitudine împotriva lui. Dar vinovat este fără îndoială și cel care n-a pretins să i se raporteze — așa cum de altfel precizează regulamentele — despre îndeplinirea ordinului nici n-a controlat modul de înșideplinire a ordinului dat. Un alt exemplu asemănător : un ofițer tînăr primește ordin de la șeful său să întocmească o lucrare pe care trebuie s-o prezinte într-o săptămînă. La termenul stabilit, ofițerul nu prezintă lucrarea și este pedepsit. Dar dacă șeful care a ordonat întocmirea lucrării își controla subordonatul, de exemplu, a treia și a cincea zi după ce a dispus întocmirea acesteia, se mai ajungea la o asemenea situație? Nu. Ba mai mult, controlînd lucrul subordonatului său, șeful ar fi putut descoperi pe parcurs greutățile întîmpinate de ofițerul mai tînăr și cu mai puțină experiență, i-ar fi dat noi indicații, l-ar fi ajutat în muncă, l-ar fi educat, l-ar fi învățat cum să-și îndeplinească sarcinile primite. Ce se desprinde din cele de mai sus ? Iese în evidență necesitatea unui control sever, executat temeinic și la timp de către toți șefii, de la cel mai mic pînă la cel mai mare. Manifestîndu-și din plin exigența, nu după comiterea unor abateri, ci înainte de producerea lor, șefii de toate gradele pot și (Continuare in pag. 2-a) Contra-amiral FL. DIACONII La fabrica de rulmenți din Birlad lucrează numeroase femei, cadre de nădejde în realizarea unei producții sporite, la un preț de cost cil mai redus In ultimii ani, din rîndul acestora s-au ridicat numeroase fruntașe în producție. In clișeu : Utemistă Geta Enache, fruntașă în muncă, lucrînd la o mașină de frezat în atelierul de colivii pentru rulmenți. In cinstea zilei de 8 Martie își depășește zilnic norma cu 20—25 la sută. Primirea de către tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEj a noului ambasador al Republicii Populare Ungare Marți,, 1 martie 1960, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a primit în audiență de prezentare pe tovarășul Béla Némety, noul ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Ungare la București- Primirea de către tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ a ambasadorului Republicii India Marți, 1 martie 1960, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a primit în audiență de prezentare pe domnul Bejoy K. Acharya, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii India la București. A fost de față domnul K. C. Nair, prim-secretar al Ambasadei Republicii India la București IN 26 DE ZILE, LA HUNEDOARA 13.000 tone laminate peste plan DEVA, 1 (Agerpres). Muncitorii, inginerii și tehnicienii care deservesc noul laminor Bluming de la Combinatul siderurgic Hunedoara acordă o atenție deosebită sporirii vitezei de laminare. In vederea asigurării unei producții tot mai mari de laminare. Schimbul de laminatori condus de inginerul Nicolae Safatiu a pornit la sfîrșitul lunii ianuarie acțiunea de intensificare a ritmului de laminare, angajîndu-se să lamineze zilnic pe schimb cite 150 de lingouri de oțel, față de 100—110 care se laminau în medie zilnic într-un schimb anul trecut. Această importantă acțiune a fost îmbrățișată de laminatorii de la acest agregat siderurgic. In scopul realizării acestui obiectiv s-a întărit colaborarea și ajutorul reciproc între schimburi Lucrul se predă de la un schimb la altul în condiții corespunzătoare, maiștrii și șefii de echipă de la cuptoarele adînci se preocupă îndeaproape ca linia de laminare se fie încontinuu bine aprovizionate cu lingouri calde etc. Măsurile luate s-au soldat cu succese de seamă în producție. S-a ajuns să se lamineze astfel într-un schimb pînă În 185 lingouri. Ca urmare, colectivul laminorului Bluming a dat în luna ianuarie și primele 26 de zile din luna februarie în plus peste sarcinile de plan mai mult de X3.000 tone de laminare. In acțiunea de sporire a vitezei de laminare se remarcă laminatorii Zaharia Stoica, Gașpar Radoane Alexandru Ștefan, Vasile Zăvăluț și alții. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 8 MARTIE Intîlnirea soțiilor de militari cu fruntașe în muncă In sala de festivități a Casei ofițerilor din Sibiu a avut loc de curînd întîlnirea soțiilor de militari cu fruntașe în muncă de la diferite întreprinderi din localitate. Luînd cuvîntul, tovarășa Viorica Moise, atemistă, fruntașă in muncă la fabrica „Libertatea“, a vorbit despre succesele obținute de ea în producție, datorită aplicării metodei inginerului sovietic Kovaliov. In fiecare lună ea reușește să realizeze peste sarcinile de plan ce 50—100 m. țesături, obținînd totodată economii de cîte 5—6 kg. fire. Tovarășa Florica Berger, fruntașă la fabrica de confecții „Steaua Roșie", a arătat că din cele 700 de femei muncitoare la această întreprindere, peste 200 sînt fruntașe în muncă. Ele și-au adus din plin aportul la depășirea sarcinilor de plan pe luna ianuarie cu 11,70 la sută, realizîndu-se și economii de peste 190.000 lei. In cinstea zilei de 8 Martie, femeile de la această întreprindere s-au angajat să realizeze planul de producție în proporție de 110 la sută, dînd peste plan 2000 bucăți confecții diferite. In continuare a vorbit tovarășa Ioana Nandrea, fruntașă la fabrica „7 Noiembrie“. Printre altele, ea a arătat că brigada pe care o conduce depășește cu regularitate planul cu 20—22 la sută. Tovarășa Elena Raicu, președinta unui comitet de soții de militari, a mulțumit, tovarășelor care au vorbit. Acestea au primit frumoase buchete cu flori din partea comitetelor de soții de militari. Echipa artistică a copiilor de ofițeri de pe lângă Casa ofițerilor a prezentat apoi un frumos program artistic Activitatea soțiilor de militari dintr-un bloc a intrat în obiceiul soțiilor de militari de la bloc ca în zilele de vineri, după-masă, să se adune la tovarășa Ciocan Maria, odată pentru cercul de citit, odată pentru cercul inimilor îndemînatice. Tot la, tovarășa Ciocan Maria se află și biblioteca mobilă, de unde soțiile iau cărți pentru ele, pentru soții și copiii lor. De curînd, în acest bloc în cinstea zilei de 8 Martie a mai luat ființă o altă bibliotecă mobilă, la tovarășa Mertea Valeria. La cercul de citit se citesc din ziar Hotărîrile partidului și guvernului nostru, se fac prezentări de cărți, se prezintă evenimentele de seamă din țară și de peste hotare și se țin recenzii la diferite cărți, ca de exemplu : „Bariera“, ...Eroine ale clasei muncitoare“, „Șoseaua Nordului“, „Neamul Șoimăreștilor“, „Baltagul“, „Calvarul“etc. In cercul mîinilor îndemînatice, soțiile de militari lucrează frumoase obiecte de artă populară, cu care își vor împodobi căminul. Multe din aceste obiecte, în special cusăturile, vor fi expuse la Casa ofițerilor cu ocazia deschiderii expoziției de obiecte lucrate în cinstea zilei de 8 Martie. O deosebită importanță dau soțiile de militari din acest bloc muncii de folos obștesc. Numai în cinstea zilei de 8 Martie au fost confecționate peste 300 bucăți cămășuțe, scutece, căciulițe, cearșafuri pentru maternitate și Casa Copilului. Au fost prestate 120 ore de muncă voluntară, realizîndu-se o economie pentru unitățile respective de aproape 1.000 lei. O altă acțiune în curs este aceea de colectare a sticlei. Pe panoul de onoare de la Casa ofițerilor, în cinstea zilei de 8 Martie, au fost puse fotografiile tovarășelor Elena Panait, Elena Zauer, Maria Ciocan, Amalia Lucăcel, Elena Raicu, Ana Jineru, Elena Oprița, Constanța Moraru și ale altor tovarășe de aici. Experiența lor pozitivă este însușită și de soțiile de militari din alte blocuri. ELENA LOVIN Manifestări interesante la Casa ofițerilor din Constanța In cinstea celei de-a 50-a aniversări a Zilei internaționale a femeii, la Casa ofițerilor din Constanța soțiile de militari desfășoară o bogată activitate, încă cu mult timp înainte, activul soțiilor de militari de pe Ungă Casa ofițerilor a întocmit un plan concret de muncă cuprinzlnd lecții, conferințe, concursuri-ghicitoare pe diferita teme, organizarea unei expoziții cu obiecte lucrate de cercul mîinilor indemînatice, colectarea de sticlă și fier vechi, participarea soțiilor de militari la muncă voluntară pe șantierele din oraș O frumoasă activitate desfășoară și echipa artistică de amatori de pe lingă Casa ofițerilor. Sub conducerea artistica a căpitanului-locotenent Traian Schiopu si muzicală a plutonierului-major Marin Hudițeanu, artiștii amatori au pus in scenă piesa „De ce a murit Victor" de T. Șoimaru. In prezent, se fac ultimele retușări și la spectacolul „Steaua fără nume“ de M. Sebastian In activitatea desfășurată in cinstea Zilei internaționale a femeii s-au evidențiat tovarășele Zina Diacu, Elena Baloșanu, Maria Topărău, Eleonora Goșa, Ilinca Emilia, Mardare, Ecaterina Cristea, Caliopia Elena Protopopescu și altele Căpitan de rangul 3 M. CRISTIAN