Apărarea Patriei, iunie 1961 (Anul 17, nr. 129-154)
1961-06-01 / nr. 129
ÄPARARLA PATRII! V Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVII Nr. 129 (4591) Joi 1 iunie 1961 4 PAGINI - 20 BANI A fi mereu în frunte Se citea ordinul de front pe unitate. Caporalul Dumitru Ștefan, alături de alți gradați, a fost înaintat la gradul de sergent. Evenimentul acesta a continuat pe anul precedent : obținerea de către grupa pe care o comandă a titlului de „Subunitate de frunte". Auzindu-i numele, mi-am adus arhinte câte ceva din viața de ostaș a sergentului Ștefan. ...Trecuseră citeva săptămini din noul an de instrucție, începuse selecționarea celor mai buni ostași pentru școala de gradați. Mulți doreau să comandanți de vină de grupe. Dorința aceasta o nutrea și soldatul Dumitru Ștefan. Se gindea însă că avea mai puțini ani de școală decît alți tovarăși de-ai săi. In schimb avea o voință și putere de muncă demne de laudă. Se evidențiase la instrucție chiar din primele zile , se mișca cu vioiciune, răspundea clar și cu precizie la întrebările comandantului de pluton. Și, intr-o zi, a fost chemat la cancelaria subunității. Comandantul l-a întrebat dacă dorește să devină gradat. Vestea l-a emoționat. De bucurie n-a spus decit ant : „Doresc, tovarășe căpitan". La școala de gradați a fost remarcat chiar de la început. Comandantul său de grupă, sergentul Gh. Țurlea, a constatat că soldatul Ștefan este hotărît să devină un bun instructor și educator al ostașilor. S-a apropiat cu căldură de acest ostaș inimos, care nu pierdea nici un prilej pentru a-și îmbogăți cunoștințele politice și de specialitate. Ii venea mai greu ca celorlalți. Nutrea însă dorința arzătoare de a păși mereu in frunte. Și a reușit ! La primul examen pentru acordarea insignei „Militar de frunte", soldatul Dumitru Ștefan a entuziasmat comisia cu răspunsurile sale clare și precise. A fost primul militar din școala de gradați care a obținut insigna mult dorită. ...Se apropia ziua absolvirii școlii. Dumitru Ștefan, ostașul care la început nu întrunea toate condițiile pentru a urma școala de gradați, nu numai că a absolvit-o cu succes, dar a și fost oprit ca instructor în școală. Și, după cum se știe, in școală sunt opriți doar cei mai buni dintre cei buni. Chiar la prima adunare cu gradată, caporalul Ștefan a fost dat că exemplu. Știa mai bine ca oricare altul să se apropie de oameni, să le insufle încredere în forțele lor. Așa s-a întîmplat cu soldatul Ion Kauny, care, intr-un timp, ceruse să fie mutat din școală pe motiv că-i greu, că el nu poate învăța ceea ce i se cere aici. Azi, soldatul Kauny se numără printre cei mai buni. .De curînd, cu prilejul unei verificări, grupa comandată de caporalul Ștefan a obținut cele mai bune rezultate. De pildă, la serviciul de luptă la material, ei au redus cu zece secunde timpul prevăzut în de „foarte baremul bine" pentru punerea tunului „pentru mișcare" și cu șapte secunde „pentru luptă", iar ochirea o—execută-----cu cinci secunde mai repede decît prevede baremul. Succesul acesta a însemnat încă un pas spre țelul grupei, acela de „Subunitate de frunte" . In ziua cînd a fost înaintat în grad, sergentul Dumitru Ștefan și-a luat un angajament : să îmbogățească tradiția grupei, să-și pregătească subordonații pentru a deveni, la rindul lor, buni instructori, destoinici comandanți de grupe. .Nu încape îndoială,că așa va fi. Sergentul Ștefan știe să-și respecte angajamentele. Locotenent-major A. PUF 2EÏ „ * 1 Ff, ——» —......... .....J Pentru patria noastră, Republica Populară Romina f ■ggBzg»iiiit MUkiitaaingsaAi Pe drumul măiestriei ostășești Zilele trecute s-a acordat titlul de „Subunitate de frunte“ la încă două echipaje din subunitatea de autotunuri comandată de căpitanul V. Florea. Acest succes este rodul unei intense și perseverente munci desfășurată de militarii din echipajele respective sub îndrumarea permanentă a comandantului. Dorința și hotărîrea de a dobîndi înaltul titlu au însuflețit munca lor de la începutul anului de instrucție. Pînă în prezent toți militarii din aceste echipaje au învățat conducerea autotunului pe orice timp și pe orice teren , a sporit grija lor față de tehnica din înzestrare ; s-au obținut calificative bune la toate tragerile executate cu armamentul de pe autotun. De asemenea și la aplicațiile tactice la care au participat. Muncind cu hărnicie și sirguință, toți autotinarii din echipajele comandate de caporalii Al. Andreiciuc și Kis Koloman au devenit purtători ai insignei „Militar de frunte“. La examenul pe care l-au susținut recent, echipajele respective au avut o comportare merituoasă. O remarcă specială le revine mecanicilor conductori care, în tancodrom, au trecut cu succes peste toate obstacolele, încadrîndu-se în baremul pentru calificativul „foarte bine“. .Militarii acestor echipaje sînt hotărîți să muncească pe mai departe cu aceeași perseverență pentru a obține noi succese pe drumul măiestriei ostășești. Căpitan GH. TIROB In vederea seminarului recapitulativ (Prin telefon). — Militarii în termen din unitatea noastră, mobilizați și îndrumați de organizația de partid și de U.T.M.,, se pregătesc cu mult interes în vederea seminarului recapitulativ la lecțiile politice. O muncă rodnică se desfășoară în această direcție și la camera de activitate politico-culturală din subunitatea în care muncește locotenentul major Gh. Georgescu. Camera de activitate politico-culturală a fost completată cu noi, materiale în vederea studiului pentru seminarul recapitulativ. Aci se pot găsi documentele Congresului al-HMea al PfA lR., Raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la a 40-a aniversare a partidului nostru, Declarația reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești de la Moscova din 1960, materiale apărute în presă, colecții cu broșuri de lecțiile politice etc. Militarii găsesc aici grafice și panouri înfățișînd succesele și perspectivele în domeniul construcției socialiste obținute de poporul nostru condus de partid. In fiecare zi, în timpul liber, (avînd la dispoziție un bogat material de studiu) pot fi întîlniți în acest loc ulemiști cum sînt caporalul F. Dumitrașcu, soldatul Al. Balaș și mulți, alții care studiază temeinic în vederea seminarului recapitulativ. Tot aici, militari mai bine pregătiți, cum este, de pildă, soldatul fruntaș M. Dumitran, membru de partid,ajută’’’ pe tovarășul său, soldatul D. Dăianu, să-și completeze cunoștințele, explicîindu-i cu răbdare problemele mai greu înțelese, de acesta. Locotenent-maior S. VLAD Fiecare pilot de vînătoare - un trăgător aerian de înaltă clasă! In unitatea în care muncesc, mă ocup, îndeosebi, cu pregătirea pentru trageri și luptă aeriană a piloților. Cred că nu exagerez afirmînd că aceasta este o categorie de pregătire de cea mai mare importanță pentru fiecare pilot de vînătoare în parte și pentru toți vînătorii în ansamblu. Rezultatele bune obținute în timpul tragerilor aeriene confirmă în modul cel mai convingător că un pilot cunoaște temeinic avionul pe care zboară, e bine pregătit ca navigator, și-a însușit necesară tehnica,, pilotării în măsura mașinii reactive. Cu alte cvinte, tragerile aeriene executate cu deplină eficacitate încununează activitatea de instruire a fiecărui pilot, constituie, dacă poate fi exprimat astfel, vîrful piramidei eforturilor depuse de el. Ca să obții însă o tragere aeriană precisă și eficace ți se cere desigur o înaltă calificare profesională. De aceea, fiecare dintre piloții noștri de vînătoare se instruiește astfel incit să devină, trăgător aerian de înaltă clasă. Din acest punct de vedere, în procesul de instruire a piloților de pe aerodromul nostru s-au obținut bune rezultate, mărturie fiind cele mai multe din filmele trase de ei și, bineînțeles, calificativele de „bine“ și „,foarte bine“ acordate. Analizînd insă îndeaproape modul cum acționează unii dintre vînători în timpul executării tragerilor, îndeosebi la mari înălțimi, au ieșit la iveală unele aspecte negative, unele lipsuri, care, neînlăturate la timp, ar frîna perfecționarea măiestriei de luptă în zbor a piloților. Asupra unora dintre ele ne vom referi în cadrul acestui articol. Respectarea racursului de tragere e obligatorie Pentru a obține maximum de eficacitate în deschiderea focului, după Interceptarea avionului advers, pilotul de vînătoare e obligat să atace din emisfera din spate la ra cursurile indicate. Aceasta pentru faptul că ținta aeriană interceptată este, de regulă, dotată cu armament de coadă și că în urma ei se prelungesc jeturile de gaze ale motoarelor reactive. Ca urmare, atacarea acesteia de către vînător nu se poate face la întîmplare, pe tot spațiul emisferei din spate, ci numai din anumite direcții sau unghiuri (racursuri) față de direcția ei de deplasare. Acest lucru îl știu bine piloții. Cei mai mulți dintre vînători, printre care și căpitanii Gheorghe Ardeleanu, Cornel Coman — comandantul unei patrule de frunte — și alții, se străduiesc în timpul acțiunilor la țintă să aleagă cea mai favorabilă direcție de apropiere, să atace la racursul indicat. Ei reușesc aceasta datorită executării prompte, precise și în timpul necesar a ordinelor navigatorului din punctul de comandă, determinării rapide și regulamentare a intervalului și distanței față de țintă, stabilirii diferenței de viteză — (100—150 km la oră) — a propriului avion față de viteza țintei, pe timpul apropierii. E de la sine înțeles că acest lucru nu-i deloc ușor și solicită, pe lângă o pregătire la sol corespunzătoare, pricepere în pilotarea avionului, încordarea vederii în aprecierea propriei poziții față de țintă, voință și stăpînire de sine in coordonarea acțiunilor, în simultaneitatea unor manevre. Pentru ca toate tragerile să fie cotate numai cu calificativul „foarte bine“ și pentru ca să se numere totdeauna printre trăgătorii aerieni de înaltă clasă, ei vor trebui să-și perfecționeze pe viitor precizia încadrării țintei în vizor, să facă totul pentru ca să reușească doborîrea țintei din prima rafală. Aceleași deprinderi să le formeze cu perseverență și la piloții subordonați. Toate operațiunile de care s-a vorbit mai sus se execută în secunde. Cu cit , viteza țintei este mai mare și manevrele ei în viteză, direcție și înălțime sînt mai pronunțate, cu atît vînătorilor le este mai greu și vor trebui să acționeze mai prompt și hotărît. Sînt însă la noi cazuri cind unii dintre piloți preferă să atace ținta din spate, prin apropiere (sau ajungere, cum se mai spune de obicei) la un racurs de numai 0/4. Procedînd astfel, ei aleg calea cea mai ușoară, deoarece orice pilot știe că atacul la acest racurs e mai lesne de executat ca manevră, decît cel executat la racursuri mai mari. Să vedem care sînt urmările nerespectării racursului. Căpitanul Petre Răducă, de altfel un zburător cu suficientă experiență, care execută misiuni și în condiții meteorologice grele ziua, nu respectă întotdeauna racursul. El cunoaște teoretic cum trebuie să procedeze ca să deschidă focul asupra țintei la racursul indicat in timpul pregătirii preliminare. Cu toate acestea, el nu respectă cu regularitate indicațiile. Mergînd pe această cale a ușurărilor in instruirea sa, a simplificării condițiilor de acțiune la țintă, pilotul „iși fură singur căciula“, cum bine glăsuiește o înțeleaptă zicală populară. Procedînd în acest mod, de bună seamă neindicat, el neglijează sau uită ceea ce are aceleași urmări cîteva lucruri esențiale. In primul rînd, el și avionul sînt expuși focului armamentului de bord din coada avionului advers, în loc să facă tot ce e posibil să se ferească. In al doilea rînd, este foarte posibil să nimerească in jetul de gaze arse al avionului țintă (la avioane grele jetul poate atinge circa 800 metri lungime), fapt care poate duce la oprirea propriului motor, la pierderea echilibrului și angajarea avionului în evoluții periculoase. In al treilea rînd, atacată fiind din spate (la racurs 0.4 și nu din direcție laterală, adică din afara conului de eficacitate a focului armamentului advers) ținta oferă o suprafață de lovire mult mai mică, nu poate fi atinsă în punctele cele mai vulnerabile, cu maximum de eficacitate si cu minimum de joc In Maior N. JILAVEANU (Continuare in pag. 3-a) In clișeu . Cei doi piloți se consultă reciproc, cu privire la modul cum au acționat în timpul unor trageri aeriene. In acest an de instrucție au obținut noi succese în perfecționarea tehnicii de pilotaj pe avionul reactiv și locotenenții-majori Mircea Stan și Costel Teodorescu. Ei au reușit aceasta datorită temeiniciei cu care s-au pregătit la sol pentru fiecare exercițiu de zbor, perseverenței în eliminarea unor greșeli semnalate de instructori, precum și respectării regulilor de exploatare a avionului. (Foto: Maior 1. Clenciu’ Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit în Capitală Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosiit miercuri în Capitală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este însoțit de miniștri și alte persoane oficiale, de ziariști. La ora 12, avionul cu care călătorește președintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacție românești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romîne și Republicii Indonezia. Alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, și președintelui Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana și romînă urarea „Trăiască prietenia intre poporul indonezian și poporul romîn !“. In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romine, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănestiu, ministrul Afacerilor Externe, și alte persoane oficiale. Au fost de față Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București, și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în țara noastră, precum și Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romîne la Djakarta. In aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost intîmpinat la coborârea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia și R.P. Romîne. Președintele dr. Sukarno, împreună cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenți au primit defilarea gărzii de onoare. Numeroși pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete și persoanele care îl însoțesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de mașini, însoțită de o escortă de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroși bucureșteni au salutat pe președintele Indoneziei. (Acerores) Președintele, dr. Sukarno, împreună cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej trec în revistă garda de onoare (Foto : Agerpres) 3000 de tone de cocs peste plan livrate centrelor siderurgice De la începutul anului și pînă acum, cocsarii au livrat centrelor siderurgice 3000 de tone de cocs peste plan, sprijinind astfel întrecerea jurnaliștilor pentru sporirea producției de metal. Rezultate bune în ridicarea calității au înregistrat colectivele de la Uzinele cocsochimice de la Hunedoara, Călan și Reșița. Prin uniformizarea temperaturii în cuptoare, respectarea graficului de încărcare a bateriilor, rezistența medie a cocsului a crescut în aceeași perioadă cu peste 3 la sută față de media realizărilor anului trecut. Datorită îmbunătățirii calității cocsului au crescut, de asemenea, indicii de utilizare a furnalelor, iar consumul de cocs metalurgic pe tona de fontă elaborată a scăzut cu aproximativ 13 kg. (Agerpres) Instalații automate intrate în funcțiune la Uzinele „Emailul Roșu“ La Uzinele „Emailul Roșu" din Mediaș au intrat în funcție două instalații automate pentru încărcarea și descărcarea cuptoarelor. Instalațiile execută deschiderea, încărcarea, descărcarea și închiderea automată a cuptoarelor. SE EXTINDE TERMOFICAREA Termoficarea introdusă pînă acum la București, Reșița, Onești se extinde și în alte orașe și centre muncitorești din țară. Acest lucru este posibil datorită faptului că noile centrale electrice aflate în construcție sînt prevăzute să producă concomitent energie electrică și căldură, iar unele centrale existente se modernizează în acest scop. De curînd au început lucrările pentru termoficarea industrială și urbană a orașului Arad. Pe mai multe străzi din acest oraș, unde se află mari întreprinderi industriale sau se ridică noi blocuri de locuințe, s-au săpat canalele pentru instalarea conductelor prin care uzina electrică locală va trimite apă fierbinte sub presiune pentru încălzirea halelor industriale și a locuințelor. Pregătiri pentru introducerea termoficării industriale și urbane se fac și în orașele Timișoara, Vulcan și altele. ZIUA COPILULUI Era duminică dimineața. Un cer înalt, numai soare și albăstrimi curate. La unul din ștrandurile de la Băneasa, oameni în toată firea, mulți cu părul alb, se pregăteau să primească oaspeți. După nerăbdarea lor, din gesturile și cuvintele lor, se vedea că erau emoționați. Apoi au inceput să vină oaspeții și, văzîndu-i, îți dădeai seama că emoția era motivată. Oaspeții erau doar constructori de nave. Din miinile lor ieșiseră iole cu pînzele ca un vis tineresc, și vapoare ce-ți aminteau de mări și țărmuri îndepărtate. E drept că aceste nave aveau dimensiuni liliputane (constructorii le țineau in mîinile lor micuțe), dar tot nave se chemau că sunt. Constructorii purtau lagit cravate roșii. Ii aduseseră mașinile de la Palatul Pionierilor și de prin alte locuri ale Bucureștiului unde au la îndemînă tot ce le trebuie pentru a da viață pasiunii lor — unelte gingașe, lemn și pinză, schițe și cărți, meșteri îndrumători. Veniseră aici să-și arate priceperea, să se întreacă, să se bucure de dimineața cu cel înalt. Fără să bage de seamă emoția oamenilor in toată firea, și fără să se emoționeze în fata obiectivelor ........ft _*> . .. .....________—• -fafjur tuciul uncfneriei uice și urografice, tinerii constructori de nave au luat în primire ștrandul, lacul, malurile lui înverzite, nisipul plajelor, bărcile, întreaga dimineață. Ca niște stăpini ce erau. La aceeași oră, alți constructori, de astă dată de aeromodele, luat in primire, cu aceeași năvalnice bucurie de a trăi și cu aceeași seninătate de stăpini, o sală de sport din acelea care au aceeași virstă ca și ei. La aceeași oră, cu aceeași năvalnică bucurie de a trăi și cu aceeași seninătate de stăpini, alți copii străbăteau câmpiile și munții, in autobuze și trenuri. La aceeași oră se mai petreceau mii și mii de alte fapte care sunt din cele mai obișnuite anilor aceștia, dar care poartă unele semnificații emoționante: in cele 355 de creșe și 6.700 de grădinițe, personalul de serviciu făcea curățenie pentru ca luni, cind aveau să vină stăpinii încăperilor și jucăriilor, totul să lucească și să fie demn de ei , în miile de case de naștere dintre care 1.800 numai la sate — răsuna gunguritul noilor cetățeni ai Republicii și șoaptele de ale mamelor care-i aduseseră alini pe lume in cu totul alte împrejurări decit cele in care se născuseră ele — poate pe cîrtip, intre brazde, poate in vreo odaie întunecată și mizeră ; mii și mii de ochi limpezi se plecau asupra filelor unora din cele 15.400.000 de exemplare de marinale, împărțite gratuit de stat încă la începutul acestui an, școlar ; zeci și zeci de mii de copii se gindeau la taberele in care-și vor petrece vacanțe, așa cum anul trecut și-au petrecut-o 130.000 ; doar atâtea vile stau la dispoziția lor, și alte mii și mii de fapte ,se petreceau la ora aceea, in dimineața de duminică, pe întreg cuprinsul patriei. ...Pe loc întrecerea iolelor și vaporașelor era in toi. Una din nave avea piiză roșie, iar pe ea , constructorul de-o șchioapă desenase secera și ciocanul înconjurate de spice și scrisese deasupra: P.M.R. In desenul și inscrisul său, el pusese, simplu și expresiv, gîndurile și simțămintele curate și fierbinți ale tuturor celor de seama sa, ale generației tinere și, ale părinților eroici, ale acestei generații.. La aceeași oră, de la Elba la Pacific, zeci de milioane de copii din țările socialiste se bucurau de dimineața de duminică. Așa cum se bucură de fiecare dimineață, de fiecare zi pe care o trăiesc sub soarele darnic al socialismului și comunismului. La aceeași oră, gîndul te purta insă și pe alte meridiane și paralele, la alți copii, care și ei au GH. BEJANCC "/Continuare în pag. ( 3-a) Copiii patriei noastre trăiesc o viață plină de bucurii; ei sînt înconjurați de dragostea întregului popor,