Apărarea Patriei, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 233-258)

1962-10-18 / nr. 247

« V t CENTRA» UNIVERSITARĂ * k. EMINESCU“ IAȘI Pentru patria noastră. Republica Populară Romfna f pMRAREA PATRIEI­­,___________________ * ANUL XVIII Nr. 247 (5020) Joi 18 octoMbrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI In cinstea Zilei Forțelor Armate ale R. P. R. Angajamentul a fost îndeplinit gradații și soldații au muncit mult și cu spor pentru în­deplinirea acestui angajament. Cu o zi înainte de a ple­ca în aplicație, mi­litarii și-au văzut dorința realizată : plutonul a obținut Cu cîteva luni în urmă, locotenentul Valentin Andrei s-a angajat ca \rma la 25 octombrie, Ziua Forțelor Armate ale R.P.R., să obțină pentru plutonul pe care îl comandă tit­lul de ,, Subunitate de frunte“. Ofițerul, titlul de ,,Subunitate de frunte“ — prilej de îndreptățită sa­tisfacție și mîndrie, dar și de noi an­gajamente insufle­­tite. Căpitan T. MARGINEANU Au cucerit titlul de „Subunitate de frunte“ Militarii din echipajul comandat de sergentul-major Gheorghe Bușilă s-au angajat ca în cins­tea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. să cucerească pentru echipaj titlul de „Subunitate de frunte“. Pentru aceasta s-au pregătit cu multă perseverență, în­­sușindu-și temeinice cunoștințe în pregătirea de luptă și politică. De un mare folos în activitate le-a fost sprijinul acordat în permanență de organizația de partid. Recent, angajamentul milita­rilor a fost îndeplinit. In urma examenului de verificare subunitatea noastră a obținut titlul de „Subunitate de frunte Caporal IFRIM BALAIS Depumnd eforturi sporite în procesul de învățămînt, tinerii elevi ai Școlii militare superio­are de artilerie antiaeriană radiolocație aduc în același tim­p o contribuție importantă la și realizarea unei agitații vizuale actuale și mobilizatoare. In cinstea Zilei Forțelor A­rmate, pe aleea principală se fac panouri cu teme legate de a­cest­ eveniment. Foto : A. MIHAILOPOL Momentul solemn al înmînării armamentului (Prin telefon). — Ieri, la Școala militară superioară de ofițeri „N. Bâlcescu“ a avut loc­ solemnitatea înmînării armamentului elevilor anului I. Iată-l la clubul școlii pe locote­nentul-major T. Marinescu, co­mandantul unei companii. El vor­bește tinerilor elevi despre pu­terea de foc a armamentului pe care îl vor primi, despre datoria lor de a-l cunoaște și îngriji. Este chem­at elevul­­ A. Aposto­­lescu. In poziție de drepți, șeful promoției 1962 a liceului militar „Ștefan cel Mare“ primește din mina comandantului de companie automatul cu care s-a instruit, pe timpul școlarității, fostul elev, azi locotenentul N. Diaconescu, șeful promoției 1962 a Școlii militare superioare de ofițeri „N. Bălcescu“ Strîngînd automatul în­­ mîini, tînărul elev se angajează, emoțio­nat, să se instruiască temeinic, să-și îngrijească automatul și să obțină cu el numai rezultate foar­te bune la trageri. Apoi, rînd pe rînd, și ceilalți elevi primesc armamentul. La fe­licitările comandanților, ei­­ răs­pund : „Servesc Republica Popu­lară Romînă !“. Aceste cuvinte În­seamnă un angajament solemn, prin care elevii se leagă că se vor instrui ca să devină ofițeri temeinic pregătiți. Maior V MIREUȚA Cunoaște două specialități S-a dat semna­lul de pornire. U­­ruind puternic, tan­cul a pornit în pli­nă viteză pe traseu. Obstacolele sînt trecute unul după altul. soldatul La leviere, Gheorghe Piticaru — din uni­tatea în care mun­cește colonelul locotenent­, Traian Motrescu — trăie­ște clipe de intensă încordare. Se stră­duiește să atace ob­stacolele cît mai corect si, totodată, sa se încadreze în timpul prevăzut de barem. In sfirșit, traseul a fost parcurs. Toa­te obstacolele au fost trecute. Dar oare timpul ? cum stă cu „Foarte bine" — i se comu­nică de către cei din subcomisia teh­nică. Chipul solda­tului Gheorghe Pi­ticaru se luminează de bucurie. Și are și de ce ! Și-a în­deplinit angajamen­tul luat în cinstea zilei de 25 Octom­brie. S-a calificat în a doua speciali­tate. El este acum comandant de tanc și mecanic conduc­tor de tanc. Și e mîndru că pe amin­­două le-a obținut cu „foarte bine". Pentru strădania și hărnicia lui, pre­ședintele comisiei de examinare l-a felicitat în fața frontului Major GRIGORE ALBI Pregătiri în vederea unei bune cooperări Grupă, pentru luptă ! La această comandă militarii au urcat cu repeziciune și sigu­ranță pe tanc. Comandantul pri­vește ceasul. Angajamentul luat în cinstea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. trebuie îndeplinit și chiar depășit. De aceea, exerci­țiul se repetă , odată, de două ori, mereu pînă cînd ostașii își îndeplinesc propriul angajament. Cei care se antrenează astfel nu sînt tanchiști, ci militari din­­tr-o subunitate mecanizată. Ei vor ataca pe direcția loviturii principale și se pregătesc pentru o cît mai bună cooperare pe tim­pul acțiunilor ofensive, înainte de a trece la antrena­mentul propriu zis, comandanții au precizat fiecărui militar tancul pe care va acționa ca desant, focul și poziția pe ma­șina de luptă, pentru a asigura o mai bună eficacitate a fo­cului. Totodată, comandanții subunităților de tancuri, prin­tre care și căpitanul G. Lăudat, le-a vorbit mecanici­lor conductori și comandanților de echipaje despre răspunderea deosebită care le revine și nece­sitatea ca ei să manifeste toată grija față de tovarășii lor îmbar­cați ca desanți pe tancuri Căpitan AI. TEODORESCU Întreceri sportive In cinstea Zilei Forțelor Ar­mate ale R.P.R., clubul sportiv Armata Sibiu a organizat între­ceri sportive la volei, tenis de masă, șah, tir, dotate cu o cupă și premii. La întreceri participă cadrele și familiile lor din garnizoană. Iată primii câș­tigători La tir locul întîi a fost ocupat de căpitanul M. Ghiță, iar la pro­ba rezervată femeilor de tovarășa E. Matei. In cadrul întrecerii la tenis de masă locul întîi a fost ocupat de locotenentul-major Cristian Badea și tovarășa E. Jipa. Pînă în prezent, la șah cei mai buni au fost maiorul E. Eftimescu și căpitanul Gh. Cumbari întrecerile continuă, Maior I. DALBAN PATRIEI SOCIALISTE — PUTEREA NOASTRĂ DE MUNCĂ Comandantul plutonului de cercetare geniu Pentru rezultatele obținute în muncă, locotenentul-major Dumitru Morteanu a fost răs­plătit, de-a lungul anilor, de nenumărate ori de comandan­ții săi. Și de fiecare dată el a privit acest lucru ca un prilej de a continua munca de in­struire și educare a subordo­naților săi cu și mai multă energie. Recent, eforturile sale au pri­mit o înaltă apreciere. Consi­liul de Stat al R.P.R. i-a con­ferit Ordinul „Steaua R.P.R. clasa a V-a“. Ofițerul s-a angajat să răs­pundă prin noi fapte ostă­șești acestei înalte răsplate. De trei ani locotenentul-major Dumitru Morteanu este comandan­tul unui pluton de cercetare ge­niu. De trei ani el este comandan­tul unei „Subunități de frunte Locotenentul-major Morteanu e cunoscut și apreciat ca un des­toinic comandant, operativ și ho­­tărît în muncă, exigent cu sub­ordonații și cu sine însuși, harnic și apropiat de militari. Spre deosebire de alte subuni­tăți, unde instrucția se execută în comun, subordonații săi înde­plinesc în timpul exercițiilor și aplicațiilor tactice misiuni inde­pendente. De aceea, el acordă o atenție deosebită dezvoltării subordonați a răspunderii perso­la­nale pentru îndeplinirea ordinelor primite. Odată, la un exercițiu tactic de specialitate, locotenentul-ma­jor Morteanu l-a numit pe solda­tul Alexandru Covaci șeful echi­pei pentru cercetarea unui curs de apă. Pînă la această dată mi­litarul a mai lucrat în cadrul e­­chipei. Dar nerăspunzînd direct de rezultatul măsurătorilor, nici­odată nu depunea suficient interes în aflarea unor date cît mai pre­cise. Lăsa totul pe seama șefului­ de echipă. Acum însă, primind această misiune de răspundere, soldatului Covaci nu i-a scăpat, nimic din vedere. El a raportat cu exactitate toate datele. Datorită efortului colectiv al tuturor militarilor din pluton, la un concurs genistic, subunitatea comandată de locotenentul-major Morteanu a ocupat un loc fruntaș pe Forțele Armate. Caracteristic activității acestui ofițer este faptul că în timpul anului de instrucție toate ședin­țele organizate și conduse de el au fost interesante, atractive și pline de învățăminte. Dar pînă a ajunge aici, ofițerul a întîmpinat și unele greutăți. De pildă, la pri­mele ore de specialitate din acest an, grupa sergentului Gheorghe Mihăilă a primit misiunea să exe­cute cercetarea genistica a unui drum. Soldatul Vasile Sterlea cer­ceta cu sonda o porțiune de drum pentru stabilirea existenței cîmpurilor de mine. La început militarul a cercetat atent drumul, raportînd cu exactitate tot ceea ce îi indica sonda. Apoi, observing, că nu mai descoperă existența barajelor de mine, a început să nu mai fie atent. Pe măsură ce își continua misiunea, el devenea din ce în ce mai superficial. Ofițerul i-a făcut observație, dar a reținut și pentru sine faptul că pe par­cursul itinerarului nu luase toate măsurile pentru plantarea mine­lor cu densitatea reală și de ti­puri cît mai variate. De la a­­ceastă ședință, locotenentul-major Morteanu a tras maximum de în­vățăminte. La următoarea temă a plantat pe traseul stabilit mai multe sec­toare de mine ; minele din ca­drul unui sector erau de alt tip față de minele din sectorul ur­mător. De asemenea, în sectoarelor de mine sistemul cadrul de minare era diferit. Fiind puși să lucreze intens, să rezolve momente pe care nu le-au mai întîlnit, subordonații locote­­nentului-major Morteanu au de­venit mai interesați și și-au în­sușit multe lucruri necesare pen­tru activitatea de viitor. O preocupare permanentă a co­mandantului de pluton a fost și aceea de a pregăti pe militari și în a doua specialitate. De pildă, el a considerat că e necesar să-l instruiască și pe șoferul autosta­­ției în a doua specialitate. Desigur că această treabă a necesitat e­­fort nu numai pentru soldat dar și pentru ofițer. In urma ajutoru­lui primit, soldatul Gh. Vasile a reușit să obțină actul de califi­care și în a doua specialitate — fotolaborant. În aplicațiile tacti­ce, șoferul Vasile Gheorghe lu­crează cot la cot cu tovarășii lui de grupă, iar fotografiile sale sînt de bună calitate. Bineînțeles că soldatul Vasile nu este­­ singurul militar din pluton care și-a în­sușit cea de a doua specialitate. La fel ca el mai sînt sergentul Arpad Fabry, soldatul-fruntaș Dumitru Luca și alții. Acestea sînt cîteva aspecte din munca de zi cu zi a locotenentu­­lui-m­ajor D. Morteanu, a cărui cerere de primire in rîndul can­didaților de partid va fi discutată în curînd în adunarea organiza­ției de bază. Maior DUMITRU LUPU Vizita tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer în India CĂLDUROASA PRIMIRE FĂCUTĂ SOLILOR POP­ORULUI ROMÎ LA DELHI DELHI, 17­­ Agerpresh — De la trimisul special al Radiodifuziunii, Eugen Preda : La 17 octombrie, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ședintele Consiliului de Stat ale­Republicii Populare Romîne, îm­­­­preună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, au sosit la Delhi , capitala Indiei, în continuarea vizitei în țara prie­tenă, la invitația președintelui Republicii India,­­ dr. Radhakrish­nan La ora 12, ora locală, pe aero­portul Palam a sosit, escortat de un grup de avioane cu reacție ale forțelor militare aeriene indiene, avionul cu care au călătorit con­ducătorii de stat romîni, însoțiți de ministrul muncii al guvernului central indian,­ Jai Sukh Lai Hathi, ambasadorul Republicii In­dia la București, Mathur, și am­basadorul R.P. Romîne la Delhi, Iancu Horațiu. Pe aeroport, pavoazat cu drape­lele de stat ale Republicii Popu­lare Romîne și Republicii India, era aliniată o gardă de onoare formată din subunități ale forțe­lor armate terestre, maritime și aeriene ale Republicii India. In semn de salut, o baterie de arti­lerie a tras 21 de salve de tun. Solii poporului romîn sînt în­tîmpinați CU CaluUia de priședin­­tele Republicii India, dr. Sarvapa­­li Radhakrishnan, de vicepreședin­tele Zahir Hussein, și de primul ministru Jawaharlal Nehru. Pri­marul orașului Delhi oferă condu­cătorilor de stat romîni tradițio­nalele ghirlande de flori. După prezentarea membrilor guvernului indian, s-au intonat imnurile de stat ale Republicii Populare Ro­mîne și Republicii India. Coman­dantul gărzii de onoare a prezen­tat raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a trecut în revistă garda de onoare. Conducătorilor de stat romîni le-au fost prezentați apoi alți înalți demnitari indieni, precum și membrii corpului diplomatic a­­flați pe aeroport. Președintele Republicii India, dr. Radhakrishnan, s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvînt de bun sosit. Suntem­ fericiți, a spus președin­tele Indiei, dr. Radhakrishnan, să vă avem pe dr. și persoanele care vă însoțesc în mijlocul nos­tru. Din vizita pe care ați între­prins-o intr-un număr de orașe din India v-ați putut da seama de stima adîncă și bunăvoința pe care poporul nostru o nutrești pentru dv. și țara dv. Noi dăm o înaltă apreciere luptei dv. curajoase pentru liber­tate și străduințelor pe care le depuneți pentru a îmbunătăți condițiile sociale și economice în țara dov. Ați obținut, intr-un timp foarte spu­rt, Sn­CCûS în­ sar­­cina pe care v-ați propus-o. Pre­­țuim interesul pe care îl mani­festați și ajutorul pe care Îl a­­cordați în dezvoltarea industriei noastre petroliere. Contactele personale contribuie la întărirea relațiilor de priete­nie între popoare. Sînt sigur că dv., primul, ministru al țării dv., și ministrul de externe, precum și persoanele care vă însoțesc, veți considera vizita dv. la noi plăcută și folositoare și sper că această vizită va strînge legătu­rile dintre noi. Din toată inima, fiți bine venit, domnule preșe­dinte. Răspunzînd, tovarășul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej a spus: Vă mulțumim sincer pentru caldele cuvinte adresate nouă și poporului romîn. Permiteți-mi să vă transmit dv., și prin dv. lo­cuitorilor capitalei Indiei priete­ne, marelui popor indian, salutul nostru cald din partea Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Romîne, a guvernului Republicii Populare Romîne și a poporului romîn Vă suntem­ recunoscători pentru amabila invitație de a vizita ma­rea și frumoasa dv. țară, de a a­­vea convorbiri prietenești cu con­ducătorii Indiei, de a lua cunoș­tință de realizările poporului in­dian, de năzuințele sale de pro­gres și o viață mai bună. Sîntem convinși că prilejul de a avea noi întrevederi cu oamenii de stat (Continuare în Va9. 3-a) Aspect de la sosirea în capitala Indiei. Telefoto : AGERPRES Al 4-lea Pavilion de mostre Cel de-al 4-lea Pavilion de mostre și-a deschis larg porțile în fața vizitatorilor. In mijlo­cul palatului Expoziției econo­miei naționale, sub­ gigantica cupolă din metal și sticlă s-a înălțat o floare aurie. Ea con­stituie un simbol al industriei noastre producătoare de bunuri de consum care, în anii puterii populare, sub conducerea parti­dului, a cunoscut o rapidă dez­voltare, contribuind, an de an, la satisfacerea tot mai deplină a cerințelor oamenilor muncii. De jur împrejur, pe patru nivele, însumînd o suprafață de expunere de 19.000 mp, de șase ori mai mare decît cea a pavilionului organizat anul trecut, se instruie, așteptind părerea consumatorilor,­­ rodul strădaniei harnicilor muncitori din industria lemnului, inclus-Suprafața de expunere 19.000 mp • 3000 modele noi de textile # 32,00 mo­dele noi de tricotaje • 1500 modele noi de încălțăminte și marochinărie £ 1300 pro­duse alimentare tria alimentară sau ușoară, in­dustria metalo-chimică. La parter, pentru prima oară în cadrul pavilionului, sînt ex­puse produse ale industriei de mobilă. In camere sugerate se află 70 de garnituri de mobi­lă (dormitoare, camere de zi, camere pentru copii, bucătării etc.) Tot la parter se află expuse și unele din noile produse ale industriei materialelor de con­strucție. Printre acestea se re­marcă tapetele din clorură de polivinil plastifiat, ca și obiec­tele sanitare din porțelan în culori pastel, produse ale Fa­bricii de porțelan din Bucu­rești. La cel de-al doilea nivel al pavilionului, industria alimen­tară expune un sortiment, ex­trem de variat de produse ale industriei de panificație și mo­­rărit, mezeluri și conserve de tot felul, produse zaharoase, lactate, băuturi, țigări și arti­cole cosmetice. In total industria alimentară N. IONESCU (Continuare In pag. 3-a)

Next