Apărarea Patriei, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 285-311)

1962-12-01 / nr. 285

Pentru patria noastră, Republica Populară Rominâ ! #APARARIA MÜH V Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 285 (5058) Sîmbătă 1 decembrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI Toată atenția asigurării bazei materiale a învățămîntului politic în decursul anilor, în unitățile forțelor noastre armate s-a creat o­ bogată bază materială a învă­țământului politic. Unitățile au biblioteci înzestrate cu mii de vo­lume din operele clasicilor mar­­xism-leninismului, cu documente ale partidului nostru, cărți de li­teratură, reviste și ziare s au televi­zoare, aparate de radio și de pro­iecție, săli spațioase și luminoase pentru munca politico-culturală etc. Toate acestea sînt folosite cu succes în desfășurarea muncii po­litico-educative cu militarii. Dezvoltarea și întărirea pe mai departe a actualei baze materiale a învățămîntului politic, folosirea ei judicioasă constituie o preo­cupare permanentă a comandan­ților și lucrătorilor politici. Ținînd seama că metoda de bază în pregătirea politico-ideologică o constituie studiul individual, în multe unități, printre care și în cele subordonate organului politic în care muncește maiorul I. Constantinescu, s-a pus un ac­cent deosebit pe asigurarea in cantități suficiente a materialului bibliografic necesar. De pildă, la biblioteca de pe lângă Casa ofițe­rilor din această garnizoană au fost procurate volumele nou apă­rute ale operelor lui K. Marx și F. Engels, noua ediție a opere­lor complete ale lui V. I. Lenin și documentele partidului nostru. Solicitanții pot găsi la bibliotecă și noile manuale tipărite de Edi­tura Politică în sprijinul celor care studiază Istoria P.M.R., eco­nomia politică sau bazele filozo­fiei marxiste. Un mare rol în asigurarea unui studiu metodic, permanent, la pregătirea politico-ideologică îl au bibliotecile personale. Prin stan­dul de cărți, ofițeri ca M. Ațin­­tișeanu, I. Manolache, Gh. Mi­­­trea și mulți alții și-au îmbogă­țit bibliotecile cu numeroase valoroase lucrări în sprijinul în­și­vățămîntului politic. Pretutindeni în unități, organi­zațiile de bază de partid antre­nează pe comuniști în rezolvarea problemelor asigurării materiale a învățămîntului politic, stimulîn­­du-le inițiativa. Comuniștii din organizațiile de bază din unită­țile­­ în care muncesc locotenent­­colonelul A. Tase, maiorul C. Că­­piună au asigurat amenajarea punctelor de consultații, îmbună­tățirea agitației vizuale, au mo­bilizat pe ofițeri și subofițeri să se aboneze la reviste, ziare, au confecționat unele materiale de­monstrative care vor fi folosite la pregătirea politico-ideologică și la lecțiile politice. Se întîmplă însă ca, pe alocuri, problemelor legate de asigurarea bazei materiale a noului an de învățămînt să nu li se dea aten­ția ■ cuvenită, să fie scăpate vedere sau să fie „rezolvate“ din în virtutea „mersului de la sine“. Astfel, în unele biblioteci nu sînt încă suficiente volume din lucră­rile de bază ce vor fi recomandate în bibliografia diferitelor lecții. Amenajarea punctelor de con­sultații, a camerelor de acti­vitate politico-culturală și a sălilor în care se va desfă­șura pregătirea politico-ideo­logică și lecțiile politice se tără­gănează , nu se acordă importan­ța cuvenită confecționării mate­rialului demonstrativ pe teme le­gate de planul de învățămint, a­­sigurării fiecărei grupe cu hăr­țile necesare, rechizitele pentru militarii în termen etc. Comandanții, lucrătorii po­litici, sprijiniți de organiza­țiile de partid, preocupîn­­du-se de îmbunătățirea bazei ma­teriale a învățămîntului po­litic să ia măsuri pentru asigura­rea fondului de cărți necesare, îndeosebi a operelor clasicilor mar­­xism-leninismului, a documente­lor partidului nostru și ale miș­cării comuniste și muncitorești internaționale, a manualelor și cu­legerilor apărute, precum și a altor materiale editate de Editura po­litică pentru învățămîntul de partid, pentru a putea fi folosite la studiu de către ofițeri. Printre aceste lucrări, apărute recent în Editura politică, se nu­mără și „Bazele filozofiei marxis­te". „Economie politică. Scheme și grafice — Partea I. Economia po­litică a modului de producție ca­pitalist“, „Probleme de economie industrială“, „Culegere de lecții în ajutorul celor ce studiază statutul P.M.R." etc. In curînd, în aceeași editură vor apare manualul de lec­ții în ajutorul celor care studiază istoria P.M.R., „Probleme de eco­nomie agrară“, seria de broșuri de filozofie și de economie politică în ajutorul celor ce studiază în învățămîntul politic și altele. Comandanții, lucrătorii politici, organizațiile de partid au dato­ria să îndrume pe cei ce stu­diază la pregătirea politico-ideo­logică să facă abonamente indi­viduale la revistele „Lupta de clasă“, „Munca de partid“, „Co­munist“, „Probleme ale păcii și socialismului“, „Munca politică în Forțele armate ale R.P.R.“. Se recomandă ca cei ce studiază bazele filozofiei marxiste să aboneze la revista „Cercetări fi­lo­lozofice“, cei din grupele de eco­nomie politică la „Probleme eco­nomice“, iar cei de la istoria P.M.R. la „Analele Institutului de Istorie a partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R.“. Este necesar ca în convocările cu­ propagandiștii de grupe lecții politice ce se vor ține de în unități să se analizeze și modul cum s-a făcut asigura­rea materială a noului an de în­vățămînt politic, cum s-au repar­tizat la subunități materialele e­­xistente în unitate sau recent de la D.S.P.A. In primite cadrul acestor convocări ar fi potrivit să se discute ca o problemă de bază modul cum au muncit cum trebuie să-și desfășoare ac­și­tivitatea propagandiștii de grupe de lecții politice pentru confec­ționarea și folosirea materialului demonstrativ. In același timp să nu se considere terminată asigu­rarea bazei materiale o dată cu începerea noului an de învăță­­mînt politic, deoarece și pe viitor ea trebuie permanent îmbunătă­țită, în raport cu nevoile ce se ivesc. Să nu uităm că pregătirea te­meinică a bazei materiale dezvoltarea ei continuă consti­și­tuie o condiție pentru buna des­fășurare a învățămîntului politic în anul care vine. In numărul de azi : CONCURSUL NOSTRU : DE LA NIVELUL EXPERIENȚEI ÎNAIN­TATE — Locotenent-major Gh. Pricop : Instruind, să educăm (pag. 2-a) Colonel N. Tăutu : O distanță elastică... (foileton, pag. 2-al Locotenent-eolonel ing. Leonida Ciobanii : De la motoore la moto­­kilometri (pag. 2-a) Ziua Africii (pag. 4-a) Anul acesta ba­teria comandată de locotenent­ul­­mator Haralambie Dodor a obținut titlul de „Subuni­tate de frunte“ Este un succes de se­amă la care și-ar adus contribuția toți militarii din subunitate în frun­te cu comandanții lor Prezentăm pe ci­­țiva din militarii acestei baterii. De sus în jos : nent-major locote­Hara­lambie Dodoi, co­mandantul subuni­tății, locotenent-major Fr. Pakay, comandant de plu­ton, și soldații­­fruntași loan Co­mis și loan Vi­­cioceanu îndemnul secretarului de partid După amiază de toamnă. Negu­rile au coborit pînă la streșini. Pla­toul cazărmii s-a umplut de tineri îmbrăcați în straie civile. Unitatea ii petrece cu urări de drum bun, de succes în viață și în muncă, pe cei care și-au îndeplinit înalta da­torie ostășească. Moldovan Ion, sergentul, nu se îndură să-și pună în valiză insigna de telegrafist clasa I, dobândită cu trudă, cu muncă plină de pasi­une, iar Toader Cilian, cel îmbrăcat în frumosul port înflorat din părțile Bistriței, e mîndru că se întoarce să muncească în colectivă, înteme­iată anul acesta la el in sat. Un comandant de subunitate îi stringe cu putere mina sergentului Pintea. — Mergi sănătos, tovarășe Pintea. Ca secretar U.T.M. mi-ai fost de mult ajutor. Cînd ajungi la „Inde­­pendența"-Sibiu silută-i din par­te-mi pe tovarășul director Mețiu, pe maistrul dumitale despre care mi-ai vorbit de atîtea ori. — N-aveți grijă, acum le voi vor­bi lor despre dumneavoastră — zim­­bește tînărul. Pornesc spre vetrele lor tinerii, muncitori și colectiviști, ducînd cu ei, ca pe o prețioasă zestre, tot ce au Învățat in această școală a po­porului, iscusința de apărători ai patriei, hotărîrea de a sluji cu ab­negație cauza desăvîrșirii construc­ției socialiste, amintirea de neșters a celor ce i-au instruit și educat. Multi duc cu ei diplome de „Militar de frunte“, certificate de radiote­legrafist și telegrafist de grăitoare dovezi ale rîvnei și clasă, con­știinciozității cu care au muncit. ... Intr-o încăpere a subunității, ma­iorul Mihai Năstase, secretarul bi­roului organizației de bază, discută cu cîțiva ostași comuniști. In jurul acestei mese s-au adunat de multe ori tovarășii de față, punînd la cale treburi ostășești. Și mai acum cîteva luni. Prind subunitatea pleca să construiască un circuit de ISO de km, și astă-iarnă, cînd trebuiau ridicate liniile doborite de viscol, și-n­eite alte împrejurări. Iar foloa­sele celor discutate aici s-au văzut in teren și în lupta cu greutățile, unde ostașii, însuflețiți de cuvintul și de pilda comuniștilor, munceau neobosiți de cînd se iveau zorile și pînă se stingea lumina zilei. Discuția de azi are un subiect deosebit — Aș vrea să vă mulțumesc — le spune tinerilor secretarul de partid — pentru felul cum ați înțeles să vă faceți datoria ostășească. Ați a­­rătat interes și răspundere și la pregătirea dumneavoastră, și nu a­­jutorul dat altor militari. Sergentul Ion Mureșan, soldații­­fruntași Gheorghe Manolache și Florian Mogoșan, soldatul Viorel Lung, aici, în armată, au primit car­netul roșu de membru de partid. Cuvintele secretarului le reaminteș­te felul cum au dobindit cea mai înaltă prețuire pe care și-o poate dori un om. — De câte ori deschid scrisoarea de mulțumire primită de la Minis­terul Transporturilor și Telecomu­nicațiilor — spune mai departe o­­fițerul — îmi amintesc cum dum­neata, soldat-fruntaș Manolache, pe viscolul acela năpraznic, ai execu­tat cele mai grele lucrări. Și dum­neata, soldat-fruntaș Mogoșan, ne-ai fost de mare ajutor, întot­deauna căutai ca­ programele bri­găzii artistice să răspundă scopului educării politice și patriotice a os­tașilor. Tinerii înțeleg în cuvintele secre­tarului de partid nu numai o apre­ciere a muncii de pînă acum, dar in primul rind îndemnul ca, pe vi­itor, să-și dezvolte și să pună și mai mult in valoare calitățile do­vedite în anii de militărie. Maiorul Năstase le arată tinerilor cum tre­buie să se comporte la noile locuri de muncă. Manolache se reîntoarce la Gospodăria Agricolă de Stat „Oc­tombrie Roșu“ din raionul Bistrița Soldatul Viorel Lung va coborî din tren la Turda, unde îl așteaptă sti­clarii săi . Ion Mureșan vrea să se facă liniar , Mogoșan se va angaja la atelierele „16 Februarie“ din Cluj.. Secretarul de partid știe încotro pornește drumul fiecăruia. Vor găsi constructorii pe șantierele socialis­mului în plin avânt creator. Le rea­mintește datoria de a se încadra neintîrziat in rîndurile lor, de a lupta cu abnegație pentru ca sar­cinile planului de 6 ani să se înfăp­tuiască. Ti sfătuiește să dovedească faptul că armata a însemnat pen­tru ei o școală a disciplinei ferme, a comportării ireproșabile, a îndrăz­nelii in fața greutăților. — Vă mulțumim pentru tot ce am învățat de la comandant și de la dumneavoastră, de la organiza­ția de partid, ca ostași și cu cetă­țeni — răspunde emoționat Ma­nolache. Militar de frunte n-am a­­juns numai cu puterile mele, ci și cu îndrumarea și ajutorul dumnea­voastră, al întregului colectiv. — Poate ne vom întâlni cu tineri care vor veni aici in locul nostru — adaugă Mogoșan. Le-am spune cum se pregătește cazarma in cins­tea lor, căldura tovărășească cu care ii așteptați. Și le vom da consem­nul să fie ascultători, să ducă mai departe tradiția și succesele uni­tății Știu că scrisorile celor lăsați la vatră le primiți cu multă bucu­rie. Vă vom scrie și noi — promite Mureșan. Veți afla că suntem­ frun­tași în muncă, așa cum este Cons­tantin Grădinaru la Hunedoara, sau Vasile Simion la Fabrica de rul­menți din Bîrlad, cel care a fost primit membru de partid înainte de împlinirea stagiului de candidat. Angajamente și promisiuni rosti­te din inimă. Ele îi vor lega pe ti­neri, și de azi înainte, de unitatea în care s-au instruit, de organiza­ția de partid și de comuniștii că­rora le datoresc o bună parte din educația lor Căpitan TR. BUCURENCI, în pagina 3-a Celor lăsați la vatră - SPOR LA MUNCĂ! Vor duce mai departe frumoasele tradiții Un moment important din viața ostășească. Militarii care intră in anul doi de serviciu șoferi și membri ai echipajelor de tancuri­­ iau în primire în cadru solemn mașinile din înzestrarea unității. In aceste clipe, caporalii Gh. Pa­­rașcanu, I. Pop, V. Farcaș, V. Po­­povici, mecanici conductori, sol­­dații-fruntași I. Petcu, M.­ Taneau, I. Alupului, I. Ni­cola, șoferi, la fel ca toți ceilalți tovarăși ai lor, sînt mîndri că în timpul stagiului militar și-au făcut cu cinste da­toria, au muncit cu însuflețire, zi de zi, pe terenurile de instrucție și în aplicațiile tactice, au învă­țat să mînuiască cu măiestrie tehnica, s-au străduit să o între­țină în cele mai bune condiții. Acum cînd predau mașinile , ce le-au avut în primire, ele sînt în perfectă stare de funcționare. Ei sînt siguri că cei care rămin să ducă mai departe frumoasele tradiții ale subunităților și uni­tății vor fi la înălțime, vor în­deplini cu demnitate la rîndul lor îndatoririle care se revin. Locotenent-colonel I. RUSEN DIN VI VIH UN STATHOR Tanchiștii la lucru­ ris-de-dimineață, repartizați pe echipe, tanchiștii au pornit la lucru. Ei completează și modernizează ne­contenit baza materială a instrucției. La sala de spe­cialitate, militarii de sub comanda căpitanului N Malinte ridică pe suporți rotativi motorul secționat al tancului O altă echipă afișează în cele două săli (de instrucția focu­lui și de specialitate) planșele, schemele necesare pen­tru noul an de instrucție In timpul lucrului cei ce se ocupă de amenajarea sălii discută cu însuflețire des­pre îmbunătățirile ce ar mai putea fi aduse lucrărilor efectuate pînă în prezent. Cu toții, pînă la începerea noului an de instrucție, și-au propus să realizeze o bună și modernă bază materială, care să contribuie la ridi­carea pregătirii de specialitate Locotenent-major I. TOM.) Fier vechi oțelăriilor Animați de dorința de a da oțelăriilor cît mai mult fier vechi, atomiștii din organizațiile U.T.M. ale căror secretari sînt locotenentul-major Gh. Ciocănea și tova­rășa Rădici Valeria, în ultimul timp au predat organelor de colectare 2000 kg fier vechi. S-au evidențiat sergentul V. Dobrincescu, soldații V Bedisru și L. Dobrescu In tot cursul anului, unitatea a predat în total 10.000 kg fier vechi Locotenent G. SIBERA „Incepînd de astăzi vom pur­ta răspunderea pentru cinstea de a întreține și exploata, în cele mai bune condiții, această minunată mașină de luptă care ni se încredințează“. Cu aceste gânduri, soldatul­­fruntaș Ioachim Moiceanu și soldatul Traian Bican, din noul echipaj, au trecut la luarea su primire a tancului. Comandan­tul vechiului echipaj, caporalul Dumitru Stoica, se poate mîn­dri că tancul este predat în perfectă stare de funcționare și cu inventarul de bord com­plet. Foto : AL. MIHA1 Legătură a fost restabilită Cu cîtva timp în urmă, datorită unei ninsori abundente, în unitatea noastră fost întreruptă legă­a­tura telefonică cu principalele obiective aflate atît in interio­rul cazărmii cît și în afară. Echipa de transmi­­sioniști din care au făcut fruntași parte soldații­ X. Balano­­vici, V. Stan și F. Trușcă a muncit cu hărnicie pentru remedia cît mai re­a­pede deranjamentele ivite. Cu toate că zăpada continua să cadă și se iveau mereu noi deranjamente pe o dis­tanță de mai bine de 7 km, nimic nu i-a putut împiedica pe a­­cești militari să exe­cute misiunea încre­dințată. Greutățile parcurs au ivite pe fost în­vinse cu dirzenie, iar legătura restabilită in­tr-o singură noapte. Dimineața, comandan­tul subunității a feli­citat călduros pe mi­litarii care au făcut parte din această e­­chipă Locotenent-major I. TUTL éonfe mi in biografia Maistrul Gheorghe Constantin, un tinăr in virstă de 26 de ani e originar din comuna Chișcani, de lingă Bră­­ila, își amintește că pe vremea cînd era elev in clasa a VII-a a participat împreună cu ceilalți școlari la o excursie, în timpul că­reia au fost vizitate mai multe întreprin­deri industriale. Atunci a văzut el pentru pri­ma oară cum arată o fabrică și a îndrăgit mașinile. Această nouă pasiu­ne i-a și croit drumul pe care avea să-l ur­meze în viață. A in­trat la o școală medie tehnică de siderurgie. Timp de patru ani a învățat cu rîvnă, ab­solvind școala printre primii, ca tehnician­­specialist în scule și dispozitive. A lucrat apoi cîtva timp la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, după care a plecat să-și satisfacă stagiul militar. înainte de a se prezenta la comisa­riat a trecut și pe a­­casă. Pe cîmpul de lîn­gă comuna natală, un grup de ingineri fă­ceau măsurători topo­grafice. Din auzite a aflat că începea con­struirea unui combinat pentru mare fa­bricarea celulozei, car­tonului și hîrtiei d­in stuf .Despre felul în care mergea construcția combinatului am aflat, în timp ce eram la ar­mată, din ziare și din scrisorile primite de acasă. La lecțiile po­litice unde ni s-a vor­bit despre marile con­strucții industriale ale socialismului, am înțe­les că întreprinderea care tocmai se ridica în apropierea comunei mele avea să fie una dintre cele mai moder­ne și mai importante de acest fel din țară. Cînd am fost lăsat la vatră, în toamna lui 1959, și construcția fa­bricii de carton era tocmai pe sfîrșite și se lucra la montarea ma­șinilor. Am cerut și eu să mă angajez la mon­tare și am fost pri­mit". Cînd fabrica a trat in funcțiune nu­a rămas să lucreze în continuare. Insușin­­du-și o meserie nouă, a fost numit după un timp conductor la ma­șina de deshidra­tare și apoi con­ductor la mașina pen­tru fabricarea carto­nului — cea mai com­plexă din întreaga fa­brică. A făcut i­ timpul acesta și cîte­va inovații care aduc anual economii de a­­proape 30.000 lei. Comuniștii au urmă­rit cu bucurie drumul pe care mergea tînă­rul Gheorghe Constan­tin, au apreciat dra­gostea sa pentru mun­că, pentru­­ tehnică, și l-au sprijinit pas cu pas. Secretarul uviației de bază orga­din secția „Carton“, Dumi­tru­­ Moldovanu, l-a a­­jutat să­­ cunoască, cu­ mai bine funcționarea mașinilor, iar comu­nistul Eugen Tomek, maistrul, i-a destăinuit tainele proceselor chi­mice. Strădania sa neobo­sită a fost răsplătită. In primăvara acestui an Gheorghe Constan­tin a avut cea mai mare bucurie din viața sa : tovarășii de mun­că, comuniștii, i-au a­­cordat cinstea de a fi primit direct in rîn­durile partidului, fără stagiu­!­ de Tot în timpul candidat, acela Gheorghe Constantin a­l a fost numit și maistru secția „Carton“, încrederea care i-a fost acordată i-a în­tărit și mai mult ho­tărîrea de a munci din ce în ce mai bine. „Schimbul, la care am fost numit ca maistru era codaș pe secție. La început, mi-a venit tare greu. Mi-am dat seama atunci cît de mult mă ajuta ceea ce am învățat în armată. Acolo, de la comandanții mei m-am deprins să­ muncesc eu oamenii, să-i antrenez în îndeplinirea sarci­nilor, să f le dorința de a fi deschid cei mai buni" După ce au trecut cîteva luni, schimbul condus de maistrul Gheorghe Constantin a devenit fruntaș pe sec­ție în întrecerea so­cialistă. Sînt cîteva dintre datele biografiei tână­rului .Gheorghe Con­stantin. Sînt deoarece acest cîteva, tînăr destoinic are larg des­chise în față toate perspectivele. " Dorința lui este să învețe mai departe și­ cine știe, îl peste cîț­iva ani, cînd vom întilni pe Gheorghe Constantin, poate atunci inginer, vom completa biogra­fia sa cu date noi­ la fel de interesante. NICOARA IONESCU CÆRfIET­E-E­R^FOR­ T-E-R sare. Nu de mult a intrat în funcțiune la întreprinderea de produse chimice ,SIN“ din Capitală noua secție de b­ucanol. In clișe­u : Se ia proba unei șarje de b­ucanol din reactorul de conden­ Foto : AGERPRES

Next