Apărarea Patriei, iunie 1963 (Anul 19, nr. 127-152)

1963-06-01 / nr. 127

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ / ★APǍRAREA Min Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 127 (5211)­­ Sîmbătă 1 iunie 1963 4 PAGINI - 20 BANI In activitatea ta privește și la cei din jur ! Călătoream odată cu trenul, în același comparti­ment, cu un bărbat voinic, încă în plină putere, deși poate să fi avut în jur de cincizeci de ani. De sub fruntea sa înălță te priveau doi ochi pătrun­zători și parcă nefiresc de tineri, trădînd o mare forță interioară. — Iacă — spuse el — se împlinesc curînd 18 ani de cînd s-au petrecut cele ce aș vrea să vă poves­tesc. Eram soldat. Compania noastră lupta în munții Cehoslovaciei. Odată, am plecat într-o incursiune. Trebuia, cu or­ice.. preț, să capturăm un inamic. Eram pe punctul de a ne îndeplini misiunea cînd am fost descoperiți. Turbați de furie, fasciștii trăgeau în noi cu tot arma­mentul. Calea de întoarcere ne era tăiată. Nu mai a­­veam altceva de făcut decît să ne apărăm, să re­zistăm, pînă cind ai noștri ne vor salva din împre­­surare. Am respins citeva atacuri. Apoi, un timp, se așternu­ în jur o liniște nefirească. Numai cartu­șele de semnalizare continuau să lumineze ca ziua. Și deodată începură să explodeze în jur zeci de mine de aruncător. Stăteam lipit de pămintul în­ghețat parcă de o veșnicie. Ca la o comandă, aruncătoarele amuțiri. Mă săl­­tai puțin din groapa unde eram adăpostit. Spre răsărit, unde erau ai noștri, apăreau zorile. Dinspre apus, la numai cîteva sute de metri, desprinzin­­du-se parcă din noapte, se vedeau tot mai dis­tinct umbre cenușii care se apropiau de mine. Fasciștii înaintau cu armele în cumpănire, convinși că nu vor găsi decît cadavre sfîrtecate. Mă pregătii să-i întîmpin cum se cuvine, însă mi-am dat seama că isprăvisem cartușele. In clipa aceea aud, nu departe de locul unde mă aflam, un răpăit de pușcă mitralieră. Fasciștii aveau nervii zdruncinați și nu rezistară : cei ce n-au fost secerați o rupseră la fugă către pozițiile lor, unde se simțeau în sigu­ranță. M-am îndreptat tîrîș în direcția puștii mi­traliere. Acolo era un tovarăș de-al meu. Ne-am îmbrățișat bărbătește, ca doi prieteni buni reîn­­tîlniți după o lungă despărțire. Nu peste mult timp exploziile reîncepură. Dar începu să tragă și arti­leria noastră. Acum, proiectilele bateriilor romînești nu-și mai greșeau ținta. Incercînd să ne nimicească, hitleriștii și-au descoperit întregul sistem de foc. Rana pe care o primisem la umăr nu mă mai durea. Conștiința că ne îndeplinisem misiunea îmi inunda trupul cu o căldură binefăcătoare. ...Multe din regulile și legile războiului s-au schimbat o dată cu dezvoltarea științei și tehnicii. Prietenia însă, întrajutorarea tovărășească, alcă­tuiesc și vor alcătui întotdeauna pentru militarii armatei noastre o lege de însemnătate covîrșitoare. Născută și bazată pe comunitatea de idealuri, tovă­rășia este cultivată azi cu grijă de organizațiile de partid, atribuindu-i-se un loc de seamă în munca de educare comunistă a oamenilor. Ea este înscrisă și în regulamentele militare ca o îndatorire a fie­cărui ostaș de a-și salva tovarășul chiar cu sacri­ficiul­ vieții; ea stă la­ baza cooperării în luptă. Această prietenie, tovărășia ostășească, se formează și se adîncește zi de zi pe terenurile de instrucție, in procesul de formare a luptătorilor, face parte integrantă din acest proces. Sînt într-o subunitate de artilerie două plutoane cu rezultate asemănătoare. Comandantul unuia, lo­­cotenentul-major I. Medar, a fost trimis pentru pre­gătire la Academia militară generală. Se părea că de acum, lipsit de comandant, plutonul va rămîne in urma celorlalte. Locotenentul-major T. Ciocîrlan, comandantul altui pluton din baterie, este însă co­munist. El a socotit de datoria sa să-și ajute to­varășul. In fiecare zi, servanții se instruiau sub supra­vegherea sa, îndrumați cu aceeași răspundere, do­­bîndeau împreună succese, întrecindu-se și ajutîn­­du-se reciproc. Gest simplu, ostășesc. Gest comunist. Prietenia între luptătorii acestor subunități are la temelie comunitatea țelurilor pentru care se instruiesc, în­crederea reciprocă, convingerea că se pot bizui unul pe altul in cele mai grele împrejurări. Sînt în fiecare unitate zeci și sute de exemple care dovedesc forța tovărășiei ostășești. Indepli­­nindu-și îndatoririle, comandanții și ostașii privesc cu răspundere în jur,­ învață de la cei mai buni și la nevoie întind o mină de ajutor celor rămași în urmă. Ei nu concep succesul obținut altfel decît in colectiv, în rînduri strinse. Se întîlnesc însă și altfel de cazuri, mai puțin vred­nice de laudă. In ziarul nostru au apărut articole în ideea »aceleași condiții, rezultate diferite“. Re­zultatele sînt fără îndoială diferite, dar atît cei care se remarcă prin succese cit și cei care au rămas la Căpitan T. MARGIN­EANU (Continuare In pag, 2-aj ! . n.vANESCU­f IAȘI ! / Noaptea, cu compania în aplicație Zilele acestea, subunitatea coman­dată de locotenentul-major Râul Bu­­liga a executat un exercițiu tactic de front pe timp de noapte cu te­ma „Compania de infanterie moto, în apărare pe timp de noapte". Fiind pregătit din timp și minuțios orga­nizat, exercițiul și-a atins în totali­tate scopul propus De la acest exercițiu, comandanții de plutoane au învățat cum se orga­nizează focul pe timp de noapte cît mai judicios, precum și ce măsuri să ia pentru a preveni atacul prin surprindere din partea „inamicului" Pentru hotărîrile bune pe care le-au luat în diferitele situații create, pre­cum și pentru modul cum au acțio­nat, s-au eviden­țiat locotenentul Gh. Serbana, pre­cum și grupele co­mandate de Ialii N. Băcița capo­și Gh. Manea. Locotenent V. COJAN Măiestrie în conducerea mașinilor de luptă Conducerea pe timp de noapte a mașinilor de luptă cere din partea mecanicilor conductori pricepere și rezistență. Cunoscînd toate acestea și avînd la bază o temei­nică pregătire teoretică și practică, militarii din subunitatea comandată de maiorul N. Trișnev­schi au obținut rezultate foarte bune în cadrul u­­nui exercițiu de noapte. Conducînd mașinile de luptă pe un teren fră­mîntat, în condițiuni de vizibilitate redusă, rezol­­vînd cu succes situații neprevăzute și dînd do­vadă de inițiativă și cu­raj, ei și-au îndeplinit misiunea în timpul pre­văzut. Printre cei care s-au evidențiat în mod deosebit se numără ser­gentul E. Măliia, capora­lul D. Poleac, soldatul­­fruntaș P. Cojocaru și alții. Căpitan D. STEFANESCU II_n n­u­mărul de azi: Aplicații tactice cu conținut bogat. Maior Petre Comi. univ. Sergiu Tam­aș : Materialismul dialec. Cherciu : Cooperare strinsă între infanteria moto­dic despre noțiunea de lege (pag. 3-a) și artileria batalionară. Locotenent.colonel Cicerone Adrian : Asigurarea materială și sanitară a com­paniei (pag. 2-a). Colonel Nicolae TăuKi : Ciitînd frumusețile pa­triei — Pe marginea poeziilor sosite la redacție (pag. 2-a). Locotenent-colonel Gh. Bejancu : Finala concursu­lui echipelor artistice și formațiilor de teatru de pe lingă Casele ofițerilor și cluburile de garnizoană (pag. 3-a) V. Iosipescu . KENYA - Un nou pas pe calea cu­ceririi independenței (pag. 4-a). PIN Al­­ m­UNITĂȚILOR. In vederea participării la aplicații cu maximum de eficacitate, subuni­tățile de transmisiuni se antrenează intens, realizează o strânsă colabora­re între specialități, pentru lucrul combinat și complex al stațiilor ra­­dioreleu cu stațiile de legături la mare distanță și cu stațiile telegra­fice Clișeul 1 : Sub conducerea com­an­­dantului de pluton, locotenentul-ma­­jor George Baiciu, echipajul execu­tă in timpul cel mai scurt instalarea stației radioreleu. Clișeul 2 : Locotenentul Tache Vin­­tilă, ajutat de caporalul Radu Petres­­cu, execută multiplicarea canalului radioreleu prin simultaneizare exte­rioară, folosind aparatura de curenți purtători cu un canal. Foto: S. Ar.MIS XH Ore instructive în poligon (Prin telefon) . Zilele acestea, ofițerii noștri de ar­tilerie au fost verificați în poligon la tragerile indi­recte. . Cu această ocazie, s-a putut constata că ei cu­nosc bine regulile de tragere, că s-au încadrat în nor­mele de lovituri acordate. Printre cei care s-au dovedit mai bine pregătiți, ob­­ținînd numai calificative bune și foarte bune, se nu­mără căpitanii Gh. Zaneli, Alex. Diaconu, locotenen­­ții-majori Vasile Dumitru, Constantin Rotaru și alții, care au luat hotăriri juste și au executat corect re­­glajele. Pentru învățămînt, pe timpul verificărilor, căpitanul Emil Șerbu a prezentat o ședință în care s-au execu­tat trageri de­ reglaj. Pe timpul tragerilor s-a urmă­rit modul de determinare a corecțiilor relative, a pier­­derii vitezei inițiale, determinarea corecțiilor de mo­ment. Ședința a fost bine pregătită, constituind un prețios ajutor în munca ofițerilor de artilerie, a pregătirii lor de specialitate. Locotenent-maior D. DOBRIN Un elicopter zboară în văzduh Deseori, ofițerii din statul major, examinînd harta, întîrzie cu priviri­le pe o formă de teren încercuită cu o linie de culoare roșie. Acolo, de­parte de centrele popu­late, se află dislocată o subunitate. Condițiile în care lucrează ostașii sînt deosebite. Ca să ajungi la ei, uneori nu poți de­cît cu elicopterul. Militarii subunității sînt oameni căliți, învin­ețind cu bărbăție greută­țile în care își îndepli­nesc misiunea, ei își fac cu conștiinciozitate dato­ria față de patrie. Nu de mult, la subuni­tate a plecat cu elicop­terul o comisie medica­lă militară. Ostașilor ur­ma să li se facă contro­lul medical periodic. La ora stabilită, elicop­terul a aterizat pe tere­nul din apropierea sub­unității. O dată cu apa­ratura medicală­­ de spe­cialitate, din elicopter au fost debarcate cele mai proaspete numere de ziare și reviste. ...Controlul medical periodic a început. Rind pe rînd, militarii trec pe la medicul internist, apoi la oculist, la stomato­log... Medicii sînt mul­țumiți de starea sănă­tății militarilor. Cel mai mult de lucru se pare că a avut maiorul me­dic A. Lăcătușu, stoma­tologul. Intre medici și militarii subunității se poartă discuții pe teme variate. Unii vor să afle noutăți despre cartierul „Balta Albă“ ce se construiește în prezent în București, despre viața artistică și culturală a orașului, des­pre literatură.. „Ne bucură foarte mult că vă vedem sănă­toși. Protecția muncii este asigurată. Operato­rii își pot continua ser­viciul", ii spune maiorul medic Munteanu coman­dantului subunității. „Pe noi, tovarășe ma­ior, ne impresionează grija ce ne-o purtați, in­tră în vorbă locotenen­tul Nicolae Epure, îmi a­­duc aminte că în iarnă s-a îmbolnăvit grav că­pitanul Iancu Nenciu și salvarea lui a fost sosi­rea unui medic cu un e­­licopter. Cu un ani în urmă in subuni­tate s-a mai petrecut un caz asemănător. Cînd eram elev în școala mi­litară visam ca atunci cind voi deveni ofițer să lucrez într-o garnizoa­nă situată într-un oraș mare, să am o locuință confortabilă, să merg la concerte, la teatru, la cinematograf. După cum vedeți, aci trebuie să mă mulțumesc cu mai puțin. Pămîntul patriei îmi este scump. Am în­drăgit mult aceste locuri, viața noastră aspră, dar atît de bogată în satis­facții morale. Și, să știți la fel ca mine gîndesc și ceilalți militari ai sub­unității ...In văzduh zboară un elicopter cu o comisie de medici. Controlul medi­cal a stabilit că ostașii sînt perfect sănătoși, au trupuri oțelite. Dar ei au mai tras și o altă con­cluzie. Acolo, departe de centrele populate, cu toate condițiile grele în care lucrează umăr la umăr, ostașii și ofi­țerii își fac cu cinste datoria față de patrie. Căpitan de rangul 2 M. CRISTIAN (După o corespondență trimisă de locotenentul Ichim Boideanu) Atitudini demne de onoarea ostășească In ziua aceea, factorul poștal Aurel Ivanov avusese de achitat mai multe mandate poștale, printre care vreo cîteva și la unitatea noastră. Intorcîndu-se la oficiu și verificîndu-și banii, a ob­servat că-i­ lipsește suma de 1­180 lei. S-a dus îndată pe la cei cărora le împărțise bani, dar răspunsul era mereu același ; nu i-ați lăsat la noi. Pierzîndu-și a­­proape speranța să-i mai găsească vreodată, a între­bat și-n unitatea noastră. — Banii dumneavoastră sînt la noi ! — i-a spus ca­poralul Vasile Valahu. înainte cu două ore i-am pre­dat ofițerului­­ de serviciu. Puteți să vi­i luați. In altă zi, pe una din aleile parcului mașinilor de luptă, soldatul Nicolae Cîmpeanu a găsit un ceas de mină de o marcă superioară. Timp de două zile a um­blat prin unitate, căutîndu-l pe cel care-l pierduse. Dar acesta nu era de găsit. Soldatul Nicolae Cîmpeanu a predat atunci ceasul comandantului. După o săptămînă, păgubașul a apărut. Era soldatul Nicolae Zbîrcea, care fusese plecat din unitate Maior GH. COZMA Vizitele delegației de activiști ai P. C. U. S. Vineri dimineața, delegația de ac­tiviști ai P.C.U.S. în frunte cu to­varășul N. V. Podgornîi, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, au făcut o vizită la comitetul regional de partid București. Oaspeții au fost întîmpinați de to­varășii Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Bucu­rești, Vasile Mateescu, membru su­pleant al C.C. al P.M.R., președin­tele Sfatului popular regional Bucu­rești, și de alți membri ai Biroului Comitetului regional de partid. Tovarășul Gheorghe Necula a În­fățișat oaspeților tabloul dezvoltării regiunii în anii construcției socia­liste și aspecte din experiența or­ganizațiilor de partid din regiune. Apoi, membrii delegației au vizi­tat G.A.C. „Ștefan Gheorghiu“ din comuna Grindu, raionul Urziceni. După ce le-au fost prezentate rea­lizările colectiviștilor și munca des­fășurată de organizația de partid din G.A.C., oaspeții au vizitat diferite sectoare ale gospodăriei. In fața căminului cultural din co­­m­ună a avut loc o entuziastă adu­nare a colectiviștilor. După cuvîntul de deschidere rostit de tov. Cons­tantin Trîmbițașu, secretarul comi­tetului de partid al G.A.C., a luat cuvîntul tov. Mircea Anghel, pre­ședintele gospodăriei, care a pre­zentat un tablou comparativ al vieții din trecut și de azi a țăranilor din Grindu, subliniind marile schimbări înnoitoare aduse în viața comunei de gospodăria colectivă. A luat apoi cuvîntul tov. Gheor­ghe Necula, care a relevat succe­sele obținute de țăranii colectiviști din regiunea București, creșterea permanentă a nivelului lor de trai material și cultural. Realizările de azi din satul co­lectivist, a spus vorbitorul, sînt ro­dul politicii Partidului Muncitoresc Romîn, al aplicării în viață în mod creator a învățăturii marxist-leni­­n­iste. Primit cu vii aplauze, a luat cu­vîntul tovarășul N. V. Podgornîi. După ce a mulțumit pentru pri­mirea călduroasă făcută, vorbitorul a arătat că în timpul vizitei dele­gația s-a întîlnit cu numeroși oa­meni ai muncii, cu activiști de par­tid, a făcut un rodnic schimb de ex­periență. Pretutindeni — a spus vorbitorul — am văzut cu ce en­tuziasm, cu ce încredere muncește poporul romîn. La fiecare pas am simțit cum au pătruns profund în mase ideile, hotărîrile celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Cu o mare măiestrie, cu deplin succes, Co­mitetul Central al P.M.R., Biroul său­ Politic și personal tovarășul Gheorghiu-Dej conduc poporul ro­mîn pe drumul construirii socialis­mului. Arătînd că în Uniunea Sovietică se îndeplinesc cu succes hotărîrile celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. în domeniul industriei, a­­griculturii, culturii și științei, tova­rășul N. V. Podgornîi a­ spus : Noi trebuie să muncim și mai bine, să înmulțim succesele noastre, să în­tărim puternica și măreața prietenie dintre popoarele noastre. In înche­iere vorbitorul a urat colectiviștilor din Grindu noi succese în dezvolta­rea gospodăriei, spre a-și aduce o contribuție și mai puternică la mer­sul înainte al agriculturii, la înflo­rirea continuă a Rominiei socialiste. In aplauzele puternice ale celor prezenți, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. După ce a subliniat că în cursul vizitei pe care o fac în țara noas­tră oaspeții sovietici au putut să vadă cum muncesc, ce preocupări au oamenii muncii din țara noastră, vorbitorul a spus : Poporul nostru cunoaște bine succesele obținute de poporul sovietic, sub condu­cerea Partidului Comunist, în fău­rirea societății comuniste. Pe noi ne bucură din toată inima aceste suc­cese, deoarece construcția societății comuniste în Uniunea Sovietică, construcția socialismului în țara noastră și în celelalte țări socialiste reprezintă un bun nu numai al po­poarelor din țările noastre, dar și al forțelor progresiste din întreaga lu­me După ce a relevat rolul conducă­tor al clasei muncitoare și aju­torul pe care aceasta îl acordă agriculturii socialiste, tovarășul Ni­colae Ceaușescu a spus : Aveți, dragi tovarăși, o gospodărie frumoasă, cu rezultate bune. Dar avem gospodării colective și mai bune. De aceea, tre­buie să munciți și mai bine, să dez­voltați și mai mult gospodăria. dr. Harnica, minunata noastră țărăni­me colectivistă a dovedit prin mun­ca ei că urmează cu încredere parti­­dul comuniștilor, că, în alianță cu clasa muncitoare, își aduce o con­tribuție de mare însemnătate la vic­toria socialismului în țara noastră. Intre țara noastră și Uniunea So­vietică, a încheiat vorbitorul, există relații frățești, o prietenie strânsă, bazată pe țelurile comune ale con­struirii socialismului și comunismu­lui, pe o ideologie comună, mar­­xism-leninismul. De aici oaspeții au plecat la G.A.S. Urziceni. Directorul gospodăriei, Ion Vermeșan, a vorbit oaspeților despre activitatea, rezultatele și perspecti­vele de dezvoltare ale gospodăriei agricole de stat. Membrii delegației au apreciat rezultatele obținute de această gospodărie în sporirea pro­ducției și organizarea muncii. Seara, membrii delegației s-au întors în Capitală.­ ­Agerpres' Gînduri de Ziua Internațională a Copilului Marile noastre eforturi, sunt pentru ceea ce numim urmași sau, mai generic, schimbul de miine Din totdeauna, marile saltele și cugete ale pămintului au privit copilul ca pe un embrion al viitorului. De la vestita mamă a Grahilor incoace , părinți au depus toată energia ca viața urmașilor să depășească in abundență și frumusețe pe cea a înaintașilor. Basmele popoarelor poartă haină diferită, dar eroii lor au o frumoasă trăsătură comună, aceea de a a­­duce fericirea pentru cenușăreasă și leli­ța cu chibrituri, pentru cel necăjit și slă­­mind. Simbolic, copilăriei i s-a spus virsta de aur, deși ea numai de aur nu era. După exemplul literaturii populare s-a ivit acea constelație de scriitori cu care am stat de vorbă in anii fragezi, s-au ivit Andersen și Frații Grimm, Sadoveanu, Jules Verne și Ispirescu. In zbuciumata istorie a omenirii, copiii au trăit evenimente cumplite. Dar lucrul cel mai zguduitor este că și azi, in plin secol douăzeci, în lumea bazată pe exploa­tare, marea majoritate a copiilor se zbat într-o mizerie neagră. Milioane de copii nu știu ce înseamnă joaca, cîntecul, bucu­ria. In multe țări capitaliste subnutriția rămîne o alarmă perpetuă ingroșind rin­­durile mortalității infantile, iar comerțul cu copii se practică în văzul lumii. A pro­dus o impresie de înviorare hotărîrea unui tată american de a-și vinde un ochi unui bancher chiar pentru a-și salva copilul de la pieire. Alarmăntă este în Apus și problema edu­cației copilului,­­ numărul delicvenților mi­nori crescind de la un an la altul. Copiii își pot procura revolvere, alcătuiesc ban­de, fac spargeri, își ucid părinții. De vină, se zice, sînt comixurile, sunt filmele și, du­pă alții, de vină este ministerul instrucției publice ; și aceasta este, in parte, adevă­rat. Dar vinovatul principal nu e o institu­ție sau o carte, ci sistemul capitalist în­suși, prin sălbăticia și putreziciunea lui. Cit de puternic contrastează aceste cru­de realități cu dragostea, grija și fericirea care înconjoară pe copiii din țările socia­liste. Nelimitată e grija pe care poporul liber, constructor al socialismului, o poartă vii­toarelor generații, celor care miine voi prelua moștenirea muncii noastre. loți acești viitori constructori, mun­citori cu înaltă calificare, ingineri, savanți, cosmonauți, poeți, scriitori, maeștri ai cîntecului sau dansului — se bucură în țara noastră de o atenție inimaginabilă în condițiile capi­talismului. Acest bilanț este adus și rea­dus, necontenit, in pragul Zilei de î Iunie, Ziua internațională a copilului. In lumea socialismului, pelicula cinematografică, pensulele pictorilor și condeiele poeților se întrec să surprindă nenumărate fețe ale tabloului măreț pe care-l oferă, din plin, viața copiilor noștri. De la clipele fericite petrecute in palatele pionieri­lor, acest tablou trece prin școli noi și monumentale, pe băncile cărora stau manuale gratuite, trece prin tabere, prin magazine cu vestminte și jucării, prin parcuri cu co­voare fermecate. Grija partidului față de copil este denu­mită, metaforic, drept grija unui părinte și metafora este minunat aleasă. Asigura­rea fericirii copiilor este o preocupare de fiecare zi a partidului și statului nostru, in condițiile societății noastre, prin grija părintească a partidului, a statului nostru, copiilor li se deschid in iață perspective largi, creatoare, viitorul le este asigurat ...Statuile păcii, de pe toate meleagurile lumii, întruchipează de foarte multe ori o mamă in brațe cu un copil și cu privirea spre luminosul minte. Omenirea întreagă iși pune în copii nădejdea și de aceea, prin reprezentanții ei cei mai înaintați, sădește în sufletul copiilor cele mai prețioase din virtuțile sale. Este o mîndrie pentru noi că la O.N.U., propunerea pentru o campa­nie de educare a tinerei generații in spi­ritul păcii și prieteniei aparține delegației republicii noastre. Pentru orice străin, de bună credință, imaginea parcurilor noastre înțesate de copii rumeni și veseli este un contrast iz­bitor față de imaginea copiilor din subur­biile orașelor capitaliste, a copiilor care scotocesc resturi de alimente prin lăzile cu gunoi. Tristă și sumbră realitate : să vrei să muncești dar să nu poți, să vrei să-ți instruiești copilul dar să nu poți, să fii constrîns să reții in zona analfabetismului sau semianalfabetismului copil din care ar putea crește genii care ar lichida cance­rul, ar inventa o mașină miraculoasă sau ar interpreta ca nimeni altul pe Beethoven. Această stare de lucruri nedreaptă, lichi­dată la noi și in celelalte țări socialiste definitiv, va fi lichidată și în restul lumii Copilăria tristă și posomorită trebuie să dispară de pe întreg globul pămîntesc Lupta încordată a popoarelor, in fruntea cărora stau comuniștii, este chezășia unul viitor luminos pe planeta noastră pe care toate drumurile duc spre comunism. AL. ANDRITOIL Foto: AL. ALEXANDRESCÜ CIFRE GRĂITOARE I In școlile din întrea­ga țară sînt cuprinși peste 3 100 000 de copii și tineri, învătămîntul fiind gratuit . In urma măsurii adoptate de Congresul al IlI-lea al Par­tidului de a se acorda gratuit manuale elevilor din clasele I—VII, s-au distribuit gratuit in ultimii trei ani școlari cca 46 000 000 exemplare. De la instaurarea regimu­lui democrat-popular s-au construit cca. 20 000 săli de clasă, ceea ce reprezintă a­­proape jumătate din tot cît au construit regimurile trecute in întreaga lor existentă. D In 1938 nu era nici casă de naștere în mediul ru­­­ral, nici un staționar pen­tru copii, nici o creșă. Sta­tistica anului 1962 anunță : nu­mărul medicilor pediatri a fost de 1279, față de numai 280 In 1938, numărul asistenților de ocrotire și pediatrie a fost de 1038 față de „0" în 1938, nu­mărul caselor de naștere — 2032 cu 9389 de paturi, stațio­nare pentru copii în mediul rural : 451 cu 3917 paturi mai mult.­­ In anul 1962 au fost tri­miși în tabere și colonii, le munte și la mare 127 306 copii.

Next