Apărarea Patriei, iunie 1963 (Anul 19, nr. 127-152)
1963-06-01 / nr. 127
Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ / ★APǍRAREA Min Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 127 (5211) Sîmbătă 1 iunie 1963 4 PAGINI - 20 BANI In activitatea ta privește și la cei din jur ! Călătoream odată cu trenul, în același compartiment, cu un bărbat voinic, încă în plină putere, deși poate să fi avut în jur de cincizeci de ani. De sub fruntea sa înălță te priveau doi ochi pătrunzători și parcă nefiresc de tineri, trădînd o mare forță interioară. — Iacă — spuse el — se împlinesc curînd 18 ani de cînd s-au petrecut cele ce aș vrea să vă povestesc. Eram soldat. Compania noastră lupta în munții Cehoslovaciei. Odată, am plecat într-o incursiune. Trebuia, cu orice.. preț, să capturăm un inamic. Eram pe punctul de a ne îndeplini misiunea cînd am fost descoperiți. Turbați de furie, fasciștii trăgeau în noi cu tot armamentul. Calea de întoarcere ne era tăiată. Nu mai aveam altceva de făcut decît să ne apărăm, să rezistăm, pînă cind ai noștri ne vor salva din împresurare. Am respins citeva atacuri. Apoi, un timp, se așternu în jur o liniște nefirească. Numai cartușele de semnalizare continuau să lumineze ca ziua. Și deodată începură să explodeze în jur zeci de mine de aruncător. Stăteam lipit de pămintul înghețat parcă de o veșnicie. Ca la o comandă, aruncătoarele amuțiri. Mă săltai puțin din groapa unde eram adăpostit. Spre răsărit, unde erau ai noștri, apăreau zorile. Dinspre apus, la numai cîteva sute de metri, desprinzindu-se parcă din noapte, se vedeau tot mai distinct umbre cenușii care se apropiau de mine. Fasciștii înaintau cu armele în cumpănire, convinși că nu vor găsi decît cadavre sfîrtecate. Mă pregătii să-i întîmpin cum se cuvine, însă mi-am dat seama că isprăvisem cartușele. In clipa aceea aud, nu departe de locul unde mă aflam, un răpăit de pușcă mitralieră. Fasciștii aveau nervii zdruncinați și nu rezistară : cei ce n-au fost secerați o rupseră la fugă către pozițiile lor, unde se simțeau în siguranță. M-am îndreptat tîrîș în direcția puștii mitraliere. Acolo era un tovarăș de-al meu. Ne-am îmbrățișat bărbătește, ca doi prieteni buni reîntîlniți după o lungă despărțire. Nu peste mult timp exploziile reîncepură. Dar începu să tragă și artileria noastră. Acum, proiectilele bateriilor romînești nu-și mai greșeau ținta. Incercînd să ne nimicească, hitleriștii și-au descoperit întregul sistem de foc. Rana pe care o primisem la umăr nu mă mai durea. Conștiința că ne îndeplinisem misiunea îmi inunda trupul cu o căldură binefăcătoare. ...Multe din regulile și legile războiului s-au schimbat o dată cu dezvoltarea științei și tehnicii. Prietenia însă, întrajutorarea tovărășească, alcătuiesc și vor alcătui întotdeauna pentru militarii armatei noastre o lege de însemnătate covîrșitoare. Născută și bazată pe comunitatea de idealuri, tovărășia este cultivată azi cu grijă de organizațiile de partid, atribuindu-i-se un loc de seamă în munca de educare comunistă a oamenilor. Ea este înscrisă și în regulamentele militare ca o îndatorire a fiecărui ostaș de a-și salva tovarășul chiar cu sacrificiul vieții; ea stă la baza cooperării în luptă. Această prietenie, tovărășia ostășească, se formează și se adîncește zi de zi pe terenurile de instrucție, in procesul de formare a luptătorilor, face parte integrantă din acest proces. Sînt într-o subunitate de artilerie două plutoane cu rezultate asemănătoare. Comandantul unuia, locotenentul-major I. Medar, a fost trimis pentru pregătire la Academia militară generală. Se părea că de acum, lipsit de comandant, plutonul va rămîne in urma celorlalte. Locotenentul-major T. Ciocîrlan, comandantul altui pluton din baterie, este însă comunist. El a socotit de datoria sa să-și ajute tovarășul. In fiecare zi, servanții se instruiau sub supravegherea sa, îndrumați cu aceeași răspundere, dobîndeau împreună succese, întrecindu-se și ajutîndu-se reciproc. Gest simplu, ostășesc. Gest comunist. Prietenia între luptătorii acestor subunități are la temelie comunitatea țelurilor pentru care se instruiesc, încrederea reciprocă, convingerea că se pot bizui unul pe altul in cele mai grele împrejurări. Sînt în fiecare unitate zeci și sute de exemple care dovedesc forța tovărășiei ostășești. Indeplinindu-și îndatoririle, comandanții și ostașii privesc cu răspundere în jur, învață de la cei mai buni și la nevoie întind o mină de ajutor celor rămași în urmă. Ei nu concep succesul obținut altfel decît in colectiv, în rînduri strinse. Se întîlnesc însă și altfel de cazuri, mai puțin vrednice de laudă. In ziarul nostru au apărut articole în ideea »aceleași condiții, rezultate diferite“. Rezultatele sînt fără îndoială diferite, dar atît cei care se remarcă prin succese cit și cei care au rămas la Căpitan T. MARGINEANU (Continuare In pag, 2-aj ! . n.vANESCUf IAȘI ! / Noaptea, cu compania în aplicație Zilele acestea, subunitatea comandată de locotenentul-major Râul Buliga a executat un exercițiu tactic de front pe timp de noapte cu tema „Compania de infanterie moto, în apărare pe timp de noapte". Fiind pregătit din timp și minuțios organizat, exercițiul și-a atins în totalitate scopul propus De la acest exercițiu, comandanții de plutoane au învățat cum se organizează focul pe timp de noapte cît mai judicios, precum și ce măsuri să ia pentru a preveni atacul prin surprindere din partea „inamicului" Pentru hotărîrile bune pe care le-au luat în diferitele situații create, precum și pentru modul cum au acționat, s-au evidențiat locotenentul Gh. Serbana, precum și grupele comandate de Ialii N. Băcița capoși Gh. Manea. Locotenent V. COJAN Măiestrie în conducerea mașinilor de luptă Conducerea pe timp de noapte a mașinilor de luptă cere din partea mecanicilor conductori pricepere și rezistență. Cunoscînd toate acestea și avînd la bază o temeinică pregătire teoretică și practică, militarii din subunitatea comandată de maiorul N. Trișnevschi au obținut rezultate foarte bune în cadrul unui exercițiu de noapte. Conducînd mașinile de luptă pe un teren frămîntat, în condițiuni de vizibilitate redusă, rezolvînd cu succes situații neprevăzute și dînd dovadă de inițiativă și curaj, ei și-au îndeplinit misiunea în timpul prevăzut. Printre cei care s-au evidențiat în mod deosebit se numără sergentul E. Măliia, caporalul D. Poleac, soldatulfruntaș P. Cojocaru și alții. Căpitan D. STEFANESCU II_n numărul de azi: Aplicații tactice cu conținut bogat. Maior Petre Comi. univ. Sergiu Tamaș : Materialismul dialec. Cherciu : Cooperare strinsă între infanteria motodic despre noțiunea de lege (pag. 3-a) și artileria batalionară. Locotenent.colonel Cicerone Adrian : Asigurarea materială și sanitară a companiei (pag. 2-a). Colonel Nicolae TăuKi : Ciitînd frumusețile patriei — Pe marginea poeziilor sosite la redacție (pag. 2-a). Locotenent-colonel Gh. Bejancu : Finala concursului echipelor artistice și formațiilor de teatru de pe lingă Casele ofițerilor și cluburile de garnizoană (pag. 3-a) V. Iosipescu . KENYA - Un nou pas pe calea cuceririi independenței (pag. 4-a). PIN Al mUNITĂȚILOR. In vederea participării la aplicații cu maximum de eficacitate, subunitățile de transmisiuni se antrenează intens, realizează o strânsă colaborare între specialități, pentru lucrul combinat și complex al stațiilor radioreleu cu stațiile de legături la mare distanță și cu stațiile telegrafice Clișeul 1 : Sub conducerea comandantului de pluton, locotenentul-major George Baiciu, echipajul execută in timpul cel mai scurt instalarea stației radioreleu. Clișeul 2 : Locotenentul Tache Vintilă, ajutat de caporalul Radu Petrescu, execută multiplicarea canalului radioreleu prin simultaneizare exterioară, folosind aparatura de curenți purtători cu un canal. Foto: S. Ar.MIS XH Ore instructive în poligon (Prin telefon) . Zilele acestea, ofițerii noștri de artilerie au fost verificați în poligon la tragerile indirecte. . Cu această ocazie, s-a putut constata că ei cunosc bine regulile de tragere, că s-au încadrat în normele de lovituri acordate. Printre cei care s-au dovedit mai bine pregătiți, obținînd numai calificative bune și foarte bune, se numără căpitanii Gh. Zaneli, Alex. Diaconu, locotenenții-majori Vasile Dumitru, Constantin Rotaru și alții, care au luat hotăriri juste și au executat corect reglajele. Pentru învățămînt, pe timpul verificărilor, căpitanul Emil Șerbu a prezentat o ședință în care s-au executat trageri de reglaj. Pe timpul tragerilor s-a urmărit modul de determinare a corecțiilor relative, a pierderii vitezei inițiale, determinarea corecțiilor de moment. Ședința a fost bine pregătită, constituind un prețios ajutor în munca ofițerilor de artilerie, a pregătirii lor de specialitate. Locotenent-maior D. DOBRIN Un elicopter zboară în văzduh Deseori, ofițerii din statul major, examinînd harta, întîrzie cu privirile pe o formă de teren încercuită cu o linie de culoare roșie. Acolo, departe de centrele populate, se află dislocată o subunitate. Condițiile în care lucrează ostașii sînt deosebite. Ca să ajungi la ei, uneori nu poți decît cu elicopterul. Militarii subunității sînt oameni căliți, învinețind cu bărbăție greutățile în care își îndeplinesc misiunea, ei își fac cu conștiinciozitate datoria față de patrie. Nu de mult, la subunitate a plecat cu elicopterul o comisie medicală militară. Ostașilor urma să li se facă controlul medical periodic. La ora stabilită, elicopterul a aterizat pe terenul din apropierea subunității. O dată cu aparatura medicală de specialitate, din elicopter au fost debarcate cele mai proaspete numere de ziare și reviste. ...Controlul medical periodic a început. Rind pe rînd, militarii trec pe la medicul internist, apoi la oculist, la stomatolog... Medicii sînt mulțumiți de starea sănătății militarilor. Cel mai mult de lucru se pare că a avut maiorul medic A. Lăcătușu, stomatologul. Intre medici și militarii subunității se poartă discuții pe teme variate. Unii vor să afle noutăți despre cartierul „Balta Albă“ ce se construiește în prezent în București, despre viața artistică și culturală a orașului, despre literatură.. „Ne bucură foarte mult că vă vedem sănătoși. Protecția muncii este asigurată. Operatorii își pot continua serviciul", ii spune maiorul medic Munteanu comandantului subunității. „Pe noi, tovarășe maior, ne impresionează grija ce ne-o purtați, intră în vorbă locotenentul Nicolae Epure, îmi aduc aminte că în iarnă s-a îmbolnăvit grav căpitanul Iancu Nenciu și salvarea lui a fost sosirea unui medic cu un elicopter. Cu un ani în urmă in subunitate s-a mai petrecut un caz asemănător. Cînd eram elev în școala militară visam ca atunci cind voi deveni ofițer să lucrez într-o garnizoană situată într-un oraș mare, să am o locuință confortabilă, să merg la concerte, la teatru, la cinematograf. După cum vedeți, aci trebuie să mă mulțumesc cu mai puțin. Pămîntul patriei îmi este scump. Am îndrăgit mult aceste locuri, viața noastră aspră, dar atît de bogată în satisfacții morale. Și, să știți la fel ca mine gîndesc și ceilalți militari ai subunității ...In văzduh zboară un elicopter cu o comisie de medici. Controlul medical a stabilit că ostașii sînt perfect sănătoși, au trupuri oțelite. Dar ei au mai tras și o altă concluzie. Acolo, departe de centrele populate, cu toate condițiile grele în care lucrează umăr la umăr, ostașii și ofițerii își fac cu cinste datoria față de patrie. Căpitan de rangul 2 M. CRISTIAN (După o corespondență trimisă de locotenentul Ichim Boideanu) Atitudini demne de onoarea ostășească In ziua aceea, factorul poștal Aurel Ivanov avusese de achitat mai multe mandate poștale, printre care vreo cîteva și la unitatea noastră. Intorcîndu-se la oficiu și verificîndu-și banii, a observat că-i lipsește suma de 1180 lei. S-a dus îndată pe la cei cărora le împărțise bani, dar răspunsul era mereu același ; nu i-ați lăsat la noi. Pierzîndu-și aproape speranța să-i mai găsească vreodată, a întrebat și-n unitatea noastră. — Banii dumneavoastră sînt la noi ! — i-a spus caporalul Vasile Valahu. înainte cu două ore i-am predat ofițerului de serviciu. Puteți să vii luați. In altă zi, pe una din aleile parcului mașinilor de luptă, soldatul Nicolae Cîmpeanu a găsit un ceas de mină de o marcă superioară. Timp de două zile a umblat prin unitate, căutîndu-l pe cel care-l pierduse. Dar acesta nu era de găsit. Soldatul Nicolae Cîmpeanu a predat atunci ceasul comandantului. După o săptămînă, păgubașul a apărut. Era soldatul Nicolae Zbîrcea, care fusese plecat din unitate Maior GH. COZMA Vizitele delegației de activiști ai P. C. U. S. Vineri dimineața, delegația de activiști ai P.C.U.S. în frunte cu tovarășul N. V. Podgornîi, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, au făcut o vizită la comitetul regional de partid București. Oaspeții au fost întîmpinați de tovarășii Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid București, Vasile Mateescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., președintele Sfatului popular regional București, și de alți membri ai Biroului Comitetului regional de partid. Tovarășul Gheorghe Necula a Înfățișat oaspeților tabloul dezvoltării regiunii în anii construcției socialiste și aspecte din experiența organizațiilor de partid din regiune. Apoi, membrii delegației au vizitat G.A.C. „Ștefan Gheorghiu“ din comuna Grindu, raionul Urziceni. După ce le-au fost prezentate realizările colectiviștilor și munca desfășurată de organizația de partid din G.A.C., oaspeții au vizitat diferite sectoare ale gospodăriei. In fața căminului cultural din comună a avut loc o entuziastă adunare a colectiviștilor. După cuvîntul de deschidere rostit de tov. Constantin Trîmbițașu, secretarul comitetului de partid al G.A.C., a luat cuvîntul tov. Mircea Anghel, președintele gospodăriei, care a prezentat un tablou comparativ al vieții din trecut și de azi a țăranilor din Grindu, subliniind marile schimbări înnoitoare aduse în viața comunei de gospodăria colectivă. A luat apoi cuvîntul tov. Gheorghe Necula, care a relevat succesele obținute de țăranii colectiviști din regiunea București, creșterea permanentă a nivelului lor de trai material și cultural. Realizările de azi din satul colectivist, a spus vorbitorul, sînt rodul politicii Partidului Muncitoresc Romîn, al aplicării în viață în mod creator a învățăturii marxist-leniniste. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul N. V. Podgornîi. După ce a mulțumit pentru primirea călduroasă făcută, vorbitorul a arătat că în timpul vizitei delegația s-a întîlnit cu numeroși oameni ai muncii, cu activiști de partid, a făcut un rodnic schimb de experiență. Pretutindeni — a spus vorbitorul — am văzut cu ce entuziasm, cu ce încredere muncește poporul romîn. La fiecare pas am simțit cum au pătruns profund în mase ideile, hotărîrile celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Cu o mare măiestrie, cu deplin succes, Comitetul Central al P.M.R., Biroul său Politic și personal tovarășul Gheorghiu-Dej conduc poporul romîn pe drumul construirii socialismului. Arătînd că în Uniunea Sovietică se îndeplinesc cu succes hotărîrile celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. în domeniul industriei, agriculturii, culturii și științei, tovarășul N. V. Podgornîi a spus : Noi trebuie să muncim și mai bine, să înmulțim succesele noastre, să întărim puternica și măreața prietenie dintre popoarele noastre. In încheiere vorbitorul a urat colectiviștilor din Grindu noi succese în dezvoltarea gospodăriei, spre a-și aduce o contribuție și mai puternică la mersul înainte al agriculturii, la înflorirea continuă a Rominiei socialiste. In aplauzele puternice ale celor prezenți, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. După ce a subliniat că în cursul vizitei pe care o fac în țara noastră oaspeții sovietici au putut să vadă cum muncesc, ce preocupări au oamenii muncii din țara noastră, vorbitorul a spus : Poporul nostru cunoaște bine succesele obținute de poporul sovietic, sub conducerea Partidului Comunist, în făurirea societății comuniste. Pe noi ne bucură din toată inima aceste succese, deoarece construcția societății comuniste în Uniunea Sovietică, construcția socialismului în țara noastră și în celelalte țări socialiste reprezintă un bun nu numai al popoarelor din țările noastre, dar și al forțelor progresiste din întreaga lume După ce a relevat rolul conducător al clasei muncitoare și ajutorul pe care aceasta îl acordă agriculturii socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aveți, dragi tovarăși, o gospodărie frumoasă, cu rezultate bune. Dar avem gospodării colective și mai bune. De aceea, trebuie să munciți și mai bine, să dezvoltați și mai mult gospodăria. dr. Harnica, minunata noastră țărănime colectivistă a dovedit prin munca ei că urmează cu încredere partidul comuniștilor, că, în alianță cu clasa muncitoare, își aduce o contribuție de mare însemnătate la victoria socialismului în țara noastră. Intre țara noastră și Uniunea Sovietică, a încheiat vorbitorul, există relații frățești, o prietenie strânsă, bazată pe țelurile comune ale construirii socialismului și comunismului, pe o ideologie comună, marxism-leninismul. De aici oaspeții au plecat la G.A.S. Urziceni. Directorul gospodăriei, Ion Vermeșan, a vorbit oaspeților despre activitatea, rezultatele și perspectivele de dezvoltare ale gospodăriei agricole de stat. Membrii delegației au apreciat rezultatele obținute de această gospodărie în sporirea producției și organizarea muncii. Seara, membrii delegației s-au întors în Capitală. Agerpres' Gînduri de Ziua Internațională a Copilului Marile noastre eforturi, sunt pentru ceea ce numim urmași sau, mai generic, schimbul de miine Din totdeauna, marile saltele și cugete ale pămintului au privit copilul ca pe un embrion al viitorului. De la vestita mamă a Grahilor incoace , părinți au depus toată energia ca viața urmașilor să depășească in abundență și frumusețe pe cea a înaintașilor. Basmele popoarelor poartă haină diferită, dar eroii lor au o frumoasă trăsătură comună, aceea de a aduce fericirea pentru cenușăreasă și lelița cu chibrituri, pentru cel necăjit și slămind. Simbolic, copilăriei i s-a spus virsta de aur, deși ea numai de aur nu era. După exemplul literaturii populare s-a ivit acea constelație de scriitori cu care am stat de vorbă in anii fragezi, s-au ivit Andersen și Frații Grimm, Sadoveanu, Jules Verne și Ispirescu. In zbuciumata istorie a omenirii, copiii au trăit evenimente cumplite. Dar lucrul cel mai zguduitor este că și azi, in plin secol douăzeci, în lumea bazată pe exploatare, marea majoritate a copiilor se zbat într-o mizerie neagră. Milioane de copii nu știu ce înseamnă joaca, cîntecul, bucuria. In multe țări capitaliste subnutriția rămîne o alarmă perpetuă ingroșind rindurile mortalității infantile, iar comerțul cu copii se practică în văzul lumii. A produs o impresie de înviorare hotărîrea unui tată american de a-și vinde un ochi unui bancher chiar pentru a-și salva copilul de la pieire. Alarmăntă este în Apus și problema educației copilului, numărul delicvenților minori crescind de la un an la altul. Copiii își pot procura revolvere, alcătuiesc bande, fac spargeri, își ucid părinții. De vină, se zice, sînt comixurile, sunt filmele și, după alții, de vină este ministerul instrucției publice ; și aceasta este, in parte, adevărat. Dar vinovatul principal nu e o instituție sau o carte, ci sistemul capitalist însuși, prin sălbăticia și putreziciunea lui. Cit de puternic contrastează aceste crude realități cu dragostea, grija și fericirea care înconjoară pe copiii din țările socialiste. Nelimitată e grija pe care poporul liber, constructor al socialismului, o poartă viitoarelor generații, celor care miine voi prelua moștenirea muncii noastre. loți acești viitori constructori, muncitori cu înaltă calificare, ingineri, savanți, cosmonauți, poeți, scriitori, maeștri ai cîntecului sau dansului — se bucură în țara noastră de o atenție inimaginabilă în condițiile capitalismului. Acest bilanț este adus și readus, necontenit, in pragul Zilei de î Iunie, Ziua internațională a copilului. In lumea socialismului, pelicula cinematografică, pensulele pictorilor și condeiele poeților se întrec să surprindă nenumărate fețe ale tabloului măreț pe care-l oferă, din plin, viața copiilor noștri. De la clipele fericite petrecute in palatele pionierilor, acest tablou trece prin școli noi și monumentale, pe băncile cărora stau manuale gratuite, trece prin tabere, prin magazine cu vestminte și jucării, prin parcuri cu covoare fermecate. Grija partidului față de copil este denumită, metaforic, drept grija unui părinte și metafora este minunat aleasă. Asigurarea fericirii copiilor este o preocupare de fiecare zi a partidului și statului nostru, in condițiile societății noastre, prin grija părintească a partidului, a statului nostru, copiilor li se deschid in iață perspective largi, creatoare, viitorul le este asigurat ...Statuile păcii, de pe toate meleagurile lumii, întruchipează de foarte multe ori o mamă in brațe cu un copil și cu privirea spre luminosul minte. Omenirea întreagă iși pune în copii nădejdea și de aceea, prin reprezentanții ei cei mai înaintați, sădește în sufletul copiilor cele mai prețioase din virtuțile sale. Este o mîndrie pentru noi că la O.N.U., propunerea pentru o campanie de educare a tinerei generații in spiritul păcii și prieteniei aparține delegației republicii noastre. Pentru orice străin, de bună credință, imaginea parcurilor noastre înțesate de copii rumeni și veseli este un contrast izbitor față de imaginea copiilor din suburbiile orașelor capitaliste, a copiilor care scotocesc resturi de alimente prin lăzile cu gunoi. Tristă și sumbră realitate : să vrei să muncești dar să nu poți, să vrei să-ți instruiești copilul dar să nu poți, să fii constrîns să reții in zona analfabetismului sau semianalfabetismului copil din care ar putea crește genii care ar lichida cancerul, ar inventa o mașină miraculoasă sau ar interpreta ca nimeni altul pe Beethoven. Această stare de lucruri nedreaptă, lichidată la noi și in celelalte țări socialiste definitiv, va fi lichidată și în restul lumii Copilăria tristă și posomorită trebuie să dispară de pe întreg globul pămîntesc Lupta încordată a popoarelor, in fruntea cărora stau comuniștii, este chezășia unul viitor luminos pe planeta noastră pe care toate drumurile duc spre comunism. AL. ANDRITOIL Foto: AL. ALEXANDRESCÜ CIFRE GRĂITOARE I In școlile din întreaga țară sînt cuprinși peste 3 100 000 de copii și tineri, învătămîntul fiind gratuit . In urma măsurii adoptate de Congresul al IlI-lea al Partidului de a se acorda gratuit manuale elevilor din clasele I—VII, s-au distribuit gratuit in ultimii trei ani școlari cca 46 000 000 exemplare. De la instaurarea regimului democrat-popular s-au construit cca. 20 000 săli de clasă, ceea ce reprezintă aproape jumătate din tot cît au construit regimurile trecute in întreaga lor existentă. D In 1938 nu era nici casă de naștere în mediul rural, nici un staționar pentru copii, nici o creșă. Statistica anului 1962 anunță : numărul medicilor pediatri a fost de 1279, față de numai 280 In 1938, numărul asistenților de ocrotire și pediatrie a fost de 1038 față de „0" în 1938, numărul caselor de naștere — 2032 cu 9389 de paturi, staționare pentru copii în mediul rural : 451 cu 3917 paturi mai mult. In anul 1962 au fost trimiși în tabere și colonii, le munte și la mare 127 306 copii.