Apărarea Patriei, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 230-256)

1963-10-18 / nr. 245

ë Pentru patria noastră, Republica Populară Româna ! țat APARAREA patriei Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. si ANUL XIX Nr. 245 (5329) Vineri 18 octombrie 1963 j 4 PAGINI - 20 BANI Munca culturală în sprijinul educării patriotice a militarilor Sentimentul patriotismului socia­list, conștiința că se instruiesc pen­tru a apăra securitatea, libertatea și independența patriei, munca paș­nică a poporului, minunatele sale succese obținute sub conducerea partidului construcției în opera de desăvîrșire a socialiste, dau militari­lor noștri dîrzenie și tărie în birui­­rea greutăților pe cîmpul de instruc­ție, îi mobilizează la îndeplinirea planului pregătirii de luptă și politice cu rezultate bune și foarte bune. Faptele demne ostășești din marea noastră unitate, alături de cele ce se săvirșesc în întreaga armată populară, sînt semnificative. Mă voi referi doar la cîteva din ele. Subunitatea de tancuri comandată de locotenentul-maior Agica Ilie se afla­ într-o aplicație. Tancurile tre­buiau să ajungă la timp pe alinia­mentul ordonat. Timpul era nefa­vorabil și militarii foarte obosiți în urma eforturilor depuse pînă atunci. Dar cu mîinile strînse pe leviere, mecanicii conductori, făcînd un efort de voință, au învins greutățile, în­deplinind exemplar misiunea pri­mită. Iată­ și o altă faptă, petrecută în împrejurări diferite, dar exprimînd aceleași simțăminte ostășești. In ca­drul îndeplinirii misiunii în urma unei inundații, caporalul Valentin Marin și soldatul­ fruntaș Füleki au parcurs cu o ambarcațiune o dis­tanță de circa 20 de kilometri pe furtună puternică. Ghidul că și de ei depinde salvarea de vieți ome­nești și bunuri materiale aparținînd colectiviștilor le-a sporit curajul, bărbăția. Atitudinea înaintată fată de mun­că și îndatoriri constituie o vie a­­firmare a conștiinței patriotice. E o mîndrie firească pentru căpitanul Gh. Cruceanu, căpitanul Ilie Stanciu, locotenenții-majori Mircea Purcă­­roiu, Gh. Preda și mulți alți coman­danți, că­tre 2 și 3 ani la rînd co­mandă subunități de frunte. In ba­talionul în care muncește maiorul V. Pavelescu aproape toți mecani­cii conductori au obținut calificarea­­ de clasă. Numărul militarilor de frunte și al specialiștilor de clasă, al subunităților de frunte este în continuă creștere în toate unitățile. Dragostea fierbinte față de patria socialistă, față de partid și popor caracterizează pe tinerii ce îmbracă uniforma armatei populare. Acest sentiment înălțător le este cultivat prin munca politico-educativă des­fășurată de partid. Școala, colectivele din fabrici, uzine, șantiere, gospo­dării agricole colective le dezvoltă zi de zi conștiința patriotică și ce­tățenească. Armata noastră, școală minunată de formare a caracterelor puternice, este o continuare fireas­că a acestui proces educativ. Alături de celelalte forme ale muncii culturală politico-educative, activitatea ce se desfășoară în uni­tăți și subunități își aduce contri­buția la formarea calităților ostă­șești ale militarilor, la dezvoltarea patriotismului lor socialist. In această privință, comandanții, organizațiile de partid și organizați­ile U.T.M., lucrătorii politici din u­­nitătile noastre au acumulat o ex­periență ce se îmbogățește în mun­ca de zi cu zi. Conținutul muncii educative pen­tru cultivarea patriotismului socia­list constă, în primul rînd, în popu­larizarea politicii științifice a parti­dului și guvernului nostru, a mă­rețelor înfăptuiri socialiste din pa­tria noastră. In unitatea in care muncește ma­iorul N. Ipate, clubul unității or­ganizează regulat cicluri de referate și convorbiri axate pe probleme ale politicii partidului nostru. Iată teme­le cîtorva : „Industrializarea socia­listă tregii a țării — baza dezvoltării în­economii“, „Dezvoltarea in­dustriei chimice în țara noastră", „Noi obiective industriale pe harta patriei“, „Măreața victorie a socia­lismului la sate" etc. De remarcat că pentru mai buna concretizare a ideilor, pentru a spori eficacitatea lor, aceste activități au fost întotdeauna însoțite de proiec­ții de filme, diafilme sau fotografii la epidiascop, ori au fost urmate de filme documentare. Interesantă, atractivă și educativă fost gala de filme documentar­inspirate din munca oamenilor mun­cii și a militarilor forțelor armate, cu care prilej s-au proiectat : „Ritm și construcții”, „Pe căile însorite ale socialismului", „In slujba patriei", „Sub faldurile drapelului" etc. Vorbind despre proiectarea fil­melor trebuie menționată o practi­că ce merită a fi generalizată. Așa de exemplu, după vizionarea remar­cabilelor creații cinematografice ro­­mînești — „Pagini de vitejie“, „Lu­­peni 29“, „Valurile Dunării" și al­tele, lucrătorii politici, comuniștii și utemiștii au organizat discuții la activitățile culturale despre mesa­jul filmelor, despre eroii lor, despre sentimentele pe care la trezesc în rîndurile spectatorilor. In unitate au avut loc întîlniri cu activiști de partid și de stat, cu conducători ai unor unități econo­mice industriale și agricole, cu oa­meni de știință și scriitori. O puternică impresie au produs asupra militarilor vizitele cu tema­tică la o serie de întreprinderi. Ei și-au dat seama din contactul viu, ne­mijlocit cu muncitorii, de elanul și spiritul de răspundere cu care a­­ceștia luptă, in frunte cu comuniștii, pentru înfăptuirea politicii partidului nostru. Atragerea unui număr cu­ mai mare de militari la organizarea și desfășurarea activităților culturale în sprijinul educării patriotice s-a do­vedit a fi o metodă eficace. In ca­drul serilor de povestiri despre locurile natale, al călătoriilor pe harta patriei, militarii își împărtășesc sentimentele ce-i însuflețesc, aduc noi date și fapte care vorbesc des­pre prefacerile adinei din viața o­­rașelor și satelor țării. Au devenit fapt curent în activita­tea culturală serile literare cu con­ținut patriotic. Ele sînt îndrăgite de ostași. Vrem să arătăm că în pregă­­tirea lor e necesar să se manifeste grijă pentru alegerea cărților celor mai indicate, precum și pentru îndru­marea militarilor care recită sau citesc, astfel ca ei să dea o bună in­terpretare bucăților literare alese, reliefînd mesajul lor. Așa se proce­dează în unitatea unde bibliotecară este tovarășa Lucia Stan. Tot mai apreciate de participanți au devenit în unitățile noastre con­cursurile „Cine știe răspunde“. Un asemenea concurs pe tema : „Noi o­­biective industriale apărute pe harta patriei“ s-a desfășurat în unitatea unde șef de club este maiorul Gh.­­Preda. In unitatea unde muncește ma­iorul I. Filip, un concurs similar a avut ca tematică „Dezvoltarea armo­nioasă a regiunilor patriei noastre". Concursurile acestea au antrenat un mare număr de militari și i-au ajutat atît pe cei care s-au pregătit să răs­pundă la întrebări, cit și pe cei care au asistat, să cunoască aspecte inte­resante din munca și lupta poporului nostru pentru desăvirșirea construc­­ției socialismului. In acest an s-a dat o mai mare atenție învățării cântecelor patriotice și ostășești de către militari. Coman­danții și lucrătorii politici au atras în această acțiune pe subofițerii de la muzicile militare, pe îndrumătorii ar­tistici și pe militarii cu înclinații și cunoștințe muzicale , au fost folosite, de asemenea, concursurile între sub­unități. Azi, în unitățile unde mun­cesc locotenentul-major Radu Achim, căpitanul G. Huțu, sergentul-major I. Frangulea și locotenentul G. Lătă­­rețu, majoritatea militarilor cunosc și interpretează corespunzător aproxima­tiv 10 cîntece noi. Un mare avint a luat, în acest an, în unitățile noastre activitatea artis­tică de amatori. Cele 82 echipe și brigăzi artistice din cadrul marii uni­tăți, care au antrenat aproape 2.000 de militari și au prezentat peste 300 de programe, și-au adus din plin contribuția la dezvoltarea sentimen­telor patriotice și ostășești ale milita­rilor. In majoritate, spectacolele au avut un profund caracter patriotic. Iată titlurile unora : „Te slăvim partid iubit", „Te apăr și te cînt patrie Locotenent-colonel CONSTANTIN SIMON (Continuare in pag. 3-a, „Vă anunț cu bucurie...“ Vă anunț cu bucurie­­ că mi­litarii din unitatea feroviară unde muncește maiorul V. Calota obțin succese tot mai mari în activi­tatea lor. Astfel, planul de produc­ție pe ultimul trimestru a fost în­deplinit și depășit, realizîndu-se și o economie de 184.934 lei. Sarcina încredințată unității de refactions o secțiune de cale ferată a cu șine de tip greu și înlocuirea ei pe o mare porțiune cu șine de tip superior a fost îndeplinită cu suc­ces. Rezultatele obținute se datoresc și faptului că la lucrările de refacții s-au întrebuințat mijloace mecani­zate, mașini moderne, care au per­mis să se ridice productivitatea muncii. Comandanți de subunități, cum sînt ofițerii I. Vușcan, V. Con­­stantinescu, P. Joja și P. Preoteasa, s-au dovedit buni organizatori ai lu­crărilor pe șantier. Succese de seamă au obținut și militarii fochiști și mecanici din subunitățile coman­date de locotenenții-majori V. Tonca, L. Lugojan și sergentul I. Pașpan. Ei au realizat pe ultimul trimestru o economie de 34 tone combustibil conventional. Căpitan M. MARGIJ fol»ÎE £ îi i­“ Peste 80 în sută, specialiști de clasă Peste cîteva clipe, militarii plu­tonului vor păși în fata comisiei pentru a fi verificați în vederea ob­ținerii calificării de clasă. Pe fetele lor citești încredere, hotărîre. S-au pregătit temeinic. In aceste zile aju­torul tovărășesc s-a făcut și mai mult simțit. De pildă, caporalul V. Pintilie l-a ajutat cu dragă inimă pe soldatul Șt. Veis, iar soldatul-fruntaș V. Hîncu pe soldatul L. Morgan. La verificare cei doi ostași s-au dovedit încrezători în forțele lor, bine pre­gătiți. Peste 80 la sută din militarii plutonului au obținut titlul de ra­diotelegrafist de clasă. Căpitan I. LUCAN Evocind fapte vitejești Printre activitățile organizate in aceste zile in școala noastră se nu­mără și intîlnirile cu participanții la războiul antihitlerist. Cu prilejul unei asemenea activități, ofițerul Emil Bulai a povestit despre faptele de eroism ale ostașilor romîni pe frontul antihitlerist. Locotenent N. MATEESCU Examene în școlile de gradați Nu oricum, ci foarte bine ! Animația care i-a cuprins în aceste zile pe militarii școlii de gradați al cărei șef este maiorul N. Bunilă este pe deplin justificată. Au început examenele de sfîrșit de școală ! Iată-i pe cițiva dintre ei in fața subcomisiei la instrucția focului. Soldatul-fruntaș T. Ispas răspunde foarte bine. La fel răspund și sol­­dații-fruntași P. Roșca, I. Vaida, V. Moldovan și alții. Toți și-au propus să treacă examenul nu oricum, ci foarte bine ! O temeinică pregătire dovedesc militarii și ia instrucția de front. Se remarcă în mod deosebit cei din subunitatea comandată de căpitanul M. Mincă. Pe lângă faptul că și-au însușit în bune condiții instrucția de front ca executanți, soldații Gh. Simirescu, I. Vanica, FI. Petre și cei­lalți se dovedesc buni comandanți. De asemenea, la instrucția de spe­cialitate, militarii din subunitățile de artilerie comandate de căpitanii I. Dedeu și Gh. Simionescu dau nu­mai răspunsuri bune și foarte bune. Examenele continuă. Ofițerii și militarii școlii de­gradați sînt hotă­­rîți ca Ziua Forțelor Armate ale R.P.R. să o întîmpine cu noi și im­portante succese. Locotenent GH. CREȚE Vești de pe ogoare­ ­ primite Potrivit datelor de la Consi­liul agricol regiona Dobrogea, gospodăriile agricole colective din raioanele Măcin, Med­gidia, Negru Vodă Tulcea și din comu­nele orașului Con­stanța au în­sămînțatul terminal orzului de toamnă pe în­treaga suprafață pla­nificată.­­ Cu sprijinul me­canizatorilor, lucră­torii din gospodăriile agricole de stat și colectiviștii din re­giunea Ploiești au pregătit pentru însă­­mînțare aproape 80 la sută din terenuri și au însămînțat cu grîu și secară mai mult de 70 din suprafața la sută plani­ficată.­­ G.A.S. din re­giunea Crișana re­coltează în aceste zile porumbul de pe ultimele suprafețe cultivate. Concomi­tent cu recoltatul, lucrătorii din G.A.S lucrează intens la pregătirea terenului și însămînțarea cul­turilor de toamnă (Agerpres) h Concursul indicații mei Căpitan C. țintelor ce z­ i numărul de azi: pentru insigna de polisportiv — adi­ce și organizatorice (pag. 2-a) Georgescu : Maximum de atenție roară la mică înălțime (pag. 2-a) TRADIȚII GLORIOASE — Eroii de la Balta Doamnei (soci. 2—3) Scrisori din organizațiile de partid (pag. 3-a) COMANDANTUL TUNULUI 2 Numele soldatului­ fruntaș L. Cozma îl întîlnesc pentru a treia oară ; prima dată l-am auzit rostit de căpitanul C. Albichei , soldatul Cozma își îndeplinise cu cinste angajamentul luat în adunarea generală a organizației de bază U.T.M. de a se pre­găti temeinic pentru ca, încă de la prima verificare, să cucerească titlul „Militar de frunte“. Comandantul bateriei vorbea cu căldură, cu dragoste despre munca con­știincioasă, plină de elan, a subordonatu­lui său, despre sprijinul dat soldatului C. Scarlat, pe care-l chemase la întrecere, pentru ca amîndoi să obțină­­ deodată distincția ostășească. A doua oară l-am intîlnit într-o scrisoare trimisă redacției de către șeful de stat major al unității. Maiorul C. Stănescu sublinia sîrguința și perseverența milita­rului de frunte în perfecționarea continuă a măiestriei ostășești, în creșterea altor fruntași. Ca o încununare a muncii neîn­trerupte, perseverente, soldatul Cozma cu­cerise locul întâi la concursul ochitorilor pe unitate, a fost înaintat la gradul de soldat­ fruntaș și numit în funcția de co­mandant de presă. A fost o promovare îndrăzneață (coman­dant de tun încă din primul an de servi­ciu !), dar încrederea s-a dovedit justifi­cată. Felul în care își instruiește și-și educă subordonații, preocuparea de a-și îmbogăți continuu cunoștințele, de a-și perfecționa deprinderile personale, rezulta­tele bune și foarte bune pe care te obține cu echipa sa de servanți în pregătirea de luptă și politică sînt dovezi grăitoare ale vredniciei sale „L-am văzut pe tînărul comandant de tun — scrie în corespondența sa căpitanul T. Băteanu, sosită recent la redacție — la un exercițiu demonstrativ cu bateria, pre­zentat în fața tuturor ofițerilor din uni­tate. Soldatul-fruntaș Cozma a condus echipa de servanți în ocuparea unei po­ziții de tragere acoperite și pe timpul lu­crului pînă la deschiderea focului, în cele mai bune condiții. Modul în care a orga­nizat și a condus subordonații într-o ac­țiune dintre cele mai complexe — încheie corespondentul — a impresionat pe mulți dintre participanți". Așadar, în mai puțin de patru luni, în­­tîlnesc de trei ori numele unui ostaș. Toate acestea m-au îndemnat să scriu rîn­durile de mai sus. Maior I. BÎRA Vor fi buni comandanți de grupe Se desfășoară examenele la șco­lile de gradați. Militarii, viitori gra­dați, sînt nerăbdători de a demon­stra comisiilor temeinicele lor cuno­ștințe dobindite în timpul anului de învățămînt. Iată-ne în școala de gradați unde muncește ofițerul R. Țigăeru. Poposim la subcomisia de examinare la instrucția tactică. Cîteva mese, ta­blouri și materiale de instrucție. Se prezintă plutonul comandat de căpi­tanul Gh. Vulpe. Soldatul­ fruntaș P Radu vorbește clar, concis, apoi exe­cută cu vioiciune exercițiile tactice Cele cîteva observații făcute grupei pe care o comandă arată buna pre­gătire a viitorului gradat. Calificati­vul primit : „foarte bine". Răspun­­­suri de calitate dau și soldații-frun­­tași V. Popescu, Gh. Folea și cei­lalți. La cunoașterea regulamentelor se prezintă plutonul comandat de căpi­tanul T. Dubăț. Soldații-fruntași A. Atanase și M. Munteanu se do­vedesc bine pregătiți. Ceilalți hotărîți să le urmeze exemplul, sînt La pregătirea fizică este examinat plu­­­onul comandat de căpitanul M. Itu. Exercițiile sînt executate, cu preci­zie și corectitudine. Printre eviden­țiați se numără și soldații-fruntași Urziceanu și Gh. Georgescu. Rezultatele obținute în prima zi de examene demonstrează că mili­tarii școlii de gradați au muncit cr rivnă, și-au însușit temeinic cuno­ștințe politice și de specialitate, fo­losesc metode pedagogice corespun­zătoare. Locotenent-major GH. FILIP Aspect interior de la Fabrica de tricotaje „Crinul" din Capitală. Pot­o : Agerpret Trecerea tehnicii la exploatarea de iarnă ★ ★ ★ Lucru de calitate rea Operațiunile pentru trece tehnicii de tancuri la exploatarea de iarnă se apropie de sfirșit in unita­tea noastră. La buna desfă­șurare a acestei importante activități a contribuit aici experiența acumulată de per­sonalul tehnic, cit și măsu­rile luate în acest sens. De subliniat este faptu că, pe timpul lucrului, co­­mandanții de subunități ș­iocțiitorul tehnic au contro­­lat și îndrumat perohaneiv activitatea militarilor desti­nați pentru aceste operați­uni. In scopul asigurării ca­lității lucrului, prin cirii serviciului tehnic s-au or­ganizat echipe de meseri­ași care au executat unele lucrări mai pretențioase cun ar fi reglajele la cutia de viteze, verificarea și punerea la punct a instalației ele.­Pentru trecerea tehnicii la exploatarea de iarnă, în u­­nitatea unde lucrează ma­iorul Horia Jarnea s-au luat din timp măsuri co­respunzătoare. Așa de ex­emplu, comisia tehnică nu­mită prin ordin pe unitate a verificat starea tehnicii și de întreținere a mașini­lor, stabilind cu acest pri­lej nevoile de reparații și piesele necesare pentru în­locuirea celor uzate. De asemenea, personalul atelierului de reparații al unității a verificat și repa­rat din timp tecasemitele, trice etc. și care necesitau personal calificat. Dintre mi­litarii care au lucrat în ca­drul acestor echipe, in mod deosebit s-au evidențiat ca­poralii Cozma Toma și N. Hamza, soldatul-fruntaș I. Surani și alții. Obiectivele întrecerii so­cialiste in această perioadă au fost: lucrări de bună calitate, economii de mate­riale de întreținere etc. Muncind în mod organizat, echipele conduse de sergen­tul D. Petcu și caporalul G. Rusu au reușit ca în timpul stabilit să execute în bune condiții toate lucrările pre­văzute in fișele tehnologice ale mașinilor, să obțină cele mai bune rezultate în în­­trecere. Locotenent-major P. MAȘINA cricurile, tăvile pentru un­sori și uleiuri, lămpile por­tative etc. Tot în cadrul a­­telierului s-au confecționat și diferite piese care vor fi folosite în timpul lucrări­lor propriu-zise pentru tre­cerea la exploatarea de iarnă. S-au luat măsuri și in vederea convocării ce va avea loc în unitate cu în­treg personalul tehnic și cu militarii destinați pentru a executa trecerea tehnicii la exploatarea de iarnă Căpitan N. ZGLOBIL Pregătiri intense ÎNTRECEREA TRANSMISIONIȘTILOR Ieri a început concursul transmisioniștilor pe forțele armate. La întrecere participă cei mai buni specialiști din arma transmisiunilor. Majoritatea dintre ei posedă calificarea de clasa 1 și a 2-a. La întrecerile în cadrul diferitelor eșaloane și la aplicațiile tactice ei au obținut cele mai bune re­zultate. Intre cei care se vor întrece în aceste zile se află și un nume cunoscut : este vorba de căpitanul Ion Șerbănescu (primul de sus), radiotelegrafist clasa 1, clasat de mai multe ori pe locul I la această tradițională întrecere. In 1957, reprezentînd țara noastră la întrecerea internațională a radio­amatorilor care a avut loc la Karlovy-Vary, a ocupat un loc fruntaș. Și ceilalți militari pe care îi vedeți în clișee se anunță pretendenți la primele locuri la proba la care participă. Plutonierul Gh. Cazacu și sergen­tul Nicolae Mihai — primul, specialist cla­sa 1, al doilea, clasa a 2-a — la concursurile an­terioare au obținut rezultate remarcabile, Prin­ orașele și patriei MODERN, UTIL ȘI FRUMOS A­ici, pe Valea Oltului, au apă­­rut in acești ani noi frumuseți, născute din mina omului. In trecut, în fostul județ Rîmnicu- Vîlcea toată industria putea fi în­scrisă cu litere mari pe un singur bilet de tramvai , două gatere de cherestea, salinele de la Ocnele Mari, o tăbacărie, un mic depou de loco­motive, o carieră de piatră și 6 caza­ne de marmeladă. Trecînd azi prin aceste locuri, te întîmpină un peisaj nou, măreț, plin de prospețime. încă din preajma Dră­­gășanilor îți atrag atenția mlădițele viguroase ale înnoirilor socialiste : pădurea de sonde de la Băbeni, fa­brica de produse alimentare de la Rîureni, Uzinele sodice Govora, în­treprinderi de exploatare forestieră, fabrici moderne de cherestea, o puternică industrie locală,­ o fabri­că de piele și încălțăminte, toate construite în anii puterii populare. N­e-am oprit la­ unul din marile o­­biective industriale ale raionului Rim­­nicu-Vîlcea . Combinatul de indus­trializare­­ a lemnului, înzestrat cu mașini automate și emiautomate, combinatul are c­apacitate anuală de producție de 12 000 tone plăci aglomerate, 15 000 mc placaje, 280 000 mp panel, 210 one lignefol (material cu proprie­tăți speciale folosit la construcția Locomotivelor „Diesel" și altele), precum și 4 500 000 mp furnir es­tetic. La fabrica de placaj a combinatu­lui, unde intr-un complicat sistem de mașini lemnul își schimba înfățișa­rea, am cunoscut câțiva dintre mun­citorii evidențiați în muncă. Pe Pa­vel Rățoi, Constantin Lucea, condu­cători ai mașinilor de derulat, pe Vic­toria Popescu de la mașina de stan­țat și pe alții. I-am găsit în plină activitate. Ei își depășesc, cu regu­laritate sarcinile de pian, dînd lucru de bună calitate. De la începutul a­­nului și pînă în prezent, planul de producție la fabrica de placaj a fost îndeplinit în proporție de 101,37 la sută, ceea ce, exprimat în vagoane de cale ferată, creează imaginea u­­nui tren format din 566 vagoane ■ și lung de aproape 8000 de metri. Ca și la placaj, la fabrica de plăci aglo­merate, P.A.L., unde procesul de pro­ducție este în întregime automatizat, omului nu-i revine decît rolul de p­ La Combinatul de industrializare a Lemnului — Rîmnicu-Vîlcea­ perator la pupitrul de comandă. In această secție, producția pe primele 9 luni ale anului a fost îndepliniți în proporție de 102,67 la sută. Dacă am pune cap la cap plăcile produse în acest interval, am obține o su­prafață de 743 km­p, ceea ce repre­zintă aproape suprafața orașulu București. Fabrica P.A.L., care dă pe lună 1000 t de plăci aglomerate, este con­dusă doar de 170 de muncitori,, re­partizați în trei schimburi. La fabrica de furnire estetice din combinat, unde aromele diferitelor specii de bușteni îți dau impresia că te afli în mijlocul codrilor, se duc­­o muncă susținută pentru calitate , concludent de amintit în această privință că produsele combinatului sînt cerute nu numai în țară, ci și peste hotare, pînă acum în 15 țări Și în acest combinat preocuparea pentru o înaltă calitate a producției se împletește cu grija pentru traiul muncitorilor, pentru îmbunătățirea condițiilor lor de viață. Cîteva ci­fre sînt edificatoare în acest sens. De la începutul anului și prezent 200 de muncitori au pînă în primii bilete la odihnă și tratament, 32 au primit locuințe, iar pînă în luna decembrie alți salariați vor mai primi încă 22 apartamente. In incinta combinatului, func­ționează o universitate munci­torească cu 4 secții : tehno­logie de fabricație, economie , poli­tică și industrială, matematică și arte plastice. Dragostea de învățătură ->i­nimă și pe cei 200 de tineri înscriși la învățămîntul seral și fără frecven­ță al școlilor de cultură generală, la școli medii tehnice și facultăți. Se­tea de cultură este satisfăcută și de biblioteca combinatului, care numără peste 9000 de volume, dintre care 6000 sînt de știință și tehnică. Apli­­cind în practică cele citite, sînt re­zolvate unele din cele mai arzătoa­re probleme ridicate de producție. Așa, de exemplu, la cabinetul teh­nic de inovații, pe anul acesta s-au înscris 35 de inovații, dintre care­­ 14 se aplică aducînd economii ante­­calculate de peste 45 000 lei. De aici, de pe Valea Oltului, por­nesc pînă departe în țară roadele muncii oamenilor de la Combinatul de industrializare a lemnului din Rîmnicu-Vîlcea. De la butucul noduros ce intră pe poarta întreprinderii, lemnul Își schimbă înfățișarea devenind omului util și frumos. ANTON PERGU

Next