Apărarea Patriei, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 283-309)
1963-12-01 / nr. 283
Pentru patria noastră, Republica Populara Romine t 4EAMRAREA PATRIEI h||F Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 283 (5367) Duminică 1 decembrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI încheierea vizitei delegației de stat a H.P.Romîne în R. S. F. Iugoslavia Semnarea Comunicatului comun romîno-iugoslav și a Acordului privind Sistemul Porțile de Fier BELGRAD, 30 - Trimișii speciali Agerpres S. Strujan și P. Popa transmit :• Sîmbătă la amiaza, în clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Romîne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, iar din partea iugoslavă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămnășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tovarășii Edvard Kardelj, președintele Skupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreședinte al Skupstinei Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, președintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei Economice Federative, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă, și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației romîne s-au întreținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. In timpul semnării documentelor Telefoto , AGERPRES COMUNICAT COMUN La invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Romîne, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn. Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială in Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1903. Delegația Republicii Populare Romîne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut întîlniri cu reprezentanți ai organelor republicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ale construcției socialiste in Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Romîne și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej a fost semnat între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Romîne a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul Republicii Populare Romîne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, președintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, președintele Scupștinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărășească de cordialitate și înțelegere reciprocă. Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile economice reciproce și, constatînd rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producția industrială, a colaborării în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnicoștiințifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea navigației pe Dunăre, important mijloc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate. In legătură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radicală a greutăților de navigație existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a (Continuare in pag. 3-a) Delegația de stat a R. P. Romîne a plecat spre patrie BELGRAD, 30 De la trimișii speciali Agerpres S. Strujan și P. Popa . Sîmbătă seara a părăsit Belgradul, îndreptîndu-se spre patrie, delegația de stat a R. P. Romîne condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintelui Iosip care la invitația Broz Tito a făcut o vizită în R.S.F. Iugoslavia. De la Hotelul Metropol, unde a avut loc recepția, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și ceilalți membri ai delegației române au fost conduși la gară de președintele R. S. F. Iugoslavia, tovarășul Iosip Broz Tito, de tovarășii Edvard Kardeli, președintele Skupștinei Federative, Aleksandar Rankovici, vicepreședintele Republicii, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Blajo Iovanovici, președintele Tribunalului Constituțional al R. S. F. Iugoslavia, Lazar Kolișevski, președintele Comitetului Federativ al Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, Svetozar Vukmanovici, președintele Consiliului central al Uniunii sindicatelor din Iugoslavia, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Jovan Veselinov, secretar al C.C. al U. C. din Serbia, Ivan Goșniak, secretar de stat pentru problemele apărării naționale, și alte persoane oficiale. Peronul gării centrale din Belgrad era împodobit cu drapelele de stat ale R. P. Romîne și R. S. F. Iugoslavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romîne și R. S. F. Iugoslavia In timp ce tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, răsună salve de salut. Membrii delegației romîne își iau rămas bun de la personalitățile iugoslave care i-au condus la gară, de la șefii misiunilor diplomatice, de la membrii ambasadei R. P. Romîne la Belgrad înainte de urcarea în tren, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrii delegației romîne își iau un călduros rămas bun de la tovarășul Iosip Broz Tito și ceilalți conducători iugoslavi. Oaspeții romîni au fost însoțiți pînă la frontieră de tovarășii Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R.S. Serbia, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă, Radovan Vlaikovici, președintele Skupștinei din regiunea autonomă Voivodina, dr. Serghie Makiedo, șeful protocolului din secretariatul de stat pentru afacerile externe, și alte persoane oficiale iugoslave, DIN VIATA UNITATILOR, Carnet de corespondent ELEVI ÎN APLICAȚIE Totul este gata. Autostațiile și celelalte mașini aliniate perfect, așteaptă comanda de plecare. Urmărind pe hartă, elevul plutonier-major Ioan Grigore, ca și colegii săi, notează cu atenție amănunte despre itinerarul de deplasare, precizări pe care lectorul, maiorul Ioan Dobrescu, le face înainte de plecarea subunității de transmisiuni în raionul de concentrare. ...O comandă și coloana de mașini părăsește platoul. Curînd, orașul rămîne undeva, în urmă. Vîntul nu prea puternic, dar tăios, le îmbujorează elevilor obrajii. Terenul frămîntat pune la încercare motoarele mașinilor, care nu se dau bătute, iată le ajunse în terenul unde se va desfășura aplicația. Cu hărțile desfăcute, elevii sînt puși rînd pe lună să facă orientarea topografică și tactică, să aleagă locul de dispunere a nodului de transmisiuni și a elementelor acestuia. Una din cele mai bune rezolvări, pe care o vor executa practic, este cea a elevului plutoniermajor Ioan Grigore. El este numit șef al nodului de transmisiuni. Își consultă carnetul, apoi dă misiuni subordonaților și instalarea începe. La stația telefonică centrală se lucrează intens. Elevul gent-major D. Crușoveanu serîși conduce cu pricepere echipajul. Rînd pe rînd, sînt realizate legăturile interioare și exterioare. Fiecare elev muncește cu însuflețire, aplicînd în practică cele învățate pînă acum la exercițiile tehnice și tactice de specialitate. Elevul plutonier Stelian Ardeleanu este radist de serviciu la una din stații. A obținut imediat legătura cu corespondenții. Totuși nu este mulțumit de modul cum îl aude pe unul din ei. Este bruiat de o stație apropiată. Fără a pierde timp, a luat măsura ca stația să-și schimbe locul și să fie acționată la distanță. Această rezolvare s-a dovedit eficientă. Legătura radio e acum de bună calitate. ...In cadrul nodului de transmisiuni se muncește cu însuflețire. Șeful nodului, elevul plutonier-major Grigore, verifică amplasarea elementelor și realizarea legăturilor. Acum este în măsură să raporteze că nodul de transmisiuni din raionul de concentrare este instalat corect din toate punctele de vedere, că legăturile funcționează în totalitate. Timpul s-a scurs cu repeziciune... întunericul a venit parcă prea devreme. El va da de furcă elevilor, acum cînd nodul de transmisiuni urmează să-și schimbe poziția. Elevii își trec pe hartă datele necesare șefului de nod, și-și completează schemele radio în funcție de mijloace și noile nevoi de legătură. Se expun iarăși soluții, de data aceasta pentru încolonarea mijloacelor de transmisiuni pe timpul deplasării. Coloana a pornit spre noul raion. Aici, ca și pe tot timpul desfășurării aplicației, legăturile radio, radioreleu și fir au funcționat neîntrerupt. Această aplicație a constituit pentru elevi un bun antrenament în mînuirea tehnicii de transmisiuni în condiții cît mai apropiate de realitatea cîmpului de luptă. Elevul plutonier-major Ioan Grigore, elevul plutonier Stelian Ardeleanu, elevul sergent-major Ilie Cucu și elevul sergent-major Nicolae Mirea au fost evidențiați la bilanț DRAGOȘ ALEXANDRESCU Maior Cu angajamentul anual la economii realizat PLOIEȘTI — întreprinderile industriei metalurgice și constructoare de mașini din regiunea Ploiești și-au îndeplinit de pe acum angajamentul anual privind realizarea de economii suplimentare la prețul de cost. Constructorii de utilaj petrolier din Tîrgoviște și cei de la Uzina „1 Mai‘‘-ploiești au dat mai mult de jumătate din valoarea totală a economiilor în ramura respectivă. Prin reducerea prețului de cost și a cheltuielilor de producție, unitățile economice din regiunea Ploiești au realizat în primele 10 luni din acest an economii suplimentare in valoare de 163 993 000 lei. PITEȘTI. Potrivit datelor centralizate la Direcția regională de statistică, întreprinderile industriale din regiunea Argeș au realizat în 10 luni economii la prețul de cost în valoare de peste 79 milioane lei, cu circa 44 milioane lei mai mult decît prevedea angajamentul anual. Succesul este rezultatul aplicării în procesul de producție a unor metode înaintate de lucru, îndeplinirii planurilor de măsuri tehnico-organizatorice, ridicării randamentului unor utilaje. (Agerpres) Metodă avansată pe linia industrializării construcțiilor Pe șantierul de construcție a orașului Onești s-a instalat pentru prima oară la noi în țară o linie tehnologică care execută elemente prefabricate spațiale din beton armat pentru blocuri de locuințe. Fiecare element spațial reprezintă o cameră întreagă alcătuită din patru pereți. Acesta se finisează complet în atelier, i se montează ușile, ferestrele și unele instalații, rămînînd ca la locul de montaj să se facă numai legăturile între elemente, racordurile instalațiilor, precum și unele lucrări mărunte de retuș. Primul bloc experimental cu două etaje, cuprinzînd 12 apartamente, a fost ridicat în numai trei zile. Această metodă, care reprezintă o treaptă avansată pe linia industrializării construcțiilor, asigură scurtarea timpului de execuție a blocurilor de locuințe. (Agerpres) O scrisoare către laminoriștii reșițeni Maistrul Nicolae Lefter, așezat la masa lui, recitește scrisoarea sosită pe adresa Combinatului Siderurgic Reșița de la o unitate militară. Se vorbește în ea despre soldatul Gheorghe Cruceru: „Prin comportarea sa cu adevărat ostășească.... se spune în scrisoare despre soldatul Cruceru, face cinste atît unității noastre, cît și colectivului ln care a muncit înainte de încorporarea sa, dovedind contribuția dumneavoastră la educarea lui în spiritul moralei noi, socialiste " Nicolae Lefter își ridică privirile de pe coala de hîrtie din fața sa. Clipe frumoase, clipe de bucurie ! Și-l închipuie pe tînărul laminorist Gheorghe Cruceru în haine militare. Nl vede, nici el nu știe de ce, în poziție de drepți, cu mîna la bonetă, în chip de salut, privind dîrz înainte. E viu în mintea maistrului chipul tînărului în salopetă, cu mînecile suflecate, lucrînd cu rîvnă (totdeauna lucra așa în ultimul timp) la linia de profile grele a laminoarelor Combinatului. Maistrul își aduce aminte cum arăta cînd a venit, în 1958, la laminoare. Era cam *,năzdrăvan, pe-atunci proaspătul absolvent al școlii profesionale. Dar ajutat de colectiv, de el, Lefter, tînărul progresa. Creștea mai repede decît alții. Maistrul vedea cu ochii lui cum se formează din tînărul acesta un laminorist de nădejde, un om serios. Uite, acum își aduce aminte de o seară în care s-a defectat linia grea. Deranjamentul nu era prea ușor de remediat. Ar fi trebuit întrerupt procesul de producție pe vreo 3 zile. Dar asta însemna cîteva sute de tone de laminate mai puțin. Maistrul, împreună cu secretarul organizației de partid, a mobilizat oamenii. Și-n 24 de ore, timp în care nimeni din echipă n-a părăsit secția, defectul a fost înlăturat. Cu cîtă rîvnă a muncit atunci Gheorghe Cruceru ! A fost sufletul celor tineri.. In armată și în producție în primele rînduri «...Pentru succesele obținute în pregătirea militară — glăsuiește mai departe scrisoarea — pentru modul său de comportare exemplară, vă aducem mulțumiri...* Nicolae Lefter netezi hîrtia cu palma. Ieri au citit-o băieții în adunarea organizației U.T.M. pe secție. Pe urmă a circulat prin toată secția. Și acum iar s-a întors la el. Băieții s-au hotărît să răspundă la scrisoare. O să răspundă și maistrul. O să-i scrie și lui Cruceru. Ii va povesti despre felul în care muncesc oamenii din secție, despre faptul că planul de producție e mereu depășit, că se dau numai produse de cea mai bună calitate. Și o să-i scrie că-i tare mulțumit de el și că așteaptă numai vești bune despre succese în însușirea meseriei armelor. C. DIACONU Preocuparea tuturor militarilor Pregătirile în vederea noului an de instrucție sînt în plină desfășurare în subunitatea comandată de căpitanul Ion Ghiga. La sala de specialitate au fost reînnoite planșele și diferite scheme ale aparaturii din înzestrare. Au fost reparate mesele și scaunele care necesitau aceasta. Pregătirile în vederea începerii noului an de instrucție continuă. Asigurarea bazei materiale în întregime constituie o preocupare a tuturor militarilor din subunitate. CORESP. Bază sportivă Din inițiativa și sub conducerea locotenentului I. Bergheș a fost terminată o nouă bază sportivă a unității. Aceasta este dotată cu un portic de metal, bare fixe, bare paralele, pistă de alergare, groapă de sărituri etc. Asemenea baze sportive au fost amenajate și la unele subunități, cum sînt cele în care muncesc căpitanii A. Petre și I. Brînză. Ele vor da posibilitate militarilor să se pregătească în bune condițiuni în vederea trecerii probelor pentru obținerea insignei de polisportiv. Căpitan I. LUCAN Examen al măiestriei ostășești Recent, un număr însemnat de grupe și echipaje s-au prezentat în fața comisiei pentru a obține titlul de frunte. Și de data aceasta, măiestria și-a spus cuvîntul. Pe tot timpul anului de instrucție, gradații și soldații, îndrumați și ajutați cu dragoste și competență de comandanții Ion au depus eforturi susținute pentru însușirea în cele mai bune condițiuni a specialității, și-au ridicat necontenit nivelul politico-ideologic. Pe terenurile de Instrucție, în sălile de specialitate, pe cîmpurile de aplicații, ei și-au consolidat cunoștințele, s-au călit, urcînd treaptă cu treaptă pe drumul măiestriei ostășești. Drept rezultat, la verificare, marea majoritate a grupelor și echipajelor prezentate au cucerit titlul de „Subunitate de frunte". Printre acestea se numără și cele comandate de sergenții M. Lulea, Gh. Bogdan, M. Tilincă, caporalii Gh. Ioniță, N. Rusu și G. Nichita. Plutonier V. POPA Vedere parțială a Șantierului Naval Oltenița /Polo : AGERPRES) Cel mai bun din secție Acele își încetează împunsăturile doar pentru o secundă. Atît cît îi trebuie unei mîini sprintene să fixeze rama unei noi ghete între dinții lacomi ai mașinii. Și țăcăniturile pornesc din nou, cusăturile parcurg rama în lung, gheata e răsucită ușor și... gata. Alta îi ia locul. Două brațe vînjoase mînuiesc cu îndemînare și gheată, și mașină. — NI cheamă Matei Vasile — ne spune inginerul E. Dragomir. Ne mîndrim cu el. Aici, în secția de cusut rame, nu-i chip să-l întreacă careva. In fiece lună depășește planul. Și, în timp ce ne invită să privim fotografia lui Matei la panoul de onoare, inginerul adaugă : nu-i vorbă, și înainte era bun. De la ostășie s-a reîntors însă mai formal. Vede lucrurile parcă mai matur. ...In momentul încorporării, tînărul Matei Vasile ar fi dorit să fie repartizat în aviație. A ajuns însă tunar. La artileria antiaeriană. La început îi era greu la specialitate. Ajutat de comuniști, muncind cu rîvnă, a pătruns din ce în ce tainele aparatului central. Primele rezultate mai bune i-au adus primele evidențieri din partea comandanților. In anul doi de serviciu avea pe epolet gradul de sergent, iar pe piept îi strălucea insigna ..Militar de frunte”. Deveni apoi comandant de grupă. Subordonații săi, aproape toți, i-au urmat exemplul. Și ei au devenit fruntași în pregătirea de luptă și politică. „Știți, tovarășe căpitan, a raportat el comandantului său, înainte de a părăsi porțile cazărmii, multe am învățat în armată. Acolo, în fabrică, voi căuta să fiu la înălțime. Vă promit“. Aceeași toamnă. Șase zile după lăsarea la vatră. Fostul sergent V. Matei intra din nou pe porțile fabricii de piele și încălțăminte din Cluj. ...Trecuse mai bine de o lună de zile. Matei, ce-i drept, îndeplinea planul de producție , dar nu mai mult. Și-i era necaz. Mai ales cînd vreun muncitor mai în vîrstă îi arunca, în glumă cuvintele: „Ehei, tovarășe sergent, nici noi n-am ramas pe loc. Am urcat și noi trepte, ce crezi !“. I se întîmplase și in armată să rămînă în urma altora, învățase însă să fie perseverent. Mașina la care lucra era nouă. A căutat zi de zi s-o cunoască și s-o stăpînească a Perfecție. A cerut și ajutorul colectivului. L-a primit. Treptat, a progresat, a devenit tot mai stâpîn pe orice operație, cît de mică. Și rîvnă, stăruința^ nu puteau să nu-și arate roadele. Au început depășirile. Cu un procent, cu două, cu zece, cu treizeci și mai mult. Mai întîi în secție, apoi în întreaga fabrică, despre Matei se vorbea tot mai des. Devenise fruntaș în producție, primul din secție... a . Am putea să relatam încă multe despre viața și preocupările lui Matei Vasile. De pildă, că-i place cartea, teatrul, muzica. Subliniem însă un fapt mult mai important din viața sa. Pentru abnegația în muncă, pentru comportarea demnă în viață și mai ales în producție, nu de mult comuniștii l-au primit direct în rîndurile membrilor de partid, fără a mai face stagiul de candidat. Maior M. NEGURA