Apărarea Patriei, februarie 1965 (Anul 21, nr. 26-37)

1965-02-02 / nr. 26

Pentru patria noastra, Republica Populară Romîna P­E APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XXI Nr. 26 (5730) Marți 2 februarie 1965 j 4 PAGINI — 20 BANI In sprijinul obținerii de rezultate bune la trageri In unitatea din care face parte maiorul Gh. Gabor a avut loc o consfătuire la care au participat ofițeri din statul major, precum și comandanți de subunități. S-a rea­lizat un valoros schimb de expe­riență privind organizarea și exe­cutarea ședințelor de tragere cu automatul, pușca mitralieră și mi­traliera. Primul care a luat cuvântul a fost căpitanul C. Pîrvulescu, a cărui subunitate, alături de cele coman­date de căpitanii N. Lungu și Gh. Mate, se numără printre cele cu o bogată experiență la instrucția focului. Subordonații căpitanului Pîrvulescu, în special, sînt recu­noscuți în unitate ca trăgători de precizie cu armamentul de infan­terie. Folosind o tablă și cîteva planșe, acest comandant a explicat participanților cum face el pregă­tirea teoretică a militarilor privind aprecierea vitezei de deplasare a țintelor, determinarea corecțiilor și verificarea acestora pe timpul an­trenamentului La rîndul Ic«­, căpitanii N. Lungu și Gh. Mate, în afară de unele probleme legate de instrucția pe ateliere, s-au referit în mod deo­sebit la asigurarea materială a șe­dințelor de antrenament. Acesto­ra, au concluzionat ei, trebuie să li se acorde atenție deosebită, să fie organizate temeinic, să li se creeze ambianța de realitate con­form cu cea din poligon. Toți participanții au subliniat faptul că schimbul de experiență a fost bine organizat, dovedindu-se util. Maior N. GRIGORE i ,• • •­­ ^­r ‡ Citiți în numărul de azi: Acum S0 de ani pe frontul an­tihitlerist — Colonel în rezervă Ion Rădulescu : Eliberarea orașului Brezno (pag. 2-a). Maior FI. Oros : Schimb de ex­periență privind instruirea subor­donaților (pag. 2-a). Activități politico-culturale în campania electorală (pag. 3-a). La instrucție randament maxim Pregătiri temeinice pentru aplicațiile tactice executate iarna Aplicațiile tactice cu trupe, des­fășurate în orice anotimp, consti­tuie o înaltă școală pentru per­fecționarea măiestriei militare și, totodată, o verificare a capacității de luptă a unităților și subunită­ților. Firește, pe timp de iarnă, condi­țiile în care se acționează sînt mai dificile, subunitățile fiind nevoite să „lupte“ nu numai cu adversarul, ci și cu greutățile specifice ano­timpului — temperatura scăzută, starea atmosferică în continuă schimbare, drumurile grele, acope­rite cu zăpadă afinată sau polei etc. Dar, pregătindu-se temeinic, subunitățile și unitățile execută cu succes aplicații tactice în timpul iernii, la fel de bine ca și în cele­lalte anotimpuri. Ținînd seama de experiența a­­cumulată pînă acum, în unitatea mecanizată din care face parte și ofițerul A. Popescu s-au luat mă­suri din timp — pe baza unui plan — pentru pregătirea personalului și a tehnicii de luptă, creîndu-se astfel condiții prielnice pentru ca în aplicațiile tactice din această perioadă subunitățile să acționeze cît mai bine și să se obțină ma­ximum de învățăminte în timpul organizării și ducerii luptei. Planul prevede măsuri multiple pentru perfecționarea pregătirii o­­fițerilor, ceea ce arată că s-a acor­dat pe drept cuvînt importanță deosebită acestei probleme Numeroase activități de pregătire, atît teoretice cît și practice, au și avut loc deja în scopul consolidării și îmbogățirii cunoștințelor ofițeri­lor privitoare la organizarea, des­fășurarea și conducerea luptei sub­unităților în condițiile grele ale anotimpului rece. Comandantul, locțiitorii săi, ofițerii din statul major, șefii de arme și servicii au făcut diferite expuneri în fața ofi­țerilor cu subiecte legate de temele aplicațiilor. Majoritatea expunerilor au fost urmate de discuții pentru a fi bine­ lămurite atît problemele generale cît și cele particulare re­feritoare la organizarea și ducerea luptei ofensive și de apărare pe timp de iarnă, asigurarea genis­­tică și organizarea legăturilor, or­ganizarea marșului, organizarea și executarea cercetării, asigurarea tehnic-materială și medicală etc. Problemelor în legătură cu forțarea din mișcare a cursurilor de apă și lupta în munți li s-a acordat, de asemenea, o atenție sporită. Cu aceste prilejuri au fost subli­niate, printre multe alte învățămin­te, particularitățile acțiunilor de luptă pe timp de iarnă. Din prescripțiunile regulamen­tare și din practica altor aplicații a reieșit că iarna, conducerea tru­pelor este mult îngreuiată, punctele de comandă nu pot fi instalate pe văi ori prea mult în interiorul pă­durilor, deoarece existența zăpezii abundente îngreuiază schimbarea rapidă a locului de dispunere și deci întîrzie deplasarea P.C. și condu­cerea operativă a trupelor. Condițiile de iarnă influențează asupra organizării și executării mar­șurilor de către subunități. La or­ganizarea deplasărilor, în scopul de a nu se produce aglomerări sau dublări de coloane, viteza medie trebuie neapărat calculată cu grijă pentru fiecare subunitate, în func­ție de starea timpului și a comu­nicațiilor ; este necesar să s­e cer­ceteze minuțios itinerarele, să se prevadă varientarea unora din ele, să se ia măsuri multiple pentru sporirea capacității de deplasare a tuturor mașinilor de luptă (în­zestrarea cu grile, fascine, lan­țuri antiderapante,­­ podețe pen­tru autovehicule, crampoane pen­tru tancuri etc.) ; să se țină seama că zăpada — și ziua și noaptea — obosește ochii șofe­rilor și mecanicilor conductori , pericolul derapărilor fiind adesea mare, distanțele între mașini tre­buie mărite, conducerea lor nece­­sitînd o atenție deosebită din par­tea șoferilor, mai ales la curbe. La dispunerea trupelor în raioane de concentrare este necesară o cer­cetare riguroasă a drumurilor de intrare și în special a celor de ie­șire din raion și a locului în care va staționa fiecare mașină. De cele mai multe ori, subunitățile se vor dispune de-a lungul itinerarelor pentru ca părăsirea raionului să se poată face lesne: în asigurarea genistică a unui raion de concentrare, comandanții de subunități să țină seama că, datorită terenului înghețat, lucră­rile se fac mai greu, de aceea unel­tele de geniu trebuie din timp bine verificate, reparate și ascuțite. Cînd există zăpadă, ea trebuie neapărat folosită la mascarea lucrărilor, altfel ele sînt ușor descope­rite de adversar de la mare dis­tanță. Pentru ieșirea din raioanele de dispunere, dispozitivul de marș al subunităților să corespundă con­cepției de intrare în luptă și să se evite încrucișările de coloane. La ieșirea din raioane, numărul mili­tarilor care execută dirijarea cir­culației trebuie să se mărească și să se constituie detașamente de asigurare a mișcării puternice, compuse din subunități de geniu și subunități de infanterie moto. Organizarea forțării cursurilor de apă pe timpul iernii are și ea o serie de particularități. Iată un (Continuare în vag. 2-a) Antrenament cu ținte fictive In punctul de­­ comandă are loc un antrenament cu ținte fictive. In sala radio, cu căștile la urechi, con­centrați la maximum, caporalii T. Panaitescu și I. Focanici notează cu repeziciune mesajele despre evo­luția țintelor, transmise de la­ eșa­lonul superior. Zeci de mesaje sînt recepționate cu precizie și apoi transpuse în caietele de adnotări. Alături de ei, dictorii transmit, de asemenea, cu precizie și rapiditate situația la planșete. La una din ele lucrează soldatul A. Chira. Pe cerul de sticlă mată sînt marcate prin becurile de neon drumurile ținte­lor aeriene. O țintă, două, trei, zece... Toate sînt descoperite și ur­mărite cu rapiditate și corectitu­dine. In scurt timp, pe planșetă și-au făcut apariția noi topări despre e­­voluția altor ținte, fiecare avînd trecută, în mod ordonat, toate ca­racteristicile ei. La cealaltă plan­șetă lucrează soldatul I. Marcu. Toate datele despre țintele repar­tizate planșetei lui sînt transpuse la fel de corect. Pe drept cuvînt, cei doi militari sînt apreciați ca cei mai buni planșetiști din ciclul întîi de instrucție. ...Antrenamentul s-a terminat. Ostașii, din punctul de comandă au acționat corespunzător. Ofițerul o­­perativ i-a felicitat pentru stră­duința depusă și rezultatele obți­nute. Caporal GH. BARBt PE TIMP DE NOAPTE Lucru corect cu aparatele de observare Subunitatea • co­mandată­ de locote­­nentul-major A. Co­­vacec se îndreaptă spre cîmpul de ins­trucție. Urmează să execute­­ exercițiul tactic noapte pe timp de cu tema : „Lucrul cercetașului la punctul de obser­vare“. Pe înserat, cînd subunitatea a­­junge la cîmpul de instrucție, coman­dantul , execută re­cunoașterea locului unde urmează să se desfășoare exercițiul privind ocuparea punctului de obser­vare, dîndu-le tot­odată militarilor in­dicațiile necesare. Se trece la executarea acestor operațiuni Subunitatea co­mandată de locote­­nentul-major I. Do­­softe se găsește pe creasta unui masiv muntos, unde exe­cută o ședință la instrucția de specia­litate privind cerce­tarea de artilerie în condițiile terenului muntos și împădurit. Sub supraveghe­rea atentă a grada­ților, militarii pre­gătesc aparatele de observare și măsu­rare a distanțelor. Comandantul de plu­ton face o scurtă o­­rientare topografică. ...întunericul cu­prinde împrejurimi­le. In punctul de ob­servare nu se mai aude nici o mișcare, nici un zgomot. Co­mandantul trece pe rînd pe la fiecare grupă, verificînd cu atenție mișcările­­ și lucrul cu aparatele pe timp de noapte. Iată-1 la grupa co­mandată de capora­lul V. Rebic: Intre altele sesizează că soldatul Voicu nu face corect citirile de pe aparate, deși ziua execută aceste operațiuni fără gre­șeli și cu rapiditate, și explică cum tre­buie să procedeze, după care repetă cu el de cîteva ori ,­după care explică situația. Liniștea nopții este tulburată de zgomo­tul unor explozii. Focul „Spargerilor“ se prelungește pînă departe printre stînci Cercetarea începe. — La cota... ex­plozii de proiectile — raportează cerce­­tașul observator de la lunetă. ta... — Reper... dreap­mai departe... focuri de armă au­tomată — raportea­ză cercetașul obser­vator cu binoclul. Toți militarii își perațiunea pînă cînd ostașul o execută bine Pe tot timpul desfășurării exer­cițiului, comandan­tul a insistat pe formarea deprinderi­lor militarilor pri­vind lucrul cu apa­ratele pe timp de noapte. După termi­narea exercițiului, el face un mic bilanț arătînd că grupa co­mandată de capora­lul I. Kovacs și în­deosebi soldații Dumitrescu și I. Co­ I.­visu au acționat cu multă precizie și în­­demînare. (De la un corespondent volun­tar), concentrează atenția către adversar. E­­courile îi derutează. Ei se conving de ne­cesitatea încordării atenției pentru re­­cepționarea zgomo­tului spargerilor nu al ecoului. Alte cî­teva spargeri și mi­litarii se deprind cu indicarea corectă a obiectivelor, după zgomot și flacără. Merită evidențiați îndeosebi soldații I. Dragomir și S. Va­­sile. Locotenent I. COJOCARUI In teren muntos și împădurit Căpitanul Costache Dedu este locțiitorul tehnic al comandantului de unitate. El se ocupă în mod permanent de îmbogățirea cunoștințelor de specialitate și de ridicarea nivelului profesional al subor­donaților săi. Foto : St. IONESCO Zi de instrucție genisticâ Pentru infanteriști ziua de in­strucție genistică constituie un bun prilej de însușire a princi­palelor probleme de specialitate ce le sunt necesare pe cîmpul de luptă : cunoașterea minelor, execu­tarea barajelor antitanc și antiin­fanterie, cercetarea cîmpului de mine și executarea culoarelor, de­­plantarea minelor etc. Organizată din timp și în mod judicios iată, de pildă, subunitatea co­mandată de căpitanul T. Fătu. Aici, pregătirea zilei genistice s-a făcut din timp. Mai întîi, comandantul companiei a executat un instructaj cu ofițerii subordonați asupra mo­dului de desfășurare a exercițiilor Ofițeri de specialitate acordă un sprijin concret comandanților sub­unităților de infanterie moto în pregătirea și desfășurarea temelor prevăzute în ziua de instrucție ge­nistică. Redăm mai jos cîteva as­pecte din desfășurarea unei ase­menea zile, pe ateliere, a indicat ce materiale sînt necesare, ordonînd locotenen­­tului-major A. Soare să se ocupe personal de pregătirea acestor ma­teriale. La rîndul lor, comandanții de plutoane au instruit gradații, in­­dicîndu-le în amănunțime exerci­țiile ce se vor desfășura în ziua de instrucție genistică , i-a instruit te­meinic, în special asupra exerciții­­lor pe care aceștia le vor conduce nemijlocit. In timpul studiului in­dividual, militarii au citit despre minele din înzestrarea forțelor noastre armate. Astfel pregătită, ziua de instrucție genistică a avut toate condițiile să se desfășoare cu maximum de învățăminte. Accent pe latura practică încă nu se luminase bine de ziuă cînd subunitatea se în­drepta spre cîmpul de in­strucție. In prima oră, militarii au executat întrunit cunoașterea minelor. Apoi, s-a trecut la lucrul practic. Subunitatea a fost împăr­țită pe ateliere. La un atelier, gru­pa comandată de caporalul I. Su­ciu execută baraje antitanc. Proce­deul : „în formație“. Fiecare expli­cație a gradatului este urmată de lucrul practic executat de soldați. După ce minele au fost așezate la distanțele și intervalele ordonate, gradatul ordonă plantarea. După plantarea primelor două rînduri, la al treilea rînd gradatul anunță că plantarea se va executa în conti­nuare, în harem. Fiecare e dornic să se încadreze în timpul prevăzut. Minutele se scurg cu repeziciune, dar și minele dispar repede sub pămînt. Primii au terminat solda­ții C. Trușcan și I. Parașca. Tim­pul realizat ? Cu un minut mai scurt decît cel prevăzut de barem. Ceilalți s-au încadrat în barem. Iată-i acum pe cei din grupa ser­gentului V. Hanganu. Gradatul nu­mește pe soldatul I. Tache să exe­cute dragarea terenului înaintea grupei numită pentru executarea culoarului. La început ostașul dove­dește stîngăcie în aruncarea ghea­rei de pisică. Comandantul inter­vine : „Privește la mine !“ Soldatul urmărește cu atenție cum sergentul execută cu siguranță și precizie mișcarea. După cîteva repetări, soldatul Tache reușește să exe­cute bine dragarea. Curînd, echipa pentru executarea culoarului își începe misiunea. Sol­dații se străduiesc să descopere mi­nele îngropate în pămînt. Cercetea­ză cu atenție fiecare palmă de pă­mînt. Culoarul ordonat este reali­zat bine și în timpul stabilit. La bilanț, comandantul subunită­ții a subliniat interesul pe care l-au acordat militarii zilei de instrucție genistică ; problemele s-au însușit temeinic. Și subunitatea comandată de ofițerul I. Haidu a primit sprijinul ofițerilor de specialitate pentru buna organizare a zilei de instruc­ție genistică. Și aici s-au dat dis­­pozițiuni pentru luarea materiale­lor necesare. Dar... la cîmpul de instrucție au ajuns fără materiale, iar ședința s-a dovedit a nu fi fost bine organizată. S-au luat unele măsuri imediate, desigur, dar s-a pierdut totuși un timp prețios din program, militarii n-au mai pu­tut să-și însușească temeinic toate problemele prevăzute. Locotenent-major P. TOTOLICI ★ IN ANI AI SELENATULUI PRODUCIII GLOEMI INDUST­UIA a crescu­t 859 1964 UN BILANȚ DEOSEBIT DE BOGAT SI INSUFLETITOR C­u un sentiment de justifica­tă mîndrie și satisfacție a luat cunoștință întregul nos­tru popor de Comunicatul Direc­ției Centrale de Statistică cu pri­vire la îndeplinirea Planului de stat­ al Republicii Populare Romîne pe anul 1964. Cifrele și datele cu­prinse în Comunicat ne înfățișează prin graiul lor elocvent imaginea Romîniei de azi în continuu pro­gres, cu" o economie virtii’oasă, dezvoltîndu-se armonios, echilibrat, în ritm rapid, pe o linie mereu ascendentă. Noile și însemnatele succese dobîndite în anul 1964 constituie încă o dovadă a caracte­rului profund realist, științific al planurilor economice elaborate de partid, a forței lor mobilizatoare, a înțelepciunii cu care partidul con­duce opera complexă de desăvîr­­șire a construcției socialiste în patria noastră. Comunicatul consemnează rezul­tatele însuflețitoare ale unui an de activitate rodnică pe care oamenii muncii au desfășurat-o cu înalt e­­lan patriotic pentru înfăptuirea ho­­tărîrilor celui de-al III-lea Congres al partidului. Anul care a trecut a adăugat noi succese la cele obținute de în­tregul popor, condus de partid, pe calea desăvîrșirii construcției so­cialiste. Planul producției globale industriale pe anul 1964 a fost îndeplinit in proporție de 102,6 la sută, producția întregii industrii sporind cu 14,1 la sută față de anul 1963. Ca o ilustrare a con­secvenței cu care partidul și gu­vernul promovează politica de in­dustrializare socialistă a țării, ra­murile industriei grele, hotărâtoare pentru progresul întregii economii, s-au dezvoltat ca și în anii pre­cedenți, într-un ritm superior ce­lor pe ansamblul industriei, obti­­nîndu-se pe această bază realizări importante în toate ramurile eco­nomiei naționale. Producția glo­bală industrială a țării a fost în 1964 de 2 ori mai mare decît în 1959. In perioada 1960—1964 rit­mul mediu anual de creștere a fost de 14,8 la sută, față de circa 13 la sută prevăzut in Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. pentru întreaga perioadă a planu­lui pe șase ani. Este important de reliefat faptul că, în 1964, indus­tria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor a depășit ni­velul producției globale prevăzut prin Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. pentru anul 1965. Muncitorii, inginerii și tehnicie­nii, toți lucrătorii din industria noastră socialistă, îndeplinind sar­cinile trasate de Directivele elabo­rate de C.C. al P.M.R. privind cri­teriile principale ale întrecerii so­cialiste, au obținut însemnate suc­cese în lupta pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor — obiectiv esențial al întregii acti­vități economice. Ca un rezultat al eforturilor sus­ținute ale lucrătorilor din industria constructoare de mașini de a înde­plini sarcinile trasate de partid pri­vind asimilarea și introducerea în fabricație a noi tipuri de mașini și utilaje la nivelul tehnicii mondiale, îmbunătățirea neîncetată a caracte­risticilor lor tehnico-funcționale, au fost realizate numeroase produse noi de înaltă calitate. Produsele industriei noastre so­cialiste corespund în tot mai mare măsură exigențelor crescînde ale consumatorilor din țară și de pes­te hotare. Ele se afirmă tot mai mult pe piața mondială, ceea ce contribuie la ridicarea continuă a prestigiului internațional al patriei noastre. Ca și în anii trecuți, ca urmare a măsurilor luate de partid și gu­vern pentru promovarea sistema­tică a progresului tehnic în toate ramurile industriei, pentru o mai bună folosire a capacităților de producție și a tehnicii noi cu care au fost dotate întreprinderile, de ridicare continuă a calificării ca­drelor, planul productivității mun­cii pe anul 1964 a fost depășit. In anul care a trecut­ trei sferturi din sporul producției a fost ob­ținut pe seama productivității mun­cii care a fost cu 51 la sută mai mare decît în 1959. Harta economică a patriei s-a îmbogățit în­­ 1964 cu noi obiective de mare însemnătate, cu­ impor­tante capacități de producție. Vo­lumul investițiilor realizate din fondurile statului în anul care a trecut a fost de 37,4 miliarde lei, cu 11 la sută mai mare decît în 1963. Aceasta ilustrează posibilita­tea economiei de a aloca din ce în ce mai multe mijloace pentru dez­voltarea­ capacităților de producție și introducerea tehnicii moderne în toate ramurile pentru realizarea reproducției lărgite. Comunicatul cuprinde lista bo­gată a zecilor de întreprinderi și secții noi înzestrate cu tehnică a­­vansată intrate în funcțiune în 1964. Amplasarea­ noilor obiective industriale oglindește grija partidu­lui pentru obținerea eficienței ma­xime a acestora prin folosirea con­dițiilor­ economice și valorificarea superioară a resurselor naturale, pentru asigurarea dezvoltării arme­ (Continuare în pag. 3-a) Sesiunea generala a Academiei R. P. Romîne Luni dimineața au început în Capitală lucrările sesiunii gene­rale a Academiei R. P. Romîne. La lucrări, în afara membrilor Academiei, participă miniștri, con­ducători ai unor organizații centra­le, ai institutelor de cercetări ale Academiei și ai unor institute de­partamentale, cercetători științifici, cadre didactice din învățămîntul superior și alți oameni de știință și cultură. La ședința de dimineață au participat tovarășii Emil Bodnăraș și Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Ilie Murgu­­lescu, președintele Academiei R. P. Romîne. La primul­ punct al ordinei de zi, acad. Dumitru Dumitrescu, se­cretar-prim al Academiei R. P. Ro­mîne, a prezentat darea de seamă privind activitatea Academiei pe anul 1964. Acad. Ilie Murgulescu a prezentat apoi proiectul planului de activitate al Academiei pe anul 1965 In continuare au început dezba­terile asupra dării de seamă pe anul 1964 și proiectului de plan pe 1965 Pe ordinea de zi a sesiunii sînt înscrise, de asemenea, dezbaterea proiectului lucrării de prezentare a Academiei R. P. Romîne și a uni­tăților sale, confirmarea președin­ților unor secții științifice, alege­­­rea de noi membri ai Academiei, decernarea premiilor Academiei R. P. R. pe anul 1963. (Agerpresî

Next