Apărarea Patriei, februarie 1965 (Anul 21, nr. 26-37)
1965-02-02 / nr. 26
Pentru patria noastra, Republica Populară Romîna PE APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XXI Nr. 26 (5730) Marți 2 februarie 1965 j 4 PAGINI — 20 BANI In sprijinul obținerii de rezultate bune la trageri In unitatea din care face parte maiorul Gh. Gabor a avut loc o consfătuire la care au participat ofițeri din statul major, precum și comandanți de subunități. S-a realizat un valoros schimb de experiență privind organizarea și executarea ședințelor de tragere cu automatul, pușca mitralieră și mitraliera. Primul care a luat cuvântul a fost căpitanul C. Pîrvulescu, a cărui subunitate, alături de cele comandate de căpitanii N. Lungu și Gh. Mate, se numără printre cele cu o bogată experiență la instrucția focului. Subordonații căpitanului Pîrvulescu, în special, sînt recunoscuți în unitate ca trăgători de precizie cu armamentul de infanterie. Folosind o tablă și cîteva planșe, acest comandant a explicat participanților cum face el pregătirea teoretică a militarilor privind aprecierea vitezei de deplasare a țintelor, determinarea corecțiilor și verificarea acestora pe timpul antrenamentului La rîndul Ic«, căpitanii N. Lungu și Gh. Mate, în afară de unele probleme legate de instrucția pe ateliere, s-au referit în mod deosebit la asigurarea materială a ședințelor de antrenament. Acestora, au concluzionat ei, trebuie să li se acorde atenție deosebită, să fie organizate temeinic, să li se creeze ambianța de realitate conform cu cea din poligon. Toți participanții au subliniat faptul că schimbul de experiență a fost bine organizat, dovedindu-se util. Maior N. GRIGORE i ,• • • ^r ‡ Citiți în numărul de azi: Acum S0 de ani pe frontul antihitlerist — Colonel în rezervă Ion Rădulescu : Eliberarea orașului Brezno (pag. 2-a). Maior FI. Oros : Schimb de experiență privind instruirea subordonaților (pag. 2-a). Activități politico-culturale în campania electorală (pag. 3-a). La instrucție randament maxim Pregătiri temeinice pentru aplicațiile tactice executate iarna Aplicațiile tactice cu trupe, desfășurate în orice anotimp, constituie o înaltă școală pentru perfecționarea măiestriei militare și, totodată, o verificare a capacității de luptă a unităților și subunităților. Firește, pe timp de iarnă, condițiile în care se acționează sînt mai dificile, subunitățile fiind nevoite să „lupte“ nu numai cu adversarul, ci și cu greutățile specifice anotimpului — temperatura scăzută, starea atmosferică în continuă schimbare, drumurile grele, acoperite cu zăpadă afinată sau polei etc. Dar, pregătindu-se temeinic, subunitățile și unitățile execută cu succes aplicații tactice în timpul iernii, la fel de bine ca și în celelalte anotimpuri. Ținînd seama de experiența acumulată pînă acum, în unitatea mecanizată din care face parte și ofițerul A. Popescu s-au luat măsuri din timp — pe baza unui plan — pentru pregătirea personalului și a tehnicii de luptă, creîndu-se astfel condiții prielnice pentru ca în aplicațiile tactice din această perioadă subunitățile să acționeze cît mai bine și să se obțină maximum de învățăminte în timpul organizării și ducerii luptei. Planul prevede măsuri multiple pentru perfecționarea pregătirii ofițerilor, ceea ce arată că s-a acordat pe drept cuvînt importanță deosebită acestei probleme Numeroase activități de pregătire, atît teoretice cît și practice, au și avut loc deja în scopul consolidării și îmbogățirii cunoștințelor ofițerilor privitoare la organizarea, desfășurarea și conducerea luptei subunităților în condițiile grele ale anotimpului rece. Comandantul, locțiitorii săi, ofițerii din statul major, șefii de arme și servicii au făcut diferite expuneri în fața ofițerilor cu subiecte legate de temele aplicațiilor. Majoritatea expunerilor au fost urmate de discuții pentru a fi bine lămurite atît problemele generale cît și cele particulare referitoare la organizarea și ducerea luptei ofensive și de apărare pe timp de iarnă, asigurarea genistică și organizarea legăturilor, organizarea marșului, organizarea și executarea cercetării, asigurarea tehnic-materială și medicală etc. Problemelor în legătură cu forțarea din mișcare a cursurilor de apă și lupta în munți li s-a acordat, de asemenea, o atenție sporită. Cu aceste prilejuri au fost subliniate, printre multe alte învățăminte, particularitățile acțiunilor de luptă pe timp de iarnă. Din prescripțiunile regulamentare și din practica altor aplicații a reieșit că iarna, conducerea trupelor este mult îngreuiată, punctele de comandă nu pot fi instalate pe văi ori prea mult în interiorul pădurilor, deoarece existența zăpezii abundente îngreuiază schimbarea rapidă a locului de dispunere și deci întîrzie deplasarea P.C. și conducerea operativă a trupelor. Condițiile de iarnă influențează asupra organizării și executării marșurilor de către subunități. La organizarea deplasărilor, în scopul de a nu se produce aglomerări sau dublări de coloane, viteza medie trebuie neapărat calculată cu grijă pentru fiecare subunitate, în funcție de starea timpului și a comunicațiilor ; este necesar să se cerceteze minuțios itinerarele, să se prevadă varientarea unora din ele, să se ia măsuri multiple pentru sporirea capacității de deplasare a tuturor mașinilor de luptă (înzestrarea cu grile, fascine, lanțuri antiderapante, podețe pentru autovehicule, crampoane pentru tancuri etc.) ; să se țină seama că zăpada — și ziua și noaptea — obosește ochii șoferilor și mecanicilor conductori , pericolul derapărilor fiind adesea mare, distanțele între mașini trebuie mărite, conducerea lor necesitînd o atenție deosebită din partea șoferilor, mai ales la curbe. La dispunerea trupelor în raioane de concentrare este necesară o cercetare riguroasă a drumurilor de intrare și în special a celor de ieșire din raion și a locului în care va staționa fiecare mașină. De cele mai multe ori, subunitățile se vor dispune de-a lungul itinerarelor pentru ca părăsirea raionului să se poată face lesne: în asigurarea genistică a unui raion de concentrare, comandanții de subunități să țină seama că, datorită terenului înghețat, lucrările se fac mai greu, de aceea uneltele de geniu trebuie din timp bine verificate, reparate și ascuțite. Cînd există zăpadă, ea trebuie neapărat folosită la mascarea lucrărilor, altfel ele sînt ușor descoperite de adversar de la mare distanță. Pentru ieșirea din raioanele de dispunere, dispozitivul de marș al subunităților să corespundă concepției de intrare în luptă și să se evite încrucișările de coloane. La ieșirea din raioane, numărul militarilor care execută dirijarea circulației trebuie să se mărească și să se constituie detașamente de asigurare a mișcării puternice, compuse din subunități de geniu și subunități de infanterie moto. Organizarea forțării cursurilor de apă pe timpul iernii are și ea o serie de particularități. Iată un (Continuare în vag. 2-a) Antrenament cu ținte fictive In punctul de comandă are loc un antrenament cu ținte fictive. In sala radio, cu căștile la urechi, concentrați la maximum, caporalii T. Panaitescu și I. Focanici notează cu repeziciune mesajele despre evoluția țintelor, transmise de la eșalonul superior. Zeci de mesaje sînt recepționate cu precizie și apoi transpuse în caietele de adnotări. Alături de ei, dictorii transmit, de asemenea, cu precizie și rapiditate situația la planșete. La una din ele lucrează soldatul A. Chira. Pe cerul de sticlă mată sînt marcate prin becurile de neon drumurile țintelor aeriene. O țintă, două, trei, zece... Toate sînt descoperite și urmărite cu rapiditate și corectitudine. In scurt timp, pe planșetă și-au făcut apariția noi topări despre evoluția altor ținte, fiecare avînd trecută, în mod ordonat, toate caracteristicile ei. La cealaltă planșetă lucrează soldatul I. Marcu. Toate datele despre țintele repartizate planșetei lui sînt transpuse la fel de corect. Pe drept cuvînt, cei doi militari sînt apreciați ca cei mai buni planșetiști din ciclul întîi de instrucție. ...Antrenamentul s-a terminat. Ostașii, din punctul de comandă au acționat corespunzător. Ofițerul operativ i-a felicitat pentru străduința depusă și rezultatele obținute. Caporal GH. BARBt PE TIMP DE NOAPTE Lucru corect cu aparatele de observare Subunitatea • comandată de locotenentul-major A. Covacec se îndreaptă spre cîmpul de instrucție. Urmează să execute exercițiul tactic noapte pe timp de cu tema : „Lucrul cercetașului la punctul de observare“. Pe înserat, cînd subunitatea ajunge la cîmpul de instrucție, comandantul , execută recunoașterea locului unde urmează să se desfășoare exercițiul privind ocuparea punctului de observare, dîndu-le totodată militarilor indicațiile necesare. Se trece la executarea acestor operațiuni Subunitatea comandată de locotenentul-major I. Dosofte se găsește pe creasta unui masiv muntos, unde execută o ședință la instrucția de specialitate privind cercetarea de artilerie în condițiile terenului muntos și împădurit. Sub supravegherea atentă a gradaților, militarii pregătesc aparatele de observare și măsurare a distanțelor. Comandantul de pluton face o scurtă orientare topografică. ...întunericul cuprinde împrejurimile. In punctul de observare nu se mai aude nici o mișcare, nici un zgomot. Comandantul trece pe rînd pe la fiecare grupă, verificînd cu atenție mișcările și lucrul cu aparatele pe timp de noapte. Iată-1 la grupa comandată de caporalul V. Rebic: Intre altele sesizează că soldatul Voicu nu face corect citirile de pe aparate, deși ziua execută aceste operațiuni fără greșeli și cu rapiditate, și explică cum trebuie să procedeze, după care repetă cu el de cîteva ori ,după care explică situația. Liniștea nopții este tulburată de zgomotul unor explozii. Focul „Spargerilor“ se prelungește pînă departe printre stînci Cercetarea începe. — La cota... explozii de proiectile — raportează cercetașul observator de la lunetă. ta... — Reper... dreapmai departe... focuri de armă automată — raportează cercetașul observator cu binoclul. Toți militarii își perațiunea pînă cînd ostașul o execută bine Pe tot timpul desfășurării exercițiului, comandantul a insistat pe formarea deprinderilor militarilor privind lucrul cu aparatele pe timp de noapte. După terminarea exercițiului, el face un mic bilanț arătînd că grupa comandată de caporalul I. Kovacs și îndeosebi soldații Dumitrescu și I. Co I.visu au acționat cu multă precizie și îndemînare. (De la un corespondent voluntar), concentrează atenția către adversar. Ecourile îi derutează. Ei se conving de necesitatea încordării atenției pentru recepționarea zgomotului spargerilor nu al ecoului. Alte cîteva spargeri și militarii se deprind cu indicarea corectă a obiectivelor, după zgomot și flacără. Merită evidențiați îndeosebi soldații I. Dragomir și S. Vasile. Locotenent I. COJOCARUI In teren muntos și împădurit Căpitanul Costache Dedu este locțiitorul tehnic al comandantului de unitate. El se ocupă în mod permanent de îmbogățirea cunoștințelor de specialitate și de ridicarea nivelului profesional al subordonaților săi. Foto : St. IONESCO Zi de instrucție genisticâ Pentru infanteriști ziua de instrucție genistică constituie un bun prilej de însușire a principalelor probleme de specialitate ce le sunt necesare pe cîmpul de luptă : cunoașterea minelor, executarea barajelor antitanc și antiinfanterie, cercetarea cîmpului de mine și executarea culoarelor, deplantarea minelor etc. Organizată din timp și în mod judicios iată, de pildă, subunitatea comandată de căpitanul T. Fătu. Aici, pregătirea zilei genistice s-a făcut din timp. Mai întîi, comandantul companiei a executat un instructaj cu ofițerii subordonați asupra modului de desfășurare a exercițiilor Ofițeri de specialitate acordă un sprijin concret comandanților subunităților de infanterie moto în pregătirea și desfășurarea temelor prevăzute în ziua de instrucție genistică. Redăm mai jos cîteva aspecte din desfășurarea unei asemenea zile, pe ateliere, a indicat ce materiale sînt necesare, ordonînd locotenentului-major A. Soare să se ocupe personal de pregătirea acestor materiale. La rîndul lor, comandanții de plutoane au instruit gradații, indicîndu-le în amănunțime exercițiile ce se vor desfășura în ziua de instrucție genistică , i-a instruit temeinic, în special asupra exercițiilor pe care aceștia le vor conduce nemijlocit. In timpul studiului individual, militarii au citit despre minele din înzestrarea forțelor noastre armate. Astfel pregătită, ziua de instrucție genistică a avut toate condițiile să se desfășoare cu maximum de învățăminte. Accent pe latura practică încă nu se luminase bine de ziuă cînd subunitatea se îndrepta spre cîmpul de instrucție. In prima oră, militarii au executat întrunit cunoașterea minelor. Apoi, s-a trecut la lucrul practic. Subunitatea a fost împărțită pe ateliere. La un atelier, grupa comandată de caporalul I. Suciu execută baraje antitanc. Procedeul : „în formație“. Fiecare explicație a gradatului este urmată de lucrul practic executat de soldați. După ce minele au fost așezate la distanțele și intervalele ordonate, gradatul ordonă plantarea. După plantarea primelor două rînduri, la al treilea rînd gradatul anunță că plantarea se va executa în continuare, în harem. Fiecare e dornic să se încadreze în timpul prevăzut. Minutele se scurg cu repeziciune, dar și minele dispar repede sub pămînt. Primii au terminat soldații C. Trușcan și I. Parașca. Timpul realizat ? Cu un minut mai scurt decît cel prevăzut de barem. Ceilalți s-au încadrat în barem. Iată-i acum pe cei din grupa sergentului V. Hanganu. Gradatul numește pe soldatul I. Tache să execute dragarea terenului înaintea grupei numită pentru executarea culoarului. La început ostașul dovedește stîngăcie în aruncarea ghearei de pisică. Comandantul intervine : „Privește la mine !“ Soldatul urmărește cu atenție cum sergentul execută cu siguranță și precizie mișcarea. După cîteva repetări, soldatul Tache reușește să execute bine dragarea. Curînd, echipa pentru executarea culoarului își începe misiunea. Soldații se străduiesc să descopere minele îngropate în pămînt. Cercetează cu atenție fiecare palmă de pămînt. Culoarul ordonat este realizat bine și în timpul stabilit. La bilanț, comandantul subunității a subliniat interesul pe care l-au acordat militarii zilei de instrucție genistică ; problemele s-au însușit temeinic. Și subunitatea comandată de ofițerul I. Haidu a primit sprijinul ofițerilor de specialitate pentru buna organizare a zilei de instrucție genistică. Și aici s-au dat dispozițiuni pentru luarea materialelor necesare. Dar... la cîmpul de instrucție au ajuns fără materiale, iar ședința s-a dovedit a nu fi fost bine organizată. S-au luat unele măsuri imediate, desigur, dar s-a pierdut totuși un timp prețios din program, militarii n-au mai putut să-și însușească temeinic toate problemele prevăzute. Locotenent-major P. TOTOLICI ★ IN ANI AI SELENATULUI PRODUCIII GLOEMI INDUSTUIA a crescut 859 1964 UN BILANȚ DEOSEBIT DE BOGAT SI INSUFLETITOR Cu un sentiment de justificată mîndrie și satisfacție a luat cunoștință întregul nostru popor de Comunicatul Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1964. Cifrele și datele cuprinse în Comunicat ne înfățișează prin graiul lor elocvent imaginea Romîniei de azi în continuu progres, cu" o economie virtii’oasă, dezvoltîndu-se armonios, echilibrat, în ritm rapid, pe o linie mereu ascendentă. Noile și însemnatele succese dobîndite în anul 1964 constituie încă o dovadă a caracterului profund realist, științific al planurilor economice elaborate de partid, a forței lor mobilizatoare, a înțelepciunii cu care partidul conduce opera complexă de desăvîrșire a construcției socialiste în patria noastră. Comunicatul consemnează rezultatele însuflețitoare ale unui an de activitate rodnică pe care oamenii muncii au desfășurat-o cu înalt elan patriotic pentru înfăptuirea hotărîrilor celui de-al III-lea Congres al partidului. Anul care a trecut a adăugat noi succese la cele obținute de întregul popor, condus de partid, pe calea desăvîrșirii construcției socialiste. Planul producției globale industriale pe anul 1964 a fost îndeplinit in proporție de 102,6 la sută, producția întregii industrii sporind cu 14,1 la sută față de anul 1963. Ca o ilustrare a consecvenței cu care partidul și guvernul promovează politica de industrializare socialistă a țării, ramurile industriei grele, hotărâtoare pentru progresul întregii economii, s-au dezvoltat ca și în anii precedenți, într-un ritm superior celor pe ansamblul industriei, obtinîndu-se pe această bază realizări importante în toate ramurile economiei naționale. Producția globală industrială a țării a fost în 1964 de 2 ori mai mare decît în 1959. In perioada 1960—1964 ritmul mediu anual de creștere a fost de 14,8 la sută, față de circa 13 la sută prevăzut in Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. pentru întreaga perioadă a planului pe șase ani. Este important de reliefat faptul că, în 1964, industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor a depășit nivelul producției globale prevăzut prin Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. pentru anul 1965. Muncitorii, inginerii și tehnicienii, toți lucrătorii din industria noastră socialistă, îndeplinind sarcinile trasate de Directivele elaborate de C.C. al P.M.R. privind criteriile principale ale întrecerii socialiste, au obținut însemnate succese în lupta pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor — obiectiv esențial al întregii activități economice. Ca un rezultat al eforturilor susținute ale lucrătorilor din industria constructoare de mașini de a îndeplini sarcinile trasate de partid privind asimilarea și introducerea în fabricație a noi tipuri de mașini și utilaje la nivelul tehnicii mondiale, îmbunătățirea neîncetată a caracteristicilor lor tehnico-funcționale, au fost realizate numeroase produse noi de înaltă calitate. Produsele industriei noastre socialiste corespund în tot mai mare măsură exigențelor crescînde ale consumatorilor din țară și de peste hotare. Ele se afirmă tot mai mult pe piața mondială, ceea ce contribuie la ridicarea continuă a prestigiului internațional al patriei noastre. Ca și în anii trecuți, ca urmare a măsurilor luate de partid și guvern pentru promovarea sistematică a progresului tehnic în toate ramurile industriei, pentru o mai bună folosire a capacităților de producție și a tehnicii noi cu care au fost dotate întreprinderile, de ridicare continuă a calificării cadrelor, planul productivității muncii pe anul 1964 a fost depășit. In anul care a trecut trei sferturi din sporul producției a fost obținut pe seama productivității muncii care a fost cu 51 la sută mai mare decît în 1959. Harta economică a patriei s-a îmbogățit în 1964 cu noi obiective de mare însemnătate, cu importante capacități de producție. Volumul investițiilor realizate din fondurile statului în anul care a trecut a fost de 37,4 miliarde lei, cu 11 la sută mai mare decît în 1963. Aceasta ilustrează posibilitatea economiei de a aloca din ce în ce mai multe mijloace pentru dezvoltarea capacităților de producție și introducerea tehnicii moderne în toate ramurile pentru realizarea reproducției lărgite. Comunicatul cuprinde lista bogată a zecilor de întreprinderi și secții noi înzestrate cu tehnică avansată intrate în funcțiune în 1964. Amplasarea noilor obiective industriale oglindește grija partidului pentru obținerea eficienței maxime a acestora prin folosirea condițiilor economice și valorificarea superioară a resurselor naturale, pentru asigurarea dezvoltării arme (Continuare în pag. 3-a) Sesiunea generala a Academiei R. P. Romîne Luni dimineața au început în Capitală lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. Romîne. La lucrări, în afara membrilor Academiei, participă miniștri, conducători ai unor organizații centrale, ai institutelor de cercetări ale Academiei și ai unor institute departamentale, cercetători științifici, cadre didactice din învățămîntul superior și alți oameni de știință și cultură. La ședința de dimineață au participat tovarășii Emil Bodnăraș și Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Ilie Murgulescu, președintele Academiei R. P. Romîne. La primul punct al ordinei de zi, acad. Dumitru Dumitrescu, secretar-prim al Academiei R. P. Romîne, a prezentat darea de seamă privind activitatea Academiei pe anul 1964. Acad. Ilie Murgulescu a prezentat apoi proiectul planului de activitate al Academiei pe anul 1965 In continuare au început dezbaterile asupra dării de seamă pe anul 1964 și proiectului de plan pe 1965 Pe ordinea de zi a sesiunii sînt înscrise, de asemenea, dezbaterea proiectului lucrării de prezentare a Academiei R. P. Romîne și a unităților sale, confirmarea președinților unor secții științifice, alegerea de noi membri ai Academiei, decernarea premiilor Academiei R. P. R. pe anul 1963. (Agerpresî