Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 1-26)
1967-01-04 / nr. 1
„ BIBLavi CENTRALA UNn f »M./EMINASCI n VITARA I “ IAȘI M ^ PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA? manul xxiii a mi a mia a Maimi a Hm "jp ^PW wm |p miercuri 4 ianuarie 1967 |iai ai ca |idii ii TM k ^ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA * PMM| LEU „Întîmpinăm anul 1967 cu încredere și optimism, cu hotărîrea nestrămutată de a adăuga noi înfăptuiri edificiului înălțat de poporul român în anii socialismului, de a face noi pași înainte spre mărețele feluri stabilite de Congresul al IX-lea al partidului". Din Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al C.C. al P.C.R. rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Ziarele ne-au redat tabloul viu colorat al sărbătoririi revelionului. La orașe și sate, oamenii au întîmpinat noul an cu mese și pahare pline, cu urări de plugușor și vise înaripate, născute din solul unor realități însuflețitoare. În uzinele cu foc continuu, furnalele și cuptoarele au elaborat primele șarje ale lui 1967. Îmbogățit recent cu zestrea Argeșului, sistemul energetic național a dat nopții strălucirea aurului alb. România socialistă a pășit pe cea de-a doua treaptă a cincinalului cu voie bună, optimism și hotărîre, ca un gospodar care e bucuros și mîndru de toate cîte le-a realizat, știe cele multe pe care le mai are de făcut, e sigur că stă în puterile lui să le realizeze și trece dîrz la înfăptuirea lor. Gospodarul are milioane de inimi și brațe, milioane de minți contopite într-o singură voință și simțire : transpunerea în practică a politicii partidului, înflorirea și întărirea patriei pe calea ascendentă a civilizației și progresului, spre comunism. Treapta aceasta pe care o abordăm acum a fost definită cu vigoare științifică și cu forță mobilizatoare, în lumina hotărîrilor Congresului al IX-lea, de plenara Comitetului Central al partidului și de sesiunea Marii Adunări Naționale. Prin prizma sarcinilor care stau în fața țării, fiecare om al muncii își înțelege mai cuprinzător și cu adîncime propriile îndatoriri, ca o parte a unui întreg măreț. În mersul ei înainte, țara are nevoie de capacitatea fiecăruia și a tuturor laolaltă. Pe frontul industrializării socialiste, un ritm intens de creștere a producției, în primul rînd în ramurile hotărîtoare, energetică, siderurgie, construcții de mașini, chimie, precum și în industria ușoară și alimentară ; trecerea, paralel cu dezvoltarea în continuare, din punct de vedere cantitativ, la o etapă nouă, calitativ superioară, a întregii activități industriale impun concentrarea unor uriașe energii pe direcții fundamentale. Inteligența activă, spiritul novator, puterea de muncă, de creație a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, oamenilor de știință, conducătorilor din economie, activiștilor de partid și de stat sînt orientate spre îndeplinirea ritmică a planului, diversificarea producției, ridicarea nivelului tehnic al industriei, îndeosebi a celei constructoare de mașini, sporirea eficienței economice în toate ramurile și întreprinderile, îmbunătățirea activității de planificare și conducere a economiei. Trăsăturile nobile ale omului societății noastre socialiste îșgăsesc un larg cîmp de afirmare în lupta pentru progresul tehnic, valorificarea la nivel contemporan a bogățiilor, rezervelor și resurselor existente pe toate tărîmurile, organizarea științifică a producției și a muncii, creșterea productivității muncii. Principiul grijii față de om, principiu sfînt al partidului, înseamnă grijă pentru o economie rentabilă. Pe ea se întemeiază bunăstarea și fericirea poporului și fiecare, la postul său pe frontul desăvîrșirii construirii socialismului, trebuie să-și aducă contribuția la avîntul economiei. Acest avînt, acest dinamism se reliefează impresionant și pe șantierele țării, unde investiții sporite se cer ritmic, trainic, eficient transformate în fabrici, uzine, construcții social-culturale. Altitudinile ce stau în fața industriei noastre sînt pe măsura puterilor celor ce au creat-o și-au înălțat-o necontenit, pe măsura aspirațiilor și capacităților țării noastre libere și independente. Cu aceeași certitudine, bazată pe realitățile prezentului, privim dezvoltarea agriculturii în care există, de asemenea, mari posibilități și rezerve de a se obține o producție superioară celei planificate. Omul sfințește locul. Vorba din bătrîni își găsește corespondent în viață, pe ogoarele patriei, în numărul sporit de tractoare și mașini agricole, în cantitățile mai mari de îngrășăminte, în lucrările de îmbunătățiri funciare. Măsurile luate de partid și-au vădit realismul și înțelepciunea în producția agricolă din 1966 - cea mai mare cunoscută în istorie. Acestea și cele ce se iau în continuare, hărnicia oamenilor muncii din agricultură, dau versului „semne bune anulare" semnificații majore. Semne bune are anul 1967 pentru tot ce înseamnă viata poporului. El va aduce noi sporuri în veniturile populației, alte 60 000 de apartamente construite din fondurile statului, mărfuri mai multe și mai bune, noi lăcașuri de cultură. . Îndreptîndu-se cu pași fermi spre orizonturile vaste ale viitorului, poporul român a început anulmuncă 1967 cu convingerea neclintită că tot ceea ce clădește se află în siguranță, este vegheat cu pricepere, vigilentă si bărbăție. În anul în care am intrat, armata noastră va atinge noi aliniamente, prin dăruirea în muncă a întregului personal. Pentru a fi în măsură să-și îndeplinească îndatorirea patriotică de a apăra munca pașnică a poporului român, sarcina principală a militarilor armatei noastre este de a continua cu perseverență activitatea pentru ridicarea capacității de luptă a marilor unități, a unităților și subunităților de toate armele și pentru întărirea necontenită a disciplinei militare.’ Cerința de a fi pregătiți pentru ducerea de acțiuni hotărîtoare în situații de luptă complexe, în ritm rapid și în condiții grele de teren și stare a vremii impune o înaltă exigență pentru îndeplinirea ritmică și de calitate a planului pregătirii de luptă și politice, executarea exercițiilor și antrenamentelor, a aplicațiilor tactice fără ușurări sau simplificări, actionîndu-se continuu cît mai aproape de realitatea luptei. In acest cadru amplu de activitate, răspunderi de primă însemnătate au comandanții de la toate eșaloanele, consiliile politice, organele și organizațiile de partid, ofițerii din statele majore, cadrele din instituțiile militare de învățămînt, inginerii și specialiștii. „Construcția socialistă a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu la plenara din decembrie a Comitetului Central - cere din partea fiecărui activist de partid și de stat eforturi deosebite pentru a fi la curent cu problemele pe care le ridică dezvoltarea societății. De munca fiecăruia, de pasiunea și răspunderea pe care o manifestă, de priceperea de a rezolva just problemele multiple ale construcției socialiste depinde îndeplinirea în condiții cît mai bune a sarcinilor mari încredințate de partid și popor". Deopotrivă cu toți activiștii de partid și de stat, cadrele militare găsesc în aceste idei o linie de conduită directoare. Urmînd-o fără abatere - și aceasta este hotărîrea lor unanimă - cadrele noastre vor face ca anul 1967 să marcheze noi progrese în perfecționarea pregătirii și lărgirea culturii lor militare, politice și generale, în perfecționarea stilului lor de muncă, a capacității organizatorice, a măiestriei lor în instruirea și educarea trupelor. Studierea atentă și aprofundată a procesului pregătirii de luptă și politice, punerea în lumină a metodelor înaintate, valorificarea cu maxime eficiență a bazei materiale, a timpului, a puterii de muncă și de gîndire, a elanului militarilor, a tuturor Continuare în pag. 7-a A DOUA TREAPTA A CINCINALULUI PRIMIRE LA MINISTERUL FORȚELOR ARMATE Ministrul Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, general-colonel Ion Ioniță, a primit în ziua de 31 decembrie la Ministerul Forțelor Armate pe atașații militari, aero și navali, acreditați la București, care au prezentat felicitări cu prilejul Anului Nou, în pag. 2-a : COMENTARII ÎNtReBăRi RĂSPUNSURI ÎN LEGĂTURĂ CU PROIECTUL DE DECRET PRIVIND PENSIILE MILITARE DE STAT ȘI PENSIA SUPLIMENTARĂ CRONICĂ DE UNITATE Am încheiat anul 1966 » am pășit in 1967. Zi de zi ami rupt cîte o filă din calendar, și zilele s-au unit in saptamini, saptaminile în luni si acum lunile care au trecut se întorc in amintirea unității Vin ca niste pietre șlefuite în albia timpului ce se scurge imperturbabil. Șlefuite? Da, sînt șlefuite poate și de o un^° nostalgie - a trecut încă un an... - dar mai cu seama de optica mai matură, mai limpede prin experiența unui an : se deslușesc censuri semnificații, îndemnuri pentru lunile și anii ce vin... . Am reconstituit lunile unei unități. Nu rătăcind printre scripte și grafice, ci apelînd la memoria celor care au dat conținut fiecărei zile fiecărei săptămîni. Ei sînt comandanți și soldați, ofițeri de stat major și activiști de partid, oameni ai soluțiilor tactice și tehnic și oameni ai efortului fizic consumat pe drumurile de uscat și de apă. Toți pontonieri. Calendarul va fi, fara îndoiala extrem de incomplet. El nu va consemna decît frinturi ale ecourilor din cutia de rezonanță a unității... Dar sa răsfoim acest calendar al lui Ivoo.. Unind maluri, unind oameni Zilele se scurg friguroase, o ianuarie cu soare rece peste cîmpuri și ape. Respirația prinde contur efemer in trombe de abur și sînt sute de trombe pe malul apei ce vine cu sloiuri spre locul aplicației. Batalionul face recunoașterea, evaluează drumurile de acces spre mal, condițiile de lucru. Apoi compania pornește. Comandantul ei stabilește itinerarele. La ultima aplicație de acest fel, răspunderile lui cuprindeau doar un pluton. Acum toată compania va acționa — bine sau rău — după hotărîrile lui. Itinerarul greșit ales ar duce la împotmoliri, aglomerări. Bine ales, va fi călăuză și sprijin. Lansarea mijloacelor la apă, sincronizarea operațiunilor de construcție, manevra oamenilor, toate apasă acum pe umerii lui... Iar momentul cind va rosti : „Misiunea a fost îndeplinită, raportează căpitanul Marcel Șchiopu“, e încă atît de departe. 30 de ore a durat aplicația aceea la nivelul companiei. Intîi a căzut o ploaie rece, care s-a preschimbat în lapoviță, pe urmă a nins. Apoi polei, șfichiul viscolului, sloiurile de gheață... In acest decor natural, s-au născut portițele, unind malurile și unind oamenii in bucuria reușitei. Erau obosiți, azi, cu fețele frecate de viscol. (Și acum, cind își reamintesc toate, rid și glumesc . Iarna nu-i ușor să fii pontonier. Dar poți fi ! Ianuarie al lui 1967 a sosit, l-am pregătit din vreme surprize noi in viteza și precizia cu care vom lucra sub cerul lui). L-am numit pe căpitanul Marcel Șchiopu. Puteam la fel de bine să amintim pe alți comandanți de companie. Pentru că fiecare a trecut, poate in același timp, poate înainte, poate după, prin șuvoiul acelor aplicații de companie. Pentru căpitanul Șchiopu ea era prima de acest fel în această funcție, și totodată, un examen al său in vederea unui altuia pe care avea să-l susțină , de admitere in Academia militară generală. Pentru alții, aplicațiile erau, de asemenea, un examen — in fiecare muncă ne verificăm, ne afirmăm, ele au fost un plus de experiență, un pas spre un nou aliniament. Un apel in februarie Un telefon, un apel și subunitatea de pontonieri ia drumul apelor. Căpitanul C. Gologuș recunoaște, cântărește, calculează, cristalizează măsuri și trece la îndeplinirea lor. Nu, nu este aplicație și nici exercițiu. E o situație reală, aspră, apa, altădată prietenă, a devenit inamic, a năvălit peste așezări, a rupt maluri și zăgazuri, a împresurat oameni și bunurile lor. Din nou 30, 40, 50 de ore în linia intiia. In fiecare „atac” cu autoamfibiile își dau mina curajul și iscusința, pregătirea și rezistența, responsabilitatea și spiritul de sacrificiu. Și parcă in plenitudinea acestor ore, cind interferența de împrejurări cere dovezi superioare ale dragostei de popor și de țară, el, pontonierul, se confundă o dată mai mult cu imaginea,podarului“ de odinioară care și-a pus semnătura pe atitea pagini eroice ale istoriei noastre. Pontonieria română [UNK] are tradiții frumoase. In 1877, pontonierii țării, ostași și meșteri pricepuți, întind pod peste Dunăre pentru trupele române ce luptă sub steagul neatîrnării. In 1916—1918 peste 10 000 metri de poduri, numai peste Dunăre și Siret. Apoi, in 1944—1945, in zilele glorioase ale luptelor pe frontul antihitlerist, portițe, poduri, puncte de trecere construite și apărate sub ploaie de gloanțe, pe Dunăre, pe Olt, pe Mureș, pe Târnave și pe Someș, pe Tisa și Gron, pretutindeni unde de-a curmezișul drumului vitejesc se puneau apele riurilor N-am fi făcut poate această întoarcere in istoria pontonierilor dacă fila evocată din calendar n-ar arăta tocmai luna februarie. Februarie 1966 — centenarul pontonierilor noștri. Și dacă n-am întrezări in fiecare act de eroism al prezentului- un grăunte de aur adus de apele istoriei. Centenarul pontonierilor este și centenarul unității. Regimentul răsfoiește cronici de slavă. Simpozion la club, vorbesc secretarul comitetului de partid și alți tovarăși despre pagini de istorie. Tot la club, veteranii subofițeri Ion Bibicu, Costică Nicoa- Colonel L. TARCO Colonel GH. BEJANCU Continuare in nug. 7-a întunericul nopții nu este o piedică în calea realizării unor trageri precise și eficace. Artileriștii știu ,să vadă" și în asemenea condiții Foto : I. MARINOI SPECIALIZAREA ȘOFERILOR RAID In unități se desfășoară convocarea de specializare a șoferilor din ciclul întîi de serviciu, care au în primire automobile M.F.A., concomitent cu pregătirea lor militară prevăzută pentru etapa individului. Organizată astfel pentru prima oară, specializarea șoferilor a făcut obiectul prezentului raid, întreprins de redacția ziarului nostru cu concursul unor specialiști ai Direcției tancuri și auto. Planificarea și organizarea - două elemente cheie Apreciată pe drept ca un prilej deosebit de important în pregătirea șoferilor din ciclul întîi — convocarea este corespunzător organizată și se desfășoară, după o planificare întocmită pentru toată etapa, în marea majoritate a unităților vizitate. Studiind cu atenție dispozițiunile organizatorice, indicațiile metodice și planul tematic — elaborate de eșaloanele superioare — și avînd sprijinul comandanților de unități, al comitetelor de partid și al statelor majore, ofițerii, G. Munteanu și C. Manea, locțiitori tehnici, au format separat subunități de șoferi, grupați pe mărci de automobile, au asigurat cazarea și hrănirea aparte a acestora, baza materială corespunzătoare, comandanți de subunități și instructori auto fiind numiți ofițeri și gradați dintre cei mai bine pregătiți. în cele două unități se remarcă, de asemenea, preocuparea pentru caracterul practic al ședințelor de pregătire, pentru alegerea traseelor și asigurarea automobilelor necesare executării conducerii în condiții apropiate celor în care se vor desfășura aplicațiile tactice, în unitățile din care fac parte ofițerii C. Munteanu și C. Constantin buna planificare, organizare și desfășurare a convocării se datoresc și faptului că marea unitate, cu cîteva zile înainte, a convocat pentru o zi comandanții subunităților de șoferi și ofițerii însărcinați cu pregătirea acestora. Au fost studiate indicațiile metodice și planul tematic, s-au prelucrat măsurile privind organizarea și desfășurarea convocării, modului de ținere a evidenței pregătirii militare și de specialitate a șoferilor. , Pregătirea militară și de specialitate a șoferilor din unitatea unde locțiitor tehnic este ofițerul I. Jigău se face, însă, numai după o planificare săptămînală și zilnică, ceea ce răpește perspectiva pregătirii și nu asigură înlănțuirea logică atît între cele două categorii de pregătire cît și între cunoașterea și exploatarea automobilelor, între cunoașterea regulilor de circulație și exercițiile de conducere. Cu o săptămînă înainte de raid, acest neajuns a fost constatat de un reprezentant al eșalonului superior, însă cei vizați n-au luat nici o măsură pentru a-i înlătura; încadrarea subunitaților de șoferi s-a făcut, de regulă, așa după cum s-a arătat, cu ofițeri bine pregătiți. Pe alocuri însă unii dintre ei, la cîteva zile după începerea convocării, au fost trimiși în diferite misiuni, fapt care îngreunează buna desfășurare a activităților, mai ales pe linia pregătirii militare a șoferilor Fiecărei ședințe -caracter practic pronunțat Instructorii auto cunosc bine scopul de specializare al convocării , cu toții știu că trebuie să pună accentul a pe însușirea temeinică de către șoferi particularităților automobilelor RAIDUL a fost realizat de : colonel I. PANAIT, locotenent-colonel I. RADU, locotenent-colonel I. BARA ;i maior C. NENCIU. Continuare in pag. 3-a Pe aliniamente albe Foto ST. IONESCU