Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 1-26)

1967-01-04 / nr. 1

„ BIBLavi CENTRALA UNn f »M./EMINASCI n VITARA I “ IAȘI M ^ PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA? m­anul xxiii a mi a mi­a a M­aimi a­­ H­­m "jp ^PW wm |p miercuri 4 ianuarie 1967 |iai ai ca |idii i­i TM k ^ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA * PMM­|­­ LEU „Întîmpinăm anul 1967 cu încredere și optimism, cu hotărîrea nestrămutată de a adăuga noi înfăptuiri edificiului înălțat de poporul român în anii socialismului, de a face noi pași înainte spre mărețele feluri stabilite de Congresul al IX-lea al partidului". Din Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al C.C. al P.C.R. rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Z­iarele ne-au redat tabloul viu colo­rat al sărbătoririi revelionului. La orașe și sate, oamenii au întîmpinat noul an cu mese și pahare pline, cu urări de plugușor și vise înaripate, năs­cute din solul unor realități însuflețitoare. În uzinele cu foc continuu, furnalele și cuptoarele au elaborat primele șarje ale lui 1967. Îmbogățit recent cu zestrea Argeșului, sistemul energetic na­țional a dat nopții strălucirea aurului alb. România socialistă a pășit pe cea de-a doua treaptă a cincinalului cu voie bună, optimism și hotărîre, ca un gospodar care e bucuros și mîndru de toate cîte le-a realizat, știe cele multe pe care le mai are de făcut, e sigur că stă în puterile lui să le realizeze și trece dîrz la înfăptuirea lor. Gos­podarul are milioane de inimi și brațe, milioane de minți contopite într-o singură voință și simțire : transpunerea în practică a politicii partidului, înflo­rirea și întărirea patriei pe calea ascendentă a civilizației și progresului, spre comunism. Treapta aceasta pe care o abordăm acum a fost definită cu vigoare științifică și cu forță mobiliza­toare, în lumina hotărîrilor Congresului al IX-lea, de plenara Comitetului Central al partidului și de sesiunea Marii Adunări Naționale. Prin prizma sar­cinilor care stau în fața țării, fiecare om al muncii își înțelege mai cuprinzător și cu adîncime propriile îndatoriri, ca o parte a unui întreg măreț. În mersul ei înainte, țara are nevoie de capacitatea fiecăruia și a tuturor laolaltă. Pe frontul industrializării socialiste, un ritm intens de creștere a producției, în primul rînd în ramurile hotărîtoare, energetică, siderurgie, construcții de mașini, chimie, precum și în industria ușoară și­­ alimentară ; trecerea, paralel cu dezvoltarea în continuare, din punct de vedere cantitativ, la o etapă nouă, calitativ superioară, a întregii activități indus­triale impun concentrarea unor uriașe­ energii pe direcții fundamentale. Inteligența activă, spiritul novator, puterea de muncă, de creație a muncito­rilor, inginerilor, tehnicienilor, oamenilor de știință, conducătorilor din economie, activiștilor de partid și de stat sînt orientate spre îndeplinirea ritmică a planului, diversificarea producției, ridicarea nivelului tehnic al industriei, îndeosebi a­ celei constructoare de mașini, sporirea eficienței economice în toate ramurile și întreprinderile, îmbunătățirea activității de planificare și conducere a economiei. Trăsăturile nobile ale omului societății noastre socialiste îș­­găsesc un larg cîmp de afirmare­ în lupta pentru progresul tehnic, valorificarea la nivel contemporan a bogățiilor, rezervelor și resurselor existente pe toate tărîmurile, organizarea științifică a produc­ției și a muncii, creșterea productivității muncii. Principiul grijii față de om, principiu sfînt al parti­dului, înseamnă grijă pentru o economie rentabilă. Pe ea se întemeiază bunăstarea și fericirea po­porului și fiecare, la postul său pe frontul desă­­vîrșirii construirii socialismului, trebuie să-și aducă contribuția la avîntul economiei. Acest avînt, acest dinamism se reliefează impre­sionant și pe șantierele țării, unde investiții sporite se cer ritmic, trainic, eficient transformate în fa­brici, uzine, construcții social-culturale. Altitudinile ce stau în fața industriei noastre sînt pe măsura puterilor celor ce­ au creat-o și-au înăl­țat-o necontenit, pe măsura aspirațiilor și capaci­tăților țării noastre libere și independente. Cu aceeași certitudine, bazată pe realitățile pre­zentului, privim dezvoltarea agriculturii în care există, de asemenea, mari posibilități și rezerve de a se obține o producție superioară celei planificate. Omul sfințește locul. Vorba din bătrîni își găsește corespondent în viață, pe ogoarele patriei, în numă­rul sporit de tractoare și mașini agricole, în can­titățile mai mari de îngrășăminte, în lucrările de îmbunătățiri funciare. Măsurile luate de partid și-au vădit realismul și înțelepciunea în producția agricolă din 1966 - cea mai mare cunoscută în istorie. Acestea și cele ce se iau în continuare, hărnicia oamenilor muncii din agricultură, dau versului „semne bune anul­are" semnificații majore. Semne bune are anul 1967 pentru tot ce înseamnă viata poporului. El va aduce noi sporuri în venitu­rile populației, alte 60 000 de apartamente construite din fondurile statului, mărfuri mai multe și mai bune, noi lăcașuri de cultură. . Îndreptîndu-se cu pași fermi spre orizonturile vaste ale viitorului, poporul român a început anul­­muncă 1967 cu convingerea neclintită că tot ceea ce clădește se află în siguranță, este vegheat cu pri­cepere, vigilentă si bărbăție. În anul în care am intrat, armata­­ noastră va atinge noi aliniamente, prin dăruirea în muncă a întregului personal. Pentru a fi în măsură să-și îndeplinească înda­torirea patriotică de a apăra munca pașnică a po­porului român, sarcina principală a militarilor armatei noastre este de a continua cu perseverență activitatea pentru ridicarea capacității de luptă a marilor unități, a unităților și subunităților de toate armele și pentru întărirea necontenită a disciplinei militare.’ Cerința de a fi pregătiți pentru ducerea de acțiuni hotărîtoare în situații de luptă complexe, în ritm rapid și în condiții grele de teren și stare a vremii impune o înaltă exigență pentru îndepli­nirea ritmică și de calitate a planului pregătirii de luptă și politice, executarea exercițiilor și antre­namentelor, a aplicațiilor tactice fără ușurări sau simplificări, actionîndu-se continuu cît mai aproape de realitatea luptei. In acest cadru amplu de activitate, răspunderi de primă însemnătate au comandanții de la toate eșa­loanele, consiliile politice, organele și organizațiile de partid, ofițerii din statele majore, cadrele din instituțiile militare de învățămînt, inginerii și spe­cialiștii. „Construcția socialistă­­ a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu la plenara din decembrie a Co­mitetului Central - cere din partea fiecărui activist de partid și de stat eforturi deosebite pentru a fi la curent cu problemele pe care le ridică dezvol­tarea societății. De munca fiecăruia, de pasiunea și răspunderea pe care o manifestă, de priceperea de a rezolva just problemele multiple ale construcției socialiste depinde îndeplinirea în condiții cît mai bune a sarcinilor mari încredințate de partid și popor". Deopotrivă cu toți activiștii de partid și de stat, cadrele militare găsesc în aceste idei o linie de conduită directoare. Urmînd-o fără abatere - și aceasta este hotărîrea lor unanimă - cadrele noastre vor face ca anul 1967 să marcheze noi pro­grese în perfecționare­a pregătirii și lărgirea culturii lor militare, politice și gen­erale, în perfecționarea stilului lor de muncă, a capacității organizatorice, a măiestriei lor în instruirea și educarea trupelor. Studierea atentă și aprofundată a procesului pregă­tirii de luptă și politice, punerea în lumină a meto­delor înaintate, valorificarea cu maxime eficiență a bazei materiale, a timpului, a puterii de­ muncă și de gîndire, a elanului militarilor, a tuturor Continuare în pag. 7-a A DOUA TREAPTA A CINCINALULUI PRIMIRE LA MINISTERUL FORȚELOR ARMATE Ministrul Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, gene­ral-colonel Ion Ioniță, a primit în ziua de 31 decembrie la Ministerul Forțelor Armate pe atașații militari, aero și navali, acreditați la Bucu­rești, care au prezentat felicitări cu prilejul Anului Nou, în pag. 2-a : COMENTARII ÎNtReBăRi RĂSPUNSURI ÎN LEGĂTURĂ CU PROIECTUL DE DECRET PRIVIND PENSIILE MILITARE DE STAT ȘI PENSIA SUPLIMENTARĂ CR­ONICĂ DE UNITATE Am încheiat anul 1966 » am pășit in­ 1967. Zi de zi ami rupt cîte o filă din calendar, și zilele s-au unit in saptamini, saptaminile în luni si acum­ lunile care au trecut se întorc in amintirea uni­tății Vin ca niste pietre șlefuite în albia timpului ce se scurge imperturbabil. Șlefuite? Da, sînt șlefuite poate și de o un^° nostalgie - a trecut încă un an... - dar mai cu seama de optica mai matură, mai limpede prin experiența unui an : se deslușesc censuri semnificații, îndemnuri pentru lunile și anii ce vin... . Am reconstituit lunile unei unități. Nu rătăcind printre scripte și grafice, ci apelînd la memoria celor care au dat conținut fiecărei zile fiecărei săptămîni. Ei sînt comandanți și soldați, ofițeri de stat­ major și activiști de partid, oameni ai soluțiilor tactice și teh­nic și oameni ai efortului fizic consumat pe drumurile de uscat și de apă. Toți­­ pontonieri. Calendarul va fi, fara îndoiala extrem de incomplet. El nu va consemna decît frinturi ale ecourilor din cutia de rezonanță a unității... Dar sa răsfoim acest calendar al lui Ivoo.. Unind maluri, unind oameni Zilele se scurg friguroase, o ianuarie cu soare rece peste cîmpuri și ape. Respirația prinde contur efemer in trombe de abur și sînt sute de trombe pe malul apei ce vine cu slo­iuri spre locul aplicației. Batalionul face recunoașterea, evaluează drumu­rile de acces spre mal, condițiile de lucru. Apoi compania pornește. Co­mandantul ei stabilește itinerarele. La ultima aplicație de acest fel, răspunde­rile lui cuprindeau doar un pluton. Acum toată compania va acționa — bine sau rău — după hotărîrile lui. Itinerarul greșit ales ar duce la îm­potmoliri, aglomerări. Bine ales, va fi călăuză și sprijin. Lansarea mijloace­lor la apă, sincronizarea operațiunilor de construcție, manevra oamenilor, toate apasă acum pe umerii lui... Iar momentul cind va rosti : „Misiunea a fost îndeplinită, raportează căpitanul Marcel Șchiopu“, e încă atît de de­parte. 30 de ore a durat aplicația aceea la nivelul companiei. Intîi a căzut o ploaie rece, care s-a preschimbat în lapoviță, pe urmă a nins. Apoi polei, șfichiul viscolului, sloiurile de ghea­ță... In acest decor natural, s-au năs­cut portițele, unind malurile și unind oamenii in bucuria reușitei. Erau o­­bosiți, azi, cu fețele frecate de viscol. (Și acum, cind își reamintesc toate, rid și glumesc . Iarna nu-i ușor să fii pontonier. Dar poți fi ! Ianuarie al lui 1967 a sosit, l-am pregătit din vreme surprize noi in viteza și precizia cu care vom lucra sub cerul lui). L-am numit pe căpitanul Marcel Șchiopu. Puteam la fel de bine să a­­mintim pe alți comandanți de compa­nie. Pentru că fiecare a trecut, poate in același timp, poate înainte, poate după, prin șuvoiul acelor aplicații de companie. Pentru căpitanul Șchiopu ea era pri­ma de acest fel în această funcție, și totodată, un examen al său in vederea unui altuia pe care avea să-l susțină , de admitere in Academia militară ge­nerală. Pentru alții, aplicațiile erau, de a­­semenea, un examen — in fiecare muncă ne verificăm, ne afirmăm, ele au fost un plus de experiență, un pas spre un nou aliniament. Un apel in februarie Un telefon, un apel și subunita­tea de pontonieri ia drumul apelor. Căpitanul C. Gologuș recunoaște, cântărește, calculează, cristalizează măsuri și trece la îndeplinirea lor. Nu, nu este aplicație și nici exer­cițiu. E o situație reală, aspră, apa, altădată prietenă, a devenit inamic, a năvălit peste așezări, a rupt maluri și zăgazuri, a împresurat oameni și bunurile lor. Din nou 30, 40, 50 de ore în linia intiia. In fiecare „atac” cu autoam­­fibiile își dau mina curajul și iscu­sința, pregătirea și rezistența, respon­sabilitatea și spiritul de sacrificiu. Și parcă in plenitudinea acestor ore, cind interferența de împrejurări cere do­vezi superioare ale dragostei de popor și de țară, el, pontonierul, se confundă o dată mai mult cu imaginea­­,podaru­lui“ de odinioară care și-a pus semnă­tura pe atitea pagini eroice ale istoriei noastre. Pontonieria română [UNK] are tra­diții frumoase. In 1877, pontonierii ță­rii, ostași și meșteri pricepuți, întind pod peste Dunăre pentru trupele ro­mâne ce luptă sub steagul neatîrnării. In 1916—1918 peste 10 000 metri de po­duri, numai peste Dunăre și Siret. Apoi, in 1944—1945, in zilele glorioase ale luptelor pe frontul antihitlerist, portițe, poduri, puncte de trecere con­struite și apărate sub ploaie de gloan­țe, pe Dunăre, pe Olt, pe Mureș, pe Târnave și pe Someș, pe Tisa și Gron, pretutindeni unde de-a curmezișul drumului vitejesc se puneau apele riurilor N-am fi făcut poate această întoar­cere in istoria pontonierilor dacă fila evocată din calendar n-ar arăta toc­mai luna februarie. Februarie 1966 — centenarul pontonierilor noștri. Și dacă n-am întrezări in fiecare act de eroism al prezentului- un grăunte de aur adus de apele istoriei. Centenarul pontonierilor este și cen­tenarul unității. Regimentul răsfoiește cronici de slavă. Simpozion la club, vorbesc secretarul comitetului de par­tid și alți tovarăși despre pagini de istorie. Tot la club, veteranii sub­ofițeri Ion Bibicu, Costică Nicoa- Colonel L. TARCO Colonel GH. BEJANCU Continuare in nug. 7-a întunericul nopții nu este o piedică în calea realizării unor trageri precise și eficace. Artileriștii știu ,­să vadă" și în asemenea condiții Foto : I. MARINOI SPECIALIZAREA ȘOFERILOR RAID In unități se desfășoa­ră convocarea de specia­lizare a șoferilor din cic­lul întîi de serviciu, care au în primire automobi­le M.F.A., concomitent cu pregătirea lor militară prevăzută pentru etapa individului. Organizată astfel pentru prima oară, specializarea șoferilor a făcut obiectul prezentu­lui raid, întreprins de redacția ziarului nostru cu concursul unor spe­cialiști ai Direcției tancuri și auto. Planificarea și organizarea - două elemente cheie Apreciată pe drept ca un prilej deosebit de important în pregătirea șoferilor din ciclul întîi — convoca­rea este corespunzător organizată și se desfășoară, după o planificare în­tocmită pentru toată etapa, în marea majoritate a unităților vizitate. Stu­diind cu atenție dispozițiunile orga­nizatorice, indicațiile metodice și pla­nul tematic — elaborate de eșaloa­nele superioare — și avînd sprijinul comandanților de unități, al comite­telor de partid și al statelor majore, ofițerii, G. Munteanu și C. Manea, locțiitori tehnici, au format separat subunități de șoferi, grupați pe mărci de automobile, au asigurat cazarea și hrănirea aparte a acestora, baza ma­terială corespunzătoare, comandanți de subunități și instructori auto fi­ind numiți ofițeri și gradați dintre cei mai bine pregătiți. în cele două unități se remarcă, de asemenea, pre­ocuparea pentru caracterul practic al ședințelor de pregătire, pentru ale­gerea traseelor și asigurarea automo­bilelor necesare executării conducerii în condiții apropiate celor în care se vor desfășura aplicațiile tactice, în unitățile din care fac parte ofi­țerii C. Munteanu și C. Constantin buna planificare, organizare și desfă­șurare a convocării se datoresc și faptului că marea unitate, cu cîteva zile înainte, a convocat pentru o zi comandanții subunităților de șoferi și ofițerii însărcinați cu pregătirea aces­tora. Au fost studiate indicațiile me­todice și planul tematic, s-au prelu­crat măsurile privind organizarea și desfășurarea convocării, modului de ținere a evidenței pregătirii militare și de specialitate a șoferilor. , Pregătirea militară și de speciali­tate a șoferilor din unitatea unde loc­țiitor tehnic este ofițerul I. Jigău se face, însă, numai după o planificare săptămînală și zilnică, ceea ce răpește perspectiva pregătirii și nu asigură înlănțuirea logică atît între cele două categorii de pregătire cît și între cu­noașterea și exploatarea automobile­lor, între cunoașterea regulilor de cir­culație și exercițiile de conducere. Cu o săptămînă înainte de raid, acest neajuns a fost constatat de un repre­zentant al eșalonului superior, însă cei vizați n-au luat nici o măsură pentru a-i înlătura; încadrarea subuni­taților de șoferi s-a făcut, de regulă, așa după cum s-a arătat, cu ofițeri bine pregătiți. Pe alocuri însă unii dintre ei, la cî­­teva zile după începerea convocării, au fost trimiși în diferite misiuni, fapt care îngreunează buna desfășu­rare a activităților, mai­ ales pe linia pregătirii militare a șoferilor Fiecărei ședințe -caracter practic pronunțat Instructorii auto cunosc bine sco­pul de specializare al convocării , cu toții știu că trebuie să pună accentul a pe însușirea temeinică de către șoferi particularităților automobilelor RAIDUL a fost realizat de : colonel I. PANAIT, locotenent-colonel I. RA­DU, locotenent-colonel I. BARA ;i maior C. NENCIU. Continuare in pag. 3-a Pe aliniamente albe Foto ST. IONESCU

Next