Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1967 (Anul 23, nr. 27-52)

1967-10-18 / nr. 42

­ . f W VAJ I VXJÜL 4^ PEN­TRU PATRIA NOASTRA, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA! Apararea patrici ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA 8 PAGINI_, LEU Uu » APARE SÂPTĂMÎNAL Conducătorii de partid și de stat au asistat la exerciții­­ și aplicații militare în­ zilele de 12 și 13 octombrie a.c., tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeț, Vasile Patilineț. Împreună­ cu ministrul forțelor ar­mate, general-colonel Ion Ioniță, au asistat la exerciții și aplicații tactice cu trageri de luptă, execu­tate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de aseme­­nea, tovarășii Cornel Onescu, mi­nistrul afacerilor interne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Ion Marinescu, ministrul industriei me­talurgice, Ion Stănescu, președintele Consiliului Securității statului, ad­juncții ministrului forțelor armate, generali și ofițeri superiori, repre­zentanți ai organelor locale. Conducătorilor de partid și de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dotarea forțelor noastre armate, precum și realizările acti­vității de cercetare și de inovații depuse de cadrele tehnice și ingi­nerești din armată După terminarea exercițiilor și aplicațiilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe participanți, relevînd calitățile organizatorice și de conducere ale comandanților, măiestria și iscusința trupelor în îndeplinirea misiunilor, calitățile tehnicii și armamentului și a urat tuturor soldaților, ofițerilor și ge­neralilor noi succese în perfecțio­narea măiestriei lor militare. Pretutindeni, prin localitățile pe unde au trecut, conducătorilor de partid și de stat li s-a făcut o pri­mire caldă și entuziastă din partea populației. 1 100 de metri. Portiera a­vionului, descăvorîtă de mîna fermă a inspectorului pentru parașutaj, se deschide brusc Vălătuci de aer năvălesc reci „Scoateți șnururile !... Toate lumea gata ?“... „Gata !“ răspunde monomul celor 11 în­­tr-un singur glas. .,Reda vi­­teza!“... și motoarele își în­cetinesc respirația nac... Salt! Și... Rusan, Rus- Ungureanu, Matei... Stanciu..., inspectorul — ul­timul, se prăvălesc în gol .. Secunda și omul . Privesc, de deasupra, cum cele 12 trupuri înșirate-n scară, între avion și pilmînt, cu parașurele-nchise, înoată** cu peste 200 de km. la oră spre fundul oceanului aerian. (Și cînd mă gîndesc că de la 25 000 de metri, în pri­mele secunde de cădere libe­ră, omul atinge viteza de 900 km/oră...). Mîinile și picioare­le, în cădere devin cîrm­e aero­dinamice. Creierul — crono­metru, sută nouă, o sută zece...“ Secundele căderii li­bere. Dar iată, în spatele siluete­lor în cădere, răsar ciupercuțe­­le. Sub cupolele de mătase fină ..nuferi“ albi înfloriți spontan pe bolta cerului, mi­nusculii uriași manevrează suspante. Pămîntul urcă-n în­­tîmpinarea lor. Și vîntul poartă pe valurile rafalelor... și Picioarele se-nfig în arătură. (Locul de lansare a fost, și de data asta, fericit și cu precizie ales). Brațele strunesc cu energie suspantele. Trupu­rile se-ncovoaie. Plonjează. Se aștern cu fața-n jos. Lunecă, ridicînd fîșii de praf. Oame­nii se-ncordează. Sar în picioa­re. Ocolesc cupolele din care vîntul, împotmolit, învins, își retrage ultimele șuierături. A­­lerg cît pot de repede peste brazdele fărîmicioase. lunecarea unei parașute. Stope. Din arătură, prăfuită, cu gura plină de păimînt, se ridică inimos și proaspăt locotenent-colone­­lul Ion Ungureanu. Bun sosit, Niculeț zic. Ai țărînă-n gură ! Nu-i nimic. E țărînă ro­mânească ! își rotește deîndată privirea : ...doi, patru,... șapte, unșpe... Unde-i unul ? A, da, eu. Uitasem să mă număr... Cu acest­ salt, bunul meu prieten și coleg îndeplinise norma pentru obținerea titlu­­lui de pilot parașutist cla­sa I. Ne îmbrățișăm. Bărbă­ti­șle. Cine sînt cei coborîți din tăriile cerului 5 Locotenent-colonelul Ion Kasan are aproape 250 de lansări. .Clipe de cumpănă in tim­pul vreunui salt?“ — l-am­ întrebat odată „Emoțiile, febra saltului mă încearcă de fiecare dată. Tea­ma m-a încercat o singură dată. La o aplicație cu lan­sarea în munți. Sub noi păduri, vii cocoțate pe stîlpi, rîpe... Eram cu 11 ostași e­­chipați de război. Cu arma­ment, cu stații, țin... tot ce trebuia. Unii, cu toate ma­nevrele de pilotare din aer, au căzut în pomi, în vie.. Dar nu s-a rănit nimeni. Pen­tru ei mi-era teamă“ Maiorul Iacob Rusnac. El a fost și primul comandant, la înconjurare, al actualului inspector pentru parașutat. „Saltul cu emoții maxime? Să mă gîndesc. Cred că cei dintr-o aplicație, cu lansare în grup, în amurg, cu desch­i­­derea întîrziată, într-un teren cu văi prăpăstioase, coaste ab­rupte, fără așezări omenești. Am căzut la cinci metri de marginea unei prăpăstii. Dar parcă și saltul ăsta mi se pare c-a fost normal. Cred că cu adevărul cel mai greu a fost unul al maiorului Enache, pe vînt foarte puternic. Nu știu precis cît s-a tîrit vîntul pe pămînt și eu alergam după el. Cîteva sute de metri, poate mai mult chiar. Știu doar atît că atunci cînd m-am aruncat pe voalura parașutei lui, oprin­­du-l, eram complet epuizat. Dacă se izbea de ceva... Cind ne-am revenit, Enache mi-a spus : „Nu credeam c-ai să mă mai salvezi !” Căpitanul Nicolae Jercan. Cineva spunea că e om închis n-ar da un ban pe-o ,,ba­terie“ — și de aceea nu prea iese la plimbări cu noi. Locotenent-colonel I. CLENCH (Continuare în pag. a ViI-a, Carnet de reporter PRINTRE OFIȚERI PARAȘUTIȘTI „Fîșiitul căderii e sunet de vioară MĂSURI DE ÎNSEMNĂTATE DEOSEBITĂ PENTRU DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A ORINDUIRII NOASTRE SOCIALISTE Presa a publicat în aceste zile importante documente, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din octom­brie 1967, cuprinzînd măsuri de însemnătate deosebită pentru dez­voltarea multilaterală a orinduirii noastre socialiste ; ele au fost pri­mite cu un viu interes de oamenii muncii, de militarii forțelor noastre armate, de populația întregii țări. Proiectul principiilor de bază cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale și sistemati­zarea localităților rurale a fost ela­borat și adoptat în strînsă corelare și interdependență cu Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la perfec­ționarea conducerii și planificării economiei naționale, întemeiate pe analiza intercondiționării factorilor naturali, economici, demografici, so­ciali și tehnici, importantele ac­țiuni preconizate în acest proiect reprezintă elemente componente ale politicii generale a Partidului Co­munist Român de ridicare continuă a întregii noastre societăți pe trepte mereu mai înalte ale progresului și civilizației Perfecționarea programatică, con­știentă a structurilor și corelațiilor din sfera economică și cea social­­politică constituie o caracteristică fundamentală a dezvoltării societății noastre socialiste. „Ceea ce a­ cores­puns într-o etapă — accentua tova­rășul Nicolae Ceaușescu în artico­lul „Rolul conducător al partidului în etapa desăvîrșirii construcției so­cialiste" — poate să fie necores­punzător în alta, devenind chiar o piedică în calea dezvoltării". împărțirea administrativă pe re­giuni, raioane, orașe și comune, în vigoare de 17 ani, a corespuns unei anumite etape a dezvoltării socie­tății noastre. Existența unor verigi intermediare în actuala structură au creat paralelisme și suprapuneri în conducerea administrativ terito­rială, au dus la o creștere nejusti­ficată a aparatului administrativ, ge­­nerînd fenomene de birocratism. Rolul tradițional și justificat al co­munelor și orașelor, ca unități ad­ministrative de bază, a fost dimi­nuat prin concentrarea la raioane a unor atribuții pe care acestea nu le-au putut exercita în mod eficient. Datorită lipsei unor criterii științi­fice de sistematizare rurală, de im­portanță vitală și de mare comple­xitate pentru țara noastră, în care mediul rural ocupă o pondere atît de însemnată, a contribuit la men­ținerea într-o proporție­ exagerată a acestor unități administrative. Cerințele imperioase ale sporirii eficienței întregii activități econo­mice, valorificarea la un nivel su­perior a resurselor naturale ale țării, necesitatea repartizării judicioase a forțelor de producție, îndeplinirea sarcinilor construcției socialiste au impus îmbunătățirea actualei orga­nizări administrativ-teritoriale României. Totodată, necesitatea dez­a­voltării armonioase a tuturor loca­lităților, a apropierii treptate a con­dițiilor de viață de la sate cu cele din mediul urban cere luarea de măsuri pentru sistematizarea locali­tăților rurale._______ Trecerea la organizarea adminis­trativă a țării pe județe, ca organe teritoriale administrative complexe, dezvoltarea orașului și comunei ca unități de bază ale noii structuri vor avea drept rezultat pozitiv apro­pierea conducerii centrale de uni­tățile administrativ teritoriale de bază, dezvoltarea multilaterală a tu­turor localităților sub raport social­­cultural și edilitar gospodăresc, în­tărirea comunelor ca unități admi­nistrative puternice, organizarea ra­țională a așezărilor rurale avînd dimensiuni și densități optime in­tr-un complex de condiționare ru­­ral-urbană. la în principiile de bază cu privire îmbunătățirea organizării admi­nistrativ teritoriale a României si sistematizarea localităților rurale își găsesc din nou o elocventă expre­sie spiritul științific novator, gin­­direa vie creatoare a partidului. Els evidențiază o dată mai mult capa­citatea partidului, Comitetului Cen­tral, de a porni în elaborarea po­liticii sale de la studierea aprofun­dată a cerințelor vieții, a legilor obiective ale dezvoltării sociale, de (Continuare în pag. a­ll­u) IN ACEST NUMĂR: SARCINA DE PARTID și rolul său educativ mobilizator Din cronica faptelor de arme CONCEPȚIE SUPLĂ IN CONDUCEREA TRUPELOR Știință și tehnică FOTO-ELECTRICITATEA LA LUCRU Soluții de mare eficiență economică bazate pe studierea exigentă a realității Ing. AUREL BOZGAN Director general al Fabricii de mașini unelte și agregate­ București Am citit cu un deosebit interes proiectul de Directive ale C.C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale. De altfel, acest document, pe care-l consider de o importanță deosebită, a stîrnit un viu și larg ecou în rîndurile tuturor muncitori­lor, inginerilor și tehnicienilor fabricii noastre. Valoarea documentului rezidă în caracterul său riguros științific, în soluțiile moderne, de mare eficiență, pe care le preconizează pentru dinamizarea industriei, agri­culturii, tuturor sectoarelor economice, pe baza unei analize profunde a proceselor și fenomenelor din realitatea noastră de azi. Studiile întreprinse în ultimele luni, în 71 de întreprinderi, din mai toate ramurile industriei, printre care și în fabrica noastră, au demon­strat existența unor mari rezerve și potențe ce pot fi valorificate în vederea îmbunătățirii planificării, finanțării, creditării și conducerii între­prinderilor, de întărire a cointeresării și a răspunderii materiale. Ca unul care lucrez de mulți ani în conducerea unor unități indus­triale, apreciez adîncul realism, actualitatea și utilitatea soluțiilor vizînd apropierea conducerii industriei de activitatea întreprinderilor, concen­trarea forțelor și întărirea stimulentelor pentru realizarea planurilor, în condițiile unei eficiente economice crescînde. Abordarea riguros științifică a problemelor de conducere modernă, din ce în ce mai eficientă a producției și a muncii, ridică zi de zi in întreprinderi probleme complexe. Perfecționarea metodelor de cunoaștere și analiză a realităților din­­ economie se poate realiza prin introducerea pe scară tot mai largă a metodelor moderne de informare și calcul. în această direcție, consider util pasul pe care l-am făcut prin contractul încheiat de fabrica noastră cu Centrul de calcul economic și cibernetică economică București, în cadrul convenției se desfășoară o activitate complexă de folosire eficientă a echipamentelor de calcul specializate în sensul modelării unui sistem informational al întreprin­derii și, în același timp, de pregătire a cadrelor viitorului centru al fabricii Ca un fir roșu străbate capitolele proiectului de Directive ideea că perfecționarea conducerii planificate a economiei naționale se întemeiază pe respectarea consecventă a centralismului democratic — principiu organizatoric fundamental al statului nostru socialist, care îmbină coor­donarea pe bază de plan a activității economice și social-culturale de ansamblu cu acordarea de largi atribuții unităților economice și insti­tuțiilor cultural-științifice și locale de stat. La aceasta se adaugă apli­carea principiului conducerii și muncii colective în toate sectoarele de activitate care va crea condiții mai bune pentru ca elaborarea planu­rilor și a diferitelor măsuri economice să fie rodul gîndirii comune a oamenilor muncii. Desigur, participarea la dezbaterea publică, contribuția la definiti­varea soluțiilor preconizate necesită din partea tuturor un studiu apro­fundat — constituind o obligație cetățenească de răspundere. Dar de pe acum se poate afirma că aceste soluții răspund problemelor vitale ale dezvoltării economiei noastre. Proiectul de Directive, supus unei largi dezbateri publice, reflectă în mod pregnant preocuparea susținută, neîntreruptă a partidului pentru creșterea necontenită a nivelului de trai al populației, pentru desti­nele poporului nostru, pentru înflorirea continuă a României socialiste. Subunitatea de tancuri, după ce s-a desfășurat în dispozitiv de luptă și a depășit aliniamentul infanteriei, atacă impetuos, punindu-și în valoare marea forță de izbire și putere de foc. foto: 1. GOGIOIL

Next