Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 1-25)
1969-01-29 / nr. 4
. UĂ UI^ "' v V| " V • " KJ' * ‘ v * . ’ / ( PENTRU PATRIA NOASTRA, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA _ _ ANUL XXV V®7 MA _ _ | JB M Ü3 Nn 4 (5946) M BWi TO U MIERCURI 29 IANUARIE 1969 ’llnripararca painci .3. ‘^ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA * MG"" ' ’ ““ Fiecare ieșire în cursă, o misiune. CUM ESTE Îndeplinită ? Este un adevăr recunoscut că în condițiile cînd parcul de mașini a crescut considerabil în țara noastră, în ultima vreme, cînd pe marile artere din orașe și din afara lor circulația a devenit tot mai intensă, celor de la volan li se cere măiestrie sporită în conducere, atenție, disciplină pe traseu, respectarea cu rigurozitate a regulilor de circulație, multă prudență. Privită din acest punct de vedere, activitatea șoferilor militari relevă unele aspecte notabile. Competența profesională, seriozitatea și răspunderea în exploatarea autovehiculelor, corectitudinea în serviciu, promptitudinea în îndeplinirea misiunilor încredințate sînt calități proprii celor mai mulți dintre ei. Alături de cei vîrstnici, cu un stagiu de ani și zeci de ani de meserie, au carnetul de PROBLEME ALE DISCIPLINEI MILITARE conducere „alb“ și mulți tineri militari șoferi. In unitățile subordonate eșalonului unde locțiitor tehnic al comandantului este locotenent-colonelul ing. T. Cantea, anul trecut s-a înregistrat un singur accident — și acesta fără urmări. In aceste unități se manifestă o susținută preocupare pentru educarea și perfecționarea pregătirii șoferilor. Măsurile luate de comandant și de serviciul tehnic de la eșalonul respectiv, atitudinea fermă față de lipsurile constatate pe linia întreținerii și exploatării tehnicii auto și de tancuri, indicațiile oportune date la bilanțurile activității șoferilor și în diferite alte împrejurări au făcut ca să sporească răspunderea și exigența cadrelor pentru instruirea și perfecționarea pregătirii acestor specialiști. Printre obiectivele permanente ale muncii comandanților, statelor majore, activiștilor de partid și a personalului tehnic se numără cunoașterea și respectarea întocmai de către șoferi a regulilor prevăzute în regulamentele, instrucțiunile de specialitate și ordinele ministrului Forțelor Armate referitoare la întreținerea și exploatarea autovehiculelor, a normelor legale privind circulația pe drumurile publice. Ca urmare, statistic vorbind, în 1968, față de anul precedent, numărul accidentelor a scăzut. Comparația — deși reliefează evident o situație mai bună — nu trebuie să ducă la autoliniștire, folosind-o ca „argument“ în spatele căruia să se estompeze răspunderea pe care o poartă cei din vina cărora accidentele, în număr mai mic sau mai mare, se produc totuși. Doar nu există procente admise de accidente, procente pentru care, micșorându-le, ar trebui să așteptăm laude ! Legile țării și regulamentele militare stipulează îndatoriri și reguli de urmat pentru prevenirea unor asemenea fenomene și — logic — prevăd sancțiuni aspre pentru cei din vina cărora se produc. Reprezintă oare acest „fenomen“ — accidentul — o fatalitate ? Specialiștii în materie afirmă că împrejurările în care se produc accidentele, cauzele care le determină, demonstrează că stă în puterea oamenilor să-l combată. Intr-adevăr. Cele mai multe accidente sînt comise de oameni din motive arhicunoscute și ariîi comentate : viteza excesivă, depășirea neregulamentară, neacordarea priorității, alcool, pe scurt — din cauza nerespectării cu strictețe a normelor de circulație. Și cine nu le respectă... Cu cîtva timp în urmă, echipajele dintr-o subunitate de tancuri urmau să se deplaseze la poligonul de tragere îmbarcate pe 5 autocamioane. Contrar ordinelor primite, ofițerul C. Răduca, comandantul subunității și șef al coloanei de mașini, a plecat din cazarmă numai cu patru autocamioane, îmbarcînd evident pe fiecare un număr de militari mai mare decît cel admis de instrucțiuni. Pe parcurs, deplasîndu-se pe un alt itinerar decît cel recunoscut inițial și văzînd că întîrzie, șeful coloanei a ordonat mărirea vitezei de marș. Dorind să se apropie de autocamionul din față, în care se afla șeful coloanei, soldatul M. Luster a mărit și el viteza și, la intrarea într-o localitate, încercînd să depășească un alt autocamion, a intrat în curbă cu viteză mare, a frânat în timpul virajului și ca urmare autocamionul a derapat. In acest caz, pe lingă alte învinuiri ce se aduc șefului de coloană figurează și aceea că el nu a ținut seama de cele raportate de sergentul-major I. Vasile, în sensul că soldatul Luster este slab pregătit profesional. Din cauza excesului de viteză l-a Colonel I. CATANA (Continuare în pag. a 11-a1 Iarna, pe traseu de munte Foto, ȘT. IONESCU BILANȚ AL ASCENSIUNII MULTILATERALE Ziarele de ieri au publicat Comunicatul Consiliului Economic, Comitetului de Stat al Planificării și Direcției Centrale de Statistică, cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1968. După cum se subliniază în Comunicat, în anul 1968 — cel de-al treilea an al cincinalului — oamenii muncii, înfăptuind cu entuziasm programul stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român și hotărârile Conferinței Naționale, au obținut noi și importante realizări pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste. In cursul anului care a trecut s-a amplificat și s-a perfecționat activitatea în sfera producției de bunuri materiale, au continuat dinamic industrializarea socialistă a țării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea științei, artei și culturii, a sporit bogăția națională a poporului român. Ca rezultat al creșterii venitului național s-a îmbunătățit nivelul de trai material și spiritual al populației de la orașe și sate. Statul socialist a investit noi și importante fonduri pentru ridicarea economico-socială a județelor, orașelor și comunelor, pentru construcția de locuințe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii. In rândurile de mai jos vă prezentăm cîteva cifre și date semnificative din Comunicat Față de 1967 producția globală industrială a țării a crescut în anul 1968 cu 11,6 la sută, ceea ce corespunde unui spor de producție în valoare de 24,9 miliarde lei • PRODUCȚIA GLOBALA INDUSTRIALA A ANULUI 1968 DEPĂȘEȘTE PE CEA realizata In întreaga perioada a PRIMULUI CINCINAL (1951—1955). • In primii trei ani ai cincinalului, producția globală industrială a crescut cu 41,8 la sută, într-un ritm mediu anual de 12,3 la sută, față de 10,7 la sută, prevăzut prin planul cincinal pentru această perioadă. • IN ANUL 1968 AU FOST DATE IN EXPLOATARE PESTE 560 NOI CAPACITĂȚI DE PRODUCȚIE ȘI OBIECTIVE IMPORTANTE, PRECUM ȘI ALTE INVESTIȚII. • Productivitatea muncii în industrie a crescut cu 6,8 la sută planul fiind depășit. Pe seama creșterii productivității muncii s-au obținut aproape două treimi din sporul total al producției industriale • Cu toate condițiile nefavorabile determinate de secetă, producția agricolă realizată în anul 1968 a satisfăcut nevoile de consum ale populației, ale industriei și alte nevoi ale economiei naționale. • Agricultura a fost dotată în anul 1968 cu peste 8500 tractoare fizice, 2300 semănători mecanice, 7800 combine pentru păioase porumb, precum și cu alte mașini noi, perșifecționate. • VOLUMUL TOTAL AL INVESTIȚIILOR DIN FONDURILE CENTRALIZATE ALE STATULUI IN ANUL 1968 A ÎNSUMAT 58,1 MILIARDE LEI, FIIND CU IU LA SUTA MAI MARE DECIT IN ANUL PRECEDENT. Volumul total al desfacerilor de mărfuri a crescut cu 8,8 la sută față de anul precedent. • Venitul național a crescut cu 7,0 la sută față de 1967 și cu 26,2 la sută față de 1965 • Veniturile bănești ale familiilor de salariați au fost in anul 1968 cu 8,0 la sută mai mari decît în 1967 și cu 33,3 la sută față de 1965. Ca urmare a creșterii veniturilor obținute din muncă în cooperativele agricole de producție, a vînzărilor de produse agroalimentare, veniturile bănești ale familiilor de țărani au sporit cu 7,9 la sută față de 1961 și cu 25,2 la sută față de 1965 . ÎN ANUL 1968 CHELTUIELILE SOCIAL-CULTURALE FINANȚATE DE LA BUGETUL DE STAT S-AU RIDICAT LA SUMA DE 30,7 MILIARDE LEI, cu 3 miliarde lei mai mult decît în 1967 și cu 8,3 miliarde lei mai mult decît în 1965. • In 1968 aproape 400 000 locuitori s-au mutat în cele 111700 locuințe noi construite din care circa 52 300 apartamente din fondurile statului, CADRELE MILITARE -PREZENTE ACTIVE In viața obștească Fie într-o garnizoană mai mică sau mai mare, pe străzile unei așezări rurale, ori în cartierul unui mare municipiu, doi cetățeni s-au întîlnit. Unul, în uniformă militară, a dus mîna la caschetă, celălalt, și-a scos pălăria. Se cunosc? Poate că nu, dar au totuși ceva, să-și comunice. Locuiesc pe aceeași stradă, sau poate chiar în același bloc... Preocupările lor pe tărîm obștesc converg adesea. S-au întîlnit poate și într-o sală de conferințe... la o adunare cetățenească... la o sesiune a consiliului popular... Scena se repetă cu alte personaje, de mii, de zeci de mii de ori, în orașe, în sate — în mii de așezări din țară. Să reținem din acest instantaneu portretul militarului-cetățean, participant activ la viața politică și socială a țării. Ofițerii, maiștrii militari, subofițerii slujesc cu credință cauza sfîntă a apărării cuceririlor revoluționare ale poporului, a independenței și suveranității patriei, dobîndite sub înțeleaptă conducere a partidului. Argumente — înseși rezultatele mereu mai bune obținute în procesul de instruire și educare a subordonaților. In același timp, ei sînt prezenți, alături de oamenii muncii, la acțiunile de interes general sau local din orașe și sate, la întreaga viață politică a țării. ...Un scurt popas la centrul militar județean Iași. Pe agenda de lucru a colonelului C. Ciobanu, membru al consiliului municipal al Frontului Unității Socialiste, figurează între altele participarea la dezbaterea unor probleme ce privesc dezvoltarea orașelor și comunelor din județ. „De fapt — ne spunea — înseși îndatoririle de serviciu ce-mi revin îmi creează o accesibilitate mai largă la cunoașterea unor cerințe și nevoi de ordin cetățenesc. Solicitudinea față de acestea, rezolvarea lor operativă este în general caracteristică lucrătorilor din centrul militar“. Am consemnat și alte preocupări ale sale — participarea la constituirea unor comisii electorale, prezentarea în adunări cetățenești a unor candidați ai Frontului Unității Socialiste. Așa i-au cunoscut și reporterii pe unii dintre aceștia, chiar cu prilejul depunerii candidaturii. La o școală generală din cartierul Tătărași, apoi în altă extremitate a orașului, în incinta întreprinderii „Textila“, am reținut frumoasele aprecieri ale alegătorilor care, în susținerea propunerilor făcute, s-au referit la activitatea locotenent-coloneilor I. Rotaru și M. Ciubotaru. în alt colț de țară, cetățenii din circumscripția electorală municipală nr. 157 Timișoara au primit cu însuflețire propunerea de a desemna drept candidat în alegeri pe locotenent-colonelul I. Pițurcă. Mulți dintre ei îl cunoșteau pe ofițer din activitatea sa ca șef al comenduirii de garnizoană și s-au bucurat de sprijinul direct al acestuia în rezolvarea unor cereri sau sesizări privind probleme de interes personal sau obștesc. Ei au remarcat solicitudinea, atenția, promptitudinea, spiritul de legalitate care îl caracterizează pe candidatul lor în relațiile cu cetățenii, îmbrățișînd cariera militară, ofițerul, maistrul militar, subofițerul își asumă răspunderea de a depune toate forțele și priceperea pentru instruirea și educarea tinerilor ce vin sub arme. Am solicitat mai multor ofițeri să ne relateze și despre latura obștească a muncii lor educative în rîndurile tineretului din garnizoane. Locotenent-colonelul P. Moș și maiorul Gh. Chitor ne-au vorbit cu însuflețire despre punctele muzeistice ale marilor unități, la amenajarea cărora și-au adus contribuția colective largi de ofițeri. Importante mijloace pentru educarea patriotică a tineretului — ele au fost vizitate pînă acum de multe grupuri de tineri muncitori, elevi ai școlilor profesionale și ai liceelor, studenți. Cu prilejul vizitelor, cadre militare, comandanți și activiști de partid, între care și interlocutorii noștri, le-au vorbit despre tradițiile de luptă ale poporului român, ale armatei noastre. Locotenent-colonelul A. Nichifor ne relatează : „Cadrele din centrul nostru militar au contribuit la organizarea unor vizite ale tinerilor din localitate în unități militare. Li s-au prezentat tehnica din înzestrare, săli de specialitate, poligoane. Ne-am bucurat de fiecare dată de sprijinul organelor de stat locale, precum și al comitetelor municipal și județean ale U.T.C. împreună cu comandantul Centrului militar am participat și la Conferința organizației județene U.T.C., ceea ce ne-a fost de un real folos pentru mai buna organizare a viitoarelor activități pe linia pregătirii tineretului pentru apărarea patriei". La Comitetul județean Timiș al U.T.C. am avut o scurtă întrevedere cu tov. Ioan Muja, care ne-a spus: „Avem cuvinte de apreciere privind contribuția multor ofițeri la acțiunile educative pe care le inițiem în rîndul tineretului“. între alții, s-a referit la activitatea căpitanului Constantin Gomboș, membru al Comitetului Județean Timiș al U.T.C., subliniind aportul acestuia la organizarea unor manifestări în domeniul educării patriotice, al cultivării tradițiilor de luptă ale poporului și ale armatei noastre în rîndul tineretului. Sînt numai cîteva din dovezile care atestă contribuția cadrelor militare la educarea tineretului, nu numai ca instructori și educatori ai ostașilor, ci și ca cetățeni care se gîndesc cu răspundere la cei care mîine, la rîndul lor, vor fi chemați să se pregătească pentru a deveni buni apărători ai patriei socialiste. Simțul datoriei cetățenești îi îndeamnă pe ofițeri, maiștri militari și subofițeri să se situeze în primele rînduri în acțiunile desfășurate pe tărîm obștesc — ne spunea secretarul consiliului politic al unei mari unități. Este desigur unul din motivele care au determinat alegerea multor cadre militare în diferite organe, în competența cărora intră rezolvarea unor treburi de interes obștesc. Membri ai comitetelor asociațiilor de locatari, ai comitetelor de părinți care ființează pe lîngă școli ai altor organisme obștești sau ca șimpli cetățeni, cadrele militare sugerează adesea modalitățile de so-Locotenent-colonel M. AMARIE Maior E. VLADIMIR (Continuare în pag. a V-a, In trecutul ciclu de instruc comisia care a inspectat unitatea de geniu în care lucrează locotenent-colonelul Nicolae Mazilu a evidențiat buna pregătire de luptă și politică a militarilor, a subunităților de diferite specialități, capacitatea de luptă în ansamblu, în acea perioadă, unele subunități au primit sarcini de mare răspundere pentru realizarea cărora a fost nevoie să acționeze timp îndelungat în mod independent. Experiența acumulată cu acest prilej i-a maturizat și mai mult pe oameni. Subordonații maiorului Teodor Ivan au dovedit , în frunte cu comandantul lor — că sînt capabili să îndeplinească misiuni din ce în ce mai dificile cînd este vorba de construirea sau amenajarea unor drumuri sau construcții de poduri, în condițiile unor greutăți cu totul deosebite provocate de teren și starea vremii. La fel de bine au acționat în situații similare cu subordonații maiorului Gavril Florian sau cei ai locotenent-colonelului Constantin Oprescu. Așa cum spunea comandantul unității, aceste realizări au avut darul să mobilizeze și mai mult personalul unității, să stimuleze munca de căutare a căilor și mijloacelor celor mai eficace pentru sporirea randamentului la instrucție, pentru noi succese în acest an. Unul din obiectivele de seamă avut în atenție în acest scop este perfecționarea continuă a stilului de muncă, ca și folosirea la maximum a capacității creatoare a oamenilor, stimularea permanentă a inițiativei lor. Aceste sarcini — reieșite cu pregnanță din documentele Congresului al IX-lea al partidului și ale Conferinței Naționale — au fost dezbătute de comuniști, în mai multe rânduri, propunându-se măsuri, concrete ,pentru traducerea lor în viață. Cu cîteva zile în urmă a avut loc adunarea generală a comuniștilor dintr-o organizație de bază. Discutarea sarcinilor lor, pentru mobilizarea tuturor eforturilor militarilor la îndeplinirea, cu rezultate maxime, planului pregătirii de luptă și politice, s-a desfășurat în perspectiva însemnatelor evenimente care vor avea loc în acest an în viața patriei. în adunare s-a reliefat ca una din preocupările principale ale comuniștilor cu muncă de răspundere din unitate să fie ajutorarea practică a tinerilor comandanți de subunități pentru a le spori experiența în condiții de lucru complexe. Un învățămînt de preț pentru viitor, pe care l-au relevat comuniștii acestei organizații, a fost împletirea mai strânsă a muncii de partid cu sarcinile de bază ale pregătirii de luptă și politice. Așa cum spunea secretarul comitetului, de partid, maiorul Romulus Saivan — „organizațiile noastre de partid au dovedit în repetate rânduri capacitatea lor de mobilizare, a personalului la rezolvarea cu succes și a celor mai grele sarcini“. Avîntul în muncă care a cuprins în aceste zile întreaga unitate este o garanție că obiectivele pe care militarii acestei unități și le-au propus pentru îndeplinirea la un nivel superior a sarcinilor instructiv-educative din acest an vor fi îndeplinite. Constructorii de poduri, de exemplu, sînt hotărâți să ridice nivelul instrucției de specialitate la parametrii ceruți de calificativul foarte bine. Este, firește, un obiectiv îndrăzneț, însă în rândul „podarilor“ domnește încrederea — bazată pe certitudini — că el poate fi atins, mai ales că în acest sens tradiția unității îi asigură de posibilitatea realizării lui prin unele rezultate anterioare cu totul deosebite. De altfel, în domeniul construcției de poduri există în unitate preocupări de studii și cercetare care vizează găsirea unor soluții tehnice care să faciliteze obținerea unui ritm ridicat de lucru, în ultimă instanță să scurteze timpul necesar execuției. Trepte mai înalte în instruirea lor sînt hotărîți să urce în acest an și ceilalți specialiști din unitate, la diferite categorii de pregătire : instrucția focului, fortificații, baraje de mine sau distrugeri. Există preocupări și pentru perfecționarea în continuare a bazei materiale a instrucției. Un exemplu : maiorii Aurel Lupșa și Gavril OBIECTIVE MAJORE IN FAȚA GENIȘTILOR Florian, folosind epidiascopul, au executat un set de planșe deosebit de intuitive pentru poligonul de pregătire a unei categorii de specialiști. Preocupări similare există și în alte sectoare. Militarii uteciști și-au propus să contribuie la dezvoltarea și perfecționarea bazei sportive, la mobilizarea la antrenamentele de pregătire fizica pentru sporirea numărului de purtători ai insignei de polisportiv. Reactivarea echipei artistice de amatori a casei armatei din garnizoană (în trecut distinsă cu mențiune la concursul pe Forțele Armate), înființarea unui cerc literar, alături de alte măsuri deja traduse în viață, vor fi de natură să atragă mai mult la participarea activă cadrele și familiile lor, înscrise în contextul preocupărilor generale pentru obținerea unor rezultate bune și foarte bune în pregătirea de luptă și politică, acțiunile întreprinse, obiectivele pe care vor să le atingă în acest an militarii acestei unități se alătură eforturilor tuturor militarilor armatei noastre. Locotenenf-colonel N. GHIORMA SM'Ull ROMANESC CONTEMPORAN M In pag. a IIl-a; Vie efervescență politică in camp electorală Campania se desfășoară electorală, care în întreaga țară într-o atmosferă de puternică efervescență politică, demonstrează cu putere atașamentul profund al milioanelor de cetățeni ai țării față de orânduirea noastră socialistă, față de politica științifică, marxist-leninistă, a Partidului Comunist Român, cu care interesele lor s-au identificat pe deplin. Au continuat adunările cetățenești în cadrul cărora oamenii muncii au desemnat candidații Frontului Unității Socialiste pentru alegerile de deputați care vor avea loc la 2 martie. Adunările au prilejuit un dialog viu între candidați și alegători, un dialog al răspunderii sociale, au relevat că anii care au trecut de la precedentele alegeri au reprezentat ani de profunde transformări, de înnoiri și uriașe realizări, pe care le-am obținut pe calea progresului și civilizației socialiste. Marile noastre succese sînt roadele muncii întregului popor pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al IX-lea și Conferința Națională a partidului. Despre uriașul interes al maselor față de problemele majore privind prezentul și viitorul țării vorbește și faptul că în cadrul întrunirilor electorale de pînă acum au luat cuvîntul aproape o jumătate de milion de oameni. Printre altele, ei au făcut circa 50 000 de propuneri izvorâte din conștiința marilor drepturi și libertăți cetățenești, privind cele mai variate aspecte ale dezvoltării și înfloririi continue a vieții orașelor și satelor patriei. În cadrul celor aproape 117 000 de adunări electorale care au avut loc în cele peste două săptămîni care au trecut de la începerea campaniei electorale, reunind circa 7,5 milioane de cetățeni, au fost propuși 99,3 la sută din numărul candidaților pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională, 88,1 la sută pentru consiliile populare județene, 87 la sută pentru cele municipale, 86 la sută pentru consiliile orășenești și 85 la sută pentru consiliile populare comunale. Paralel au continuat înscrierile cetățenilor cu drept de vot în listele electorale. Pînă luni seara în aceste liste au fost înscriși peste 88 la sută din numărul cetățenilor cu drept de vot. In cadrul campaniei electorale, in orașele și satele patriei, în întreprinderi, instituții, cooperative agricole sînt organizate numeroase acțiuni cu caracter politico-educativ. Prin amploarea și atmosfera de puternică însuflețire în care se desfășoară, campania electorală oferă o imagine sugestivă despre adîncul democratism al orânduirii noastre, în care poporul este într-adevăr stăpîn pe destinele sale, făurindu-și viitorul după propriile aspirații. MARTI»