Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 1-52)
1970-02-25 / nr. 8
Mr. 8 (6002) _____________________________________________________________________APARARE A durata spre ceea ce este esențial Dezbaterea care a avut loc la comandamentul marii unități — de unde transmit aceste rînduri — a vizat îmbunătățirea activității în viitorul ciclu de instrucție, reliefînd posibilitățile ce există în fiecare unitate pentru ca acestea, fără excepție, să dobindească calificativul „bine“. Evidențierea realizărilor și a experienței pozitive a relevat faptul că în unități există un corp valoros de cadre, comandanți și activiști de partid competenți, ofițeri, maiștri militari și subofițeri care pot să rezolve cu succes probleme organizatorice complexe, să conducă cu bune rezultate procesul de instruire și educare în subunități, în expunerea comandantului marii unități și în dezbateri s-a insistat mai mult asupra neajunsurilor, a cauzelor care le-au generat, a măsurilor necesare pentru înlăturarea lor. Privitor la activitatea de pregătire a cadrelor, observațiile critice au subliniat mai ales faptul că în unele unități informările periodice asupra problemelor nou apărute, ședințele demonstrative și de instructaj metodic, vizionarea filmelor de instrucție nu s-au făcut sistematic, în viitor acestor activități li se va acorda toată atenția, ca și studiului noilor regulamente, antrenamentelor în lucrul de stat majeur, pregătirii topografice etc. Locotenent-colonelul N. Ionașcu a sugerat să se acorde o mai mare atenție diversificării pregătirii cadrelor. Alți vorbitori au făcut propuneri privind îmbunătățirea organizării muncii interioare a statului major, pentru ca fiecare ofițer să-și aducă contribuția soluționarea sarcinilor acestui urlagan Succesele dobîndite la instrucția tactică, la instrucția focului și de alte categorii de pregătire — s-a arătat în cursul dezbaterii — ar fi putut fi mai mari dacă s-ar fi acordat atenția cuvenită pregătirii metodice a comandanților de plutoane și a gradaților. Au fost combătute insuficiența exigență a unor comandanți de companii și de batalioane în pregătirea programului pentru a doua zi, practica greșită de a nu se executa ședințe de pregătire a gradaților în teren, din care cauză aceștia nu posedă suficiente deprinderi în folosirea avantajelor terenului și a acoperirilor în funcție de situația concretă, în mascarea dispozitivului, armamentului și tehnicii de luptă. Relevând legătura directă ce există între disciplina militară și rezultatele obținute la instrucție, unii vorbitori, între care și maiorul Alexandru Stancu, au subliniat că pe alocuri nu s-au aplicat cu fermitate și consecventă prevederile regulamentelor, practica disciplinară a unor comandanți nu a fost întotdeauna regulamentară. Au fost propuse măsuri pentru asigurarea cadrului regulamentar al întregii vieți ostășești. Cu prilejul dezbaterii sarcinilor pe compartimente de activitate, au fost stabilite măsuri concrete menite să ducă la o mai bună organizare și asigurare materială a procesului de instruire și educare. Comandantul marii unități a subliniat în încheiere că întregul personal își va face cu prisosință datoria, pentru a ridica pe o treaptă superioară capacitatea de luptă a unităților și marii unități, îmbinînd în mod armonios pregătirea de luptă și politică cu activitatea pe marile șantiere de construcție ale patriei socialiste Maior P. GAVRILESCU înalta responsabilitate pentru calitatea muncii, analiza realistă, un spirit critic și autocritic, a activității si hotărîrea de a consolida și spori succesele obținute au caracterizat dezbaterea sarcinilor pentru noul ciclu de instrucție care a avut loc zilele trecute la comandamentul marii unități în care lucrează generalul-maior N. Tudor. Evaluarea rezultatelor, a stadiului atins în ciclul care se încheie cît și stabilirea obiectivelor de viitor în lumina aprecierilor și sarcinilor cuprinse în cuvântarea rostită la consfătuirea cadrelor de bază ale ministerului nostru de către tovarășul Nicolae Ceaușescu au oferit concluzii valoroase pentru organizarea muncii în vederea îndeplinirii planului pregătirii de luptă și politice la nivelul exigentelor puse de partid în fața armatei, au dat dezbaterilor un marcat caracter de lucru. Relevîndu-se nivelul capacității de luptă a unităților, rezultatelor obținute în instruirea și educarea trupelor, în exploatarea și îngrijirea tehnicii din înzestrare, s-a subliniat că acestea se datoresc, în bună măsură, preocupării comandanților și organelor de partid pentru perfecționarea continuă a pregătirii cadrelor și a stilului lor în conducere, a activității statelor majore. Nu au fost trecute cu vederea nici lipsurile care au existat în această privință. Astfel, uneori, în aplicații, preocupate de analiza situației și de pregătirea elementelor necesare comandantului pentru luarea hotărîrii ,au fost neglijate organizarea transmiterii rapide a dispozițiunilor la trupe controlul îndeplinirii lor, în processul pregătirii de luptă, unele state majore din unități și chiar statul major al marii unități au consacrat prea mult timp îndrumării — pe alocuri, pînă la tutelare — a comandanților de subunități, în dauna a activității de sinteză, de formulare unor concluzii și măsuri de perspectivă, care să vizeze conținutul muncii. De aceea, perfecționarea activității acestor organe — avînd în vedere rolul lor deosebit în conducerea trupelor, a întregului proces de instruire și educare — va constitui un obiectiv important și în noul ciclu. în acest scop, ofițerii din statul major al marii unități vor ajuta sistematic statele majore din unități să îmbogățească conținutul și să sporească eficiența antrenamentelor, să organizeze judicios îndeplinirea sarcinilor pregătirii de luptă și politice, valorificînd la maximum fiecare oră din program, utilizînd rațional și integral baza materială, împletind armonios instrucția cu participarea la munca de construcție socialistă. Atît comandantul cît și alți vorbitori — printre care colonelul N. Predescu, locotenent-coloneii D. Ionescu, C. Lițcanu, maiorii Mărgineanu și A. Nicorici, căpitanul I. Drugă — au accentuat asupra necesității de a se acorda și în viitor toată atenția pregătirii politico-ideologice, militare și tehnice a cadrelor. Numai pe o astfel de bază solidă de cunoștințe, îmbinată cu experiența dobândită în munca practică, se clădește competența cadrelor — cheia principală a succeselor în instruirea trupelor. Convocările de pregătire, exercițiile practice-demonstrative, studiul regulamentelor, ieșirea în tabere de scurtă durată, aplicațiile — toate aceste căi vor fi folosite pentru sporirea competenței cadrelor în organizarea și conducerea instrucției, astfel ca fiecare activitate, fiecare ședință să-și atingă scopurile de învățămînt propuse, fiecare temă executată să sporească cunoștințele și să desăvîrșească deprinderile de buni luptători ale militarilor. în acest context s-a apreciat că este necesar ca și în viitor tinerele cadre — ofițeri, maiștri militari și subofițeri — să fie ajutate cu răbdare, tact și înțelegere să-și îndeplinească integral și calitativ atribuțiunile funcționale, să-și dezvolte aptitudinile de instructori și educatori ai soldaților, încrederea în forțele proprii, dragostea fată de cariera militară. Toți comandanții de unități și subunități care au luat cuvîntul în cadrul dezbaterii au exprimat hotărîrea și deplina lor încredere că, prin organizarea superioară muncii potrivit cerințelor regulamentelor, sporirea rolului și influentei organizațiilor de partid în întreaga viată ostășească, întărirea ordinii și disciplinei militare, voi duce la îndeplinire ordinul comandantului suprem de a dobîndi, în acest an, minimum calificativul de bine la toate categoriile de pregătire. Colonei A. MIHAIL PATRIEI Pag. 3 Succesele în noul ciclu de instrucție se făuresc de pe acum UN OBIECTIV DE PRIM ORDIN Să ridicăm ștacheta exigenței și a succeselor Cuvîntul comandantului și dezbaterile desfășurate într-o unitate de tancuri au fost caracterizate de încrederea că sarcinile pentru noul ciclu de instrucție vor fi îndeplinite în mod corespunzător. Baza de plecare spre noi succese o constituie experiența acumulată de comandanți, de organizațiile de partid care a permis unității ca de ani de zile să obțină constant, rezultate bune. Angajamentele pentru ciclul viitor au inclus cerința ca ștacheta exigenței să se ridice la nivelul calificativului foarte bine. Pentru a putea realiza obiectivul pe care ni-l propunem — spunea ofițerul Gh. Anghel — este deosebit de important să acordăm atenție sporită creșterii in continuare a competenței cadrelor, ca această problemă să constituie o preocupare a comandanților, a statului major, a organizațiilor de partid, în cadrul dezbaterii s-a accentuat pe necesitatea instruirii în condițiuni complexe a tanchiștilor astfel ca ei să fie în măsură să acționeze la fel de bine nu numai în poligoanele automatizate, ci și pe terenuri necunoscute în scopul îndeplinirii misiunilor De aceeași atenție — au subliniat participanții — trebuie să se bucure și condițiile de trai și de muncă ale ostașilor. S-a insistat asupra obligativității fiecărui comandant de subunitate de a manifesta solicitudine și principialitate în rezolvarea rapoartelor militarilor, de a veghea ca subordonații lor sa primească în întregime drepturile ce le sînt asigurate prin legile tării, prin regulamentele militare, aceasta constituind în egală măsură și o sarcină a organizațiilor de partid. Mai multi vorbitori au atras atenția asupra faptului că a avea grijă față de ostași nu înseamnă a le crea ușurări la instrucție, așa cum au procedat uneori căpitanii G. Pascaru și M. Purcaru și locotenentul C. Sîrbu, care în timpul aplicațiilor nu le-au pretins să execute în harem lucrările genistice și de mascare. Pe această linie, vorbitorii s-au angajat să acorde toată atenția ca din fiecare activitate la care participă ostașii să rămînă cu învățăminte prețioase privind îndatoririle și obligațiile lor întregul personal din această unitate de tancuri este hotărît ca în noul ciclu de instrucție să ridice nivelul realizărilor de la calificativul bine la foarte bine. Locotenent-colonel T. DINU Hotărîrea grănicerilor în unitatea în care muncește locotenent-colonelul Nicolae Bordei, ca de altfel în toate unitățile de grăniceri, dezbaterea noilor sarcini în munca de instruire și educare a efectivelor, în organizarea și executarea serviciului de pază a frontierei, în lumina cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea cu cadrele de bază din Ministerul Forțelor Armate, s-a desfășurat într-o exigentă atmosferă de lucru: în perioada analizată, unitatea a obținut succese la toate categoriile de instrucție, cît și în paza frontierei. Anul trecut, cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a Zilei Forțelor Armate, marea unitate a fost decorată cu Ordinul „Apărarea patriei“ clasa a 2-a, înalta distincție oglindind și rezultatele eforturilor militarilor din această unitate. Atît raportul cît și luările de cuvânt ale participanților au relevat resursele care stau la îndemâna comandanților de companii și pichete pentru organizarea superioară a muncii. în această privință s a arătat că statul major al unității a soluționat cu întîrziere unele probleme de organizare privind folosirea eficientă în serviciul de pază a forțelor și mijloacelor de care subunitățile dispun, privind controlul respectării regulilor regimului de frontieră. S-a discutat și despre activitatea la intervenții a navelor și ambarcațiunilor date în sprijinul unității, în cooperare cu posturile și patrulele de la uscat. Dezbaterea a reliefat importanța instruirii pe locul de serviciu care este una dintre resursele cu pondere hotărîtoare în pregătirea tactică grănicerească a efectivelor subunităților de frontieră, în perfecționarea deprinderilor grănicerești. • Prin întreaga ei desfășurare, dezbaterea a demonstrat spiritul de răspundere și fermitate cu care personalul unității este hotărît să-și facă datoria, să obțină calificativul ordonat de comandantul suprem al armatei noastre. Maior L. BORCEA Pornindu-se de la situația reală Dezbaterea din unitatea noastră a scos în evidență rezultatele bune și foarte bune obținute la majoritatea categoriilor de instrucție și de pregătire, a analizat deficiențele care au existat și cauzele lor, sarcinile pentru noul ciclu de instrucție, îndeosebi privind planificarea și evidenta pregătirii de luptă, pregătirea cadrelor — ofițeri, subofițeri și gradații — conținutul instrucției tactice și instrucției focului, starea si practica disciplinară. Privitor la instrucția tactică, comandantul și unii participanți la dezbateri au subliniat atenția deosebită ce trebuie acordată în viitor pregătirii micilor subunități. La unele aplicații tactice cu trupe au existat plutoane si grupe care nu au efectuat regulamentar alegerea, ocuparea, amenajarea și mascarea locașurilor și pozițiilor de tragere, pregătirea armamentului în ducerea „luptei“, unii gradați fiind insuficient pregătiți în calitate de comandanți. Va spori preocuparea pentru dezvoltarea deprinderilor luptătorilor de a acționa izolat și în grup asupra aviației inamice, formarea vinătorilor de tancuri și a tanchiștilor pentru a acționa împotriva vinătorilor de tancuri, executării de marșuri pe jos pe distanțe mari în teren variat și greu accesibil, cercetării cursurilor de apă și forțării acestora, inclusiv cu mijloace improvizate, acțiunilor complexe în teren muntos. La instrucția focului majoritatea subunităților au obținut rezultate bune și foarte bune, fiind evidențiate cele comandate de ofițerii A. Boian si Gr. Grebenișan, precum și subunitățile de artilerie. Au existat însă comandanți de subunități care nu au verificat din timp modul de funcționare a instalațiilor din poligon — uneori nu au verificat nici armamentul — și au admis ușurări (s-au dat cartușe în plus, s-a permis apropierea de ținte la distanțe mai mici decît cele admise etc.) pe timpul executării tragerilor; în viitor se va acorda mai multă atenție respectării tuturor prevederilor regulamentare privitoare la organizarea poligoanelor, executarea focului, pregătirii bazei materiale a instrucției, tragerilor demonstrative, precum și schimburilor de experiență. Dezbaterile au evidențiat hotărîrea comandanților ca sprijinindu-se pe ajutorul organizațiilor de partid și de U.T.C. să organizeze astfel munca incit toate subunitățile, în condițiile îmbinării procesului pregătirii de luptă și politice cu activitatea de construcții pe șantiere să obțină în viitorul ciclu de instrucție cel puțin calificativul ..bine“. Căpitan ILIE TUȚU Zborul se desfășoară ritmic La îndeplinirea și depășirea planului de zbor, în anul expirat, disponibilitatea avioanelor și calitatea pregătirii lor au avut o pondere însemnată. Inginerii si tehnicienii unității noastre sînt hotărîți să facă tot ce depinde de ei ca si in continuare avioanele să funcționeze ireproșabil. Acum, în sezonul rece, ca să nu se piardă nicio oră de timp favorabil zborului piloților, în procesul de exploatare a avioanelor se manifestă grijă deosebită pentru respectarea normelor ce reglementează pornirea și răcirea motoarelor precum și funcționarea unor instalații sensibile la temperaturi scăzute, evitarea depunerii gheții pe paletele compresoarelor, verificarea atentă a sistemelor de frînare și protejarea permanentă a cauciucurilor, controlul funcționării aparaturii radio și de radionavigatie Printr-o planificare judicioasă a intrării avioanelor la verificări periodice și prin interesul depus de tehnicienii tuturor grupelor specializate pe lucrări distincte, timpul de revenire în disponibilitate se micșorează simțitor și piloții își execută și în acest an ritmic si pe orice vreme antrenamentele, Locotenent JEAN IONESCU Pe primul plan, baza materială în divizionul nostru de artilerie se muncește stăruitor pentru executarea în condiții tehnice superioare a lucrărilor de amenajare și pregătire a bazei materiale pentru noul ciclu de instrucție. Sînt actualizate și completate sălile de specialitate, este reparată și completată aparatura pentru instrucția focului, instrucția tactică și pregătirea fizică. Sergenții V. Ionescu, Gh. Arion și alți militari manifestă inițiativă atît în îndeplinirea sarcinilor primite cît și a acelora pe care și le-au asumat personal. Mobilizați de exemplul personal al comuniștilor, îndrumați îndeaproape de ofițeri, militarii sînt hotărîți să efectueze la timp întregul volum de lucrări. Elev-seraenî A. ABAB! REPARTIZAREA JUDICIOASĂ A MILITARILOR TRANSMISIONIȘTI . PE SPECIALITĂȚI Pentru ridicarea continuă a calității pregătirii de luptă a militarilor, cadrele de transmisiuni caută să fructifice din plin timpul destinat antrenamentelor în fiecare ciclu de instrucție. Transmisioniștii pot deveni însă capabili să poată instala în cel mai scurt timp și exploata corect tehnica complexă din înzestrare dacă selecționarea și repartizarea lor pe specialități a fost judicioasă. Din acest punct de vedere menționăm strădania unor comandanți de subunități, bunăoară a ofițerilor Nicolae Giurcă, Iacob Cristescu, Petre Ene, Emil Ionescu, strădanie recompensată de succesele obținute în instruirea subordonaților lor. Problema selecționării și repartizării pe specialități a tinerilor militari s-a dezbătut și în cadrul comandamentului și experiența sintetizată cu acest prilej constituie un bun îndreptar în munca comandanților. Este știut că și specialitățile transmisioniștilor se disting prin anumite trăsături specifice. Pornindu-se de la practică, s-a stabilit că viitorii radiotelegrafiști trebuie aleși dintre cei ce posedă auz muzical, memorie bună, sistem nervos perfect, capacitate de concentrare a atenției, bune cunoștințe de cultură generală, îndemînare la scris, mina dreaptă foarte flexibilă la încheietură, rezistență fizică, capacitate de a se orienta ușor în teren. Telegrafiștilor li se cer în plus : rapiditate în mutarea atenției, degete lungi și flexibile, vedere foarte bună. Centraliștilor, deși la prima vedere această specialitate pare mai ușoară, trebuie să le fie proprii , auzul fin, un ascuțit spirit de observație, mare viteză de reacție la semnale, calmul și sîngele rece, voce sonoră și cu timbru inalt, o dicțiune perfectă, o răbdare de fier, pregătire culturală bună, politețe și solicitudine. Dacă am adăuga că operatorilor radioreleu nu trebuie să le lipsească îndeosebi înclinația spre tehnică, iar constructorilor de linii-cablu expeditivitatea, prevederea, curajul, rezistența la eforturi fizice și marșuri prelungite, spiritul practic și înclinația spre lucrul manual, am aduce un plus de cerințe la tabloul, altfel destul de pretențios. Pe teme de psihopedagogie militară al condițiilor de îndeplinit de transmisioniști pentru fiecare specialitate în parte. Pentru punerea în evidentă a acestor aptitudini, in unitatea unde lucrează locotenent-colonelul Florea Pană, militarii încorporați au fost supuși la o serie de probe (teste) colective și individuale. Radiotelegrafiștii, de exemplu, au fost verificați individual prin solfegierea arpegiului în gama majoră și minoră, fie la pian, fie la acordeon, într-o încăpere fără asistență (care ar putea influența pe candidat). Cei cu auzul muzical fin au fost trecuți la proba colectivă de scriere după dictare. S-a dictat mai întîi un text, apoi litere și cifre la viteze din ce în ce mai mari. Rigurosul control medical privind celelalte condiții pe care trebuie să le îndeplinească un radiotelegrafist s-a adăugat testării și ne-a completat, în bună măsură, imaginea despre fiecare militar. In vederea selecționării viitorilor centraliști, militarii au fost supuși în primul rînd la o probă individuală care a constat din citirea cu glas tare, în prezenta asistenței, a unui text (dialog). De ce ? Ușor de înțeles. La această probă au fost preferați pentru examen militari cu o bună pregătire de cultură generală și fără particularități în vorbire. în selecționarea constructorilor de linii au fost avuți în vedere militarii cei mai robuști, absolvenți de școli tehnice sau profesionale, și din condițiile ce li s-au impus nu a lipsit o probă de alergare pentru verificarea rezistenței, în mod asemănător s-a procedat la testarea militarilor și pentru celelalte specialități. Subliniem faptul că, înainte de începerea selecționării, militarilor li s-a prezentat poligonul cu tehnica din înzestrarea unității, precum și demonstrații de lucru pe categorii de specialități. Acest fapt a stîrnit curiozitatea și interesul militarilor, opțiunea pentru o specialitate sau alta, lucru de care s-a ținut seama încă de la începutul operațiunii de selecționare. Adică nu s-a manifestat rigiditate în repartizare, ci s-a avut în vedere și dorința oamenilor de a se instrui intr-un loc sau altul. Ca urmare a selecționării și repartizării judicioase a transmisioniștilor pe specialități, ultimele cicluri de instrucție au demonstrat că, în unitatea mai sus-amintită, obișnuitele fluctuații ale militarilor de la o specialitate la alta au dispărut, iar rezultatele activității practice a acestora sînt superioare. La examenul de obținere a calificării de clasa a 3-a, susținut de către militarii din ciclul întîi de instrucție, radiotelegrafiștii și operatorii radioreleu au ridicat procentul reușiților la 80 la sută, telegrafiștii la 90 la sută, iar centraliștii, operatorii cros și operatorii de la stațiile de frecvență — la sută la sută. Constructorii inii cablu au reușit, de asemenea, să execute întinderea și strîngerea liniilor în barem, cu respectarea strictă a tehnicității lucrărilor. Cu toată strădania depusă privind selecționarea și repartizarea militarilor pe specialități, se mai ivesc și unele deficiențe ce se cer înlăturate încă din primele zile ale ciclului de instrucție. Unii militari, după ce au fost repartizați la subunități într-o anumită specialitate, doresc totuși, să fie repartizați la alte specialități. în măsura posibilităților, trebuie să se manifeste solicitudine fată de dorința lor. Practica arată că ostașii ajutați astfel au fost ulterior la înălțime: Soldatul I. Tableț, repartizat inițial la construcții linii-cablu, și, la cerere, trecut la o subunitate de radioreleu ; soldatul V. Dinu, de la radiotelegrafiști, trecut la o subunitate de telegrafiști, ajutați îndeaproape de către comandanții de subunități, muncind ei înșiși perseverent, s-au pregătit temeinic și la examen au obținut fără dificultăți titlul de specialist clasa a 3-a. Soldatul Iulian Ucu, însă care a dorit să devină radiotelegrafist, a fost totuși repartizat la o subunitate radioreleu. Militarul obține aici rezultate bune, dar dacă ar fi fost repartizat după opțiunea sa, convingerea noastră și a lui e că ar fi putut obține rezultate și mai bune. Militarul învață alfabetul Morse în timpul său liber, aceasta specialitate constituind marea sa pasiune. Mai mult, militarul dorește ca în viața civilă să practice meseria de radiotelegrafist și el trebuie ajutat în acest sens. Cazurile de schimbare a specialității pe timpul ciclului de instrucție pot fi deci evitate încă din primele zile de după repartizare, dacă comandanții de subunități discută cu subordonații privitor la specialitatea în care urmează să fie instruiți. Din cele prezentate rezultă și concluzia că pentru însușirea temeinică a instrucției de specialitate, pentru formarea specialiștilor de transmisiuni, îndeosebi a celor de clasă,selecționarea științifică și repartizarea după aptitudini a militarilor, joacă un rol însemnat. Extinderea acestei modalități în toate unitățile și subunitățile de transmisiuni ar fi necesară și învățămintele reieșite ar evidenția cu siguranță și alte aspecte semnificative Locotenenf-eolone! N. IVANEl Loeotenent-eolonel T. BOTEZATU In vederea noului ciclu de instrucție se lucrează intens la reamenajarea sălii de specialitate. Foto: ST. IONESCU Pregătirea cadrelor, obiectiv central, permanent (Urmare din pag. 1) cunoștințelor teoretice ci și dezvoltarea deprinderilor practice, a capacității de organizare și conducere, a artei de a aplica în condițiile date toate cunoștințele însușite. De aceea, începînd cu exercițiile și aplicațiile tactice pe hartă și în teren, cu trupe sau fără trupe terminând cu instrucția zilnică, cașimandanții și șefii sînt datori să urmărească măsura în care aceste activități conduc la îmbogățirea cunoștințelor cadrelor, la perfecționarea deprinderilor, a stilului lor de muncă. Accentul să cadă de fiecare dată pe imprimarea unui caracter practic acestor activități, pe crearea unor asemenea situații — cît mai complexe și mereu altele — nncit ofițerul pentru a le putea rezolva să fie obligat să-și fructifice cunoștințele, să-și afirme calitățile organizatorice. Hotărîtoare este priceperea conducătorului de a stimula gîndirea creatoare a ofițerilor, susținerea argumentată a unor puncte de vedere, originale în care să se îmbine armonios pe baza solidă a principiilor regulamentare, experiența pozitivă cu gîndirea îndrăzneață. Este firesc că, atunci cînd vorbim de ponderea mare pe care trebuie s-o aibă pregătirea cadrelor în noul ciclu de instrucție, ne referim nu numai la ofițeri ci în aceeași măsură și la maiștri militari și subofițeri. Realizarea cu succes a sarcinilor complexe care ne stau în față în noul ciclu de instrucție depinde de competența tuturor cadrelor permanente ale armatei, de spiritul de răspundere cu care își îndeplinește fiecare atribuțiunile funcției încredințate,