Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 1-52)

1970-02-25 / nr. 8

Mr. 8 (6002) _____________________________________________________________________AP­ARARE A du­rata spre ceea ce este esențial Dezbaterea care a avut loc la comandamentul marii unități — de unde transmit aceste rîn­­duri — a vizat îmbunătă­țirea activității­­ în viitorul ciclu de instrucție, reliefînd posibi­litățile ce există în fiecare unitate pentru ca acestea, fără excepție, să dobindească calificativul „bine“. Evidențierea realizărilor și a ex­perienței pozitive a relevat faptul că în unități există un corp valo­ros de cadre, comandanți și acti­viști de partid competenți, ofițeri, maiștri militari și subofițeri care pot să rezolve cu succes probleme organizatorice complexe, să condu­că cu bune rezultate procesul de instruire și educare în subunități, în expunerea comandantului ma­rii unități și în dezbateri s-a insis­tat mai mult asupra neajunsurilor, a cauzelor care le-au generat, a măsurilor necesare pentru înlătu­rarea lor. Privitor la activitatea de pregă­tire a cadrelor, observațiile cri­tice au subliniat mai ales faptul că în unele unități informările pe­riodice asupra problemelor nou apărute, ședințele demonstrative și de instructaj metodic, vizionarea filmelor de instrucție nu s-au fă­cut sistematic, în viitor acestor ac­tivități li se va acorda toată aten­ția, ca și studiului noilor regula­mente, antrenamentelor în lucrul de stat majeur, pregătirii topografice etc. Locotenent-colonelul N. Io­­nașcu a sugerat să se acorde o mai mare atenție diversificării pre­gătirii cadrelor. Alți vorbitori­­ au făcut propuneri privind îmbunătă­țirea organizării muncii interioare a statului major, pentru ca fiecare ofițer să-și aducă contribuția soluționarea sarcinilor acestui ur­la­gan Succesele dobîndite la instrucția tactică, la instrucția focului și de alte categorii de pregătire — s-a arătat în cursul dezbaterii — ar fi putut fi mai mari dacă s-ar fi acordat atenția cuvenită pregătirii metodice a comandanților de plu­toane și a gradaților. Au fost com­bătute insuficiența exigență a unor comandanți de companii și de ba­talioane în pregătirea programului pentru a doua zi, practica greșită de a nu se­ executa ședințe de pre­gătire a gradaților în teren, din care cauză aceștia nu posedă sufi­ciente deprinderi în folosirea avan­­tajelor terenului și a acoperirilor în funcție de situația concretă, în mascarea dispozitivului,­ armamen­tului și tehnicii de luptă. Relevând legătura directă ce există între disciplina militară și rezultatele obținute la instrucție, unii vorbitori, între care și maiorul Alexandru Stancu, au subliniat că pe alocuri nu s-au aplicat cu fer­mitate și consecventă prevederile regulamentelor, practica discipli­nară a unor comandanți nu a fost întotdeauna regulamentară. Au fost propuse măsuri pentru asigu­rarea cadrului regulamentar al întregii vieți ostășești. Cu prilejul dezbaterii sarcinilor pe compartimente de activitate, au fost stabilite măsuri concrete me­nite să ducă la o mai bună orga­nizare și asigurare materială a procesului de instruire și educare. Comandantul marii unități a su­bliniat în încheiere că întregul personal își va face cu prisosință datoria, pentru a ridica pe o treaptă superioară capacitatea de luptă a unităților și marii unități, îmbinînd în mod armonios pregă­tirea de luptă și politică cu acti­vitatea pe marile șantiere de cons­trucție ale patriei socialiste Maior P. GAVRILESCU înalta responsabilitate pentru calitatea muncii, analiza realistă, un spirit critic și autocritic, a acti­vității si hotărîrea de a consolida și spori succesele obținute au ca­racterizat dezbaterea sarcinilor pentru noul ciclu de instrucție care a avut loc zilele trecute la comandamentul marii unități în care lucrează generalul-maior N. Tudor. Evaluarea rezultatelor, a stadiului atins în ciclul care se încheie cît și stabilirea obiective­lor de viitor în lumina aprecierilor și sarcinilor cuprinse în cuvântarea rostită la consfătuirea cadrelor de bază ale ministerului nostru de către tovarășul Nicolae Ceaușescu au oferit concluzii valoroase pen­tru organizarea muncii în vederea îndeplinirii planului pregătirii de luptă și politice la nivelul exigen­telor puse de partid în fața arma­tei, au dat dezbaterilor un marcat caracter de lucru. Relevîndu-se nivelul capacității de luptă a unităților, rezultatelor obținute în instruirea și educarea trupelor, în exploatarea și îngriji­rea tehnicii din înzestrare, s-a su­bliniat că acestea se datoresc, în bună măsură, preocupării coman­danților și organelor de partid pentru perfecționarea continuă a pregătirii cadrelor și a stilului lor în conducere, a activității statelor ma­jore. Nu au fost trecute cu vede­rea nici lipsurile care au existat în această privință. Astfel, uneori, în aplicații, preocupate de analiza situației și de pregătirea elemen­telor necesare comandantului pen­tru luarea hotărîrii ,au fost neglijate organizarea transmiterii rapide a dispozițiunilor la trupe controlul îndeplinirii lor, în proce­ss­­ul pregătirii de luptă, unele state majore din unități și chiar statul major al marii unități au consacrat prea mult timp îndrumării — pe alocuri, pînă la tutelare — a co­mandanților de subunități, în dauna a activității de sinteză, de formulare unor concluzii și măsuri de perspectivă, care să vizeze conținu­tul muncii. De aceea, perfecționa­rea activității acestor organe — avînd în vedere rolul lor deosebit în conducerea trupelor, a întregu­lui proces de instruire și educare — va constitui un obiectiv impor­tant și în noul ciclu. în acest scop, ofițerii din statul major al marii unități vor ajuta sistematic statele majore din unități să îmbogățeas­că conținutul și să sporească efi­ciența antrenamentelor, să organi­zeze judicios îndeplinirea sarcini­lor pregătirii de luptă și politice, valorificînd la maximum fiecare oră din program, utilizînd rațional și integral baza materială, împle­tind armonios instrucția cu parti­ciparea la munca de construcție socialistă. Atît comandantul cît și alți vorbi­tori — printre care colonelul N. Predescu, locotenent-coloneii D. Io­­nescu, C. Lițcanu, maiorii Mărgineanu și A. Nicorici, căpita­­­­nul I. Drugă — au accentuat asu­pra necesității de a se acorda și în viitor toată atenția pregătirii politico-ideologice, militare și teh­nice a cadrelor. Numai pe o astfel de bază solidă de cunoștințe, îm­binată cu experiența dobândită în munca practică, se clădește com­petența cadrelor — cheia princi­pală a succeselor în instruirea trupelor. Convocările de pregătire, exercițiile practice-demonstrative, studiul regulamentelor, ieșirea în tabere de scurtă durată, aplicațiile — toate aceste căi vor fi folosite pentru sporirea competenței cadre­lor în organizarea și conducerea instrucției, astfel ca fiecare activi­tate, fiecare ședință să-și atingă scopurile de învățămînt propuse, fiecare temă executată să spo­rească cunoștințele și să desăvîr­­șească deprinderile de buni lup­tători ale militarilor. în acest context s-a apreciat că este necesar ca și în viitor tine­rele cadre — ofițeri, maiștri mili­tari și subofițeri — să fie ajutate cu răbdare, tact și înțelegere să-și îndeplinească integral și calitativ atribuțiunile funcționale, să-și dez­volte aptitudinile de instructori și educatori ai soldaților, încrederea în forțele proprii, dragostea fată de cariera militară. Toți comandanții de unități și subunități care au luat cuvîntul în cadrul dezbaterii au exprimat ho­tărîrea și deplina lor încredere că, prin organizarea superioară muncii potrivit cerințelor regul­­a­mentelor, sporirea rolului și influ­entei organizațiilor de partid în întreaga viată ostășească, întărirea ordinii și disciplinei militare, voi duce la îndeplinire ordinul coman­dantului suprem de a dobîndi, în acest an, minimum calificativul de bine la toate categoriile de pre­gătire. Colonei A. MIHAIL PATRIEI Pag. 3 Succesele în noul ciclu de instrucție se făuresc de pe acum UN OBIECTIV DE PRIM ORDIN Să ridicăm ștacheta exigenței și a succeselor Cuvîntul comandantului și dez­baterile desfășurate într-o unitate de tancuri au fost caracterizate de încrederea că sarcinile pentru noul ciclu de instrucție vor fi îndeplinite în mod corespunzător. Baza de ple­care spre noi succese o constituie experiența acumulată de coman­danți, de organizațiile de partid care a permis unității ca de ani de zile să obțină constant, rezultate bune. Angajamentele pentru ciclul viitor au inclus cerința ca ștacheta exi­genței să se ridice la nivelul cali­ficativului foarte bine. Pentru a putea realiza obiectivul pe care ni-l propunem — spunea ofițerul Gh. Anghel — este deosebit de impor­tant să acordăm atenție sporită creșterii in continuare a competen­ței cadrelor, ca această problemă să constituie o preocupare a coman­danților, a statului major, a orga­nizațiilor de partid, în cadrul dezbaterii s-a accen­tuat pe necesitatea instruirii în con­­dițiuni complexe a tanchiștilor astfel ca ei să fie în măsură să acționeze la fel de bine nu numai în poligoanele automatizate, ci și pe terenuri necunoscute în scopul îndeplinirii misiunilor De aceeași atenție — au subliniat participanții — trebuie să se bucu­re și condițiile de trai și de muncă ale ostașilor. S-a insistat asupra obligativității fiecărui comandant de subunitate de a manifesta solici­tudine și principialitate în rezolvarea rapoartelor militarilor, de a ve­ghea ca subordonații lor sa pri­mească în întregime drepturile ce le sînt asigurate prin legile tării, prin regulamentele militare, acea­sta constituind în egală măsură și o sarcină a organizațiilor de partid. Mai multi vorbitori au atras aten­ția asupra faptului că a avea grijă față de ostași nu înseamnă a le crea ușurări la instrucție, așa cum au procedat uneori căpitanii G. Pascaru și M. Purcaru și locote­nentul C. Sîrbu, care în­ timpul apli­cațiilor nu le-au pretins să execute în harem lucrările genistice și de mascare. Pe această linie, vorbitorii s-au angajat să acorde toată atenția ca din fiecare activitate la care par­ticipă ostașii să rămînă cu învă­țăminte prețioase privind îndatori­rile și obligațiile lor întregul personal din această uni­tate de tancuri este hotărît ca în noul ciclu de instrucție să ridice nivelul realizărilor de la califica­tivul bine la foarte bine. Locotenent-colonel T. DINU Hotărîrea grănicerilor în unitatea în care muncește lo­­cotenent-colonelul Nicolae Bordei, ca de altfel în toate unitățile de grăniceri, dezbaterea noilor sarcini în munca de instruire și educare a efectivelor, în organizarea și exe­cutarea serviciului de pază a fron­tierei, în lumina cuvîntării tovară­șului Nicolae Ceaușescu la Consfă­tuirea cu cadrele de bază din Mi­nisterul Forțelor Armate, s-a des­fășurat într-o exigentă atmosferă de lucru: în perioada analizată, unitatea a obținut succese la toate catego­riile de instrucție, cît și în paza frontierei. Anul trecut, cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a Zilei Forțelor Armate, marea unitate a fost decorată cu Ordinul „Apărarea patriei“ clasa a 2-a, înalta distinc­ție oglindind și rezultatele efortu­rilor militarilor din această uni­tate. Atît raportul cît și luările de cuvânt ale participanților au relevat resursele care stau la în­demâna comandanților de companii și pichete pentru organizarea su­perioară a muncii. în această pri­vință s a arătat că statul major al unității a soluționat cu întîrzie­­re unele probleme de organizare privind folosirea eficientă î­n servi­ciul de pază a forțelor și mijloa­celor de care subunitățile dispun, privind controlul respectării regu­lilor regimului de frontieră. S-a discutat și despre activitatea la in­tervenții a navelor și ambarcațiu­­nilor­ date în sprijinul unității, în cooperare cu posturile și patrulele de la uscat. Dezbaterea a reliefat importanța instruirii pe locul de serviciu care este una dintre resursele cu pon­dere hotărîtoare în pregătirea tac­tică grănicerească a efectivelor subunităților de frontieră, în per­fecționarea deprinderilor grănice­rești. • Prin întreaga ei desfășurare, dez­baterea a demonstrat spiritul de răspundere și fermitate cu care personalul unității este hotărît să-și facă datoria, să obțină califi­cativul ordonat de comandantul suprem al armatei noastre. Maior L. BORCEA Pornindu-se de la situația reală Dezbaterea din unitatea noastră a scos în evidență rezultatele bune și foarte bune obținute la majori­­tatea categoriilor de instrucție și de pregătire, a analizat deficiențele care au existat și cauzele lor, sar­cinile pentru noul ciclu de instruc­ție, îndeosebi privind planificarea și evidenta pregătirii de luptă, pregătirea cadrelor — ofițeri, sub­ofițeri și gradații — conținutul in­strucției tactice și instrucției focu­lui, starea si practica disciplinară. Privitor la instrucția tactică, co­mandantul și unii participanți la dezbateri au subliniat atenția deo­sebită ce trebuie acordată în vii­tor pregătirii micilor subunități. La unele aplicații tactice cu trupe au existat plutoane si grupe care nu au efectuat regulamentar ale­gerea, ocuparea, amenajarea și mascarea locașurilor și pozițiilor de tragere, pregătirea armamentului în ducerea „luptei“, unii gradați fiind insuficient pregătiți în calitate de comandanți. Va spori preocuparea pentru dezvoltarea deprinderilor luptătorilor de a acționa izolat și în grup asupra aviației inamice, formarea vinătorilor de tancuri și a tanchiștilor pentru a acționa îm­potriva vinătorilor de tancuri, exe­cutării de marșuri pe jos pe dis­tanțe mari în teren variat și greu accesibil, cercetării cursurilor de apă și forțării acestora, inclusiv cu mijloace improvizate, acțiunilor complexe în teren muntos. La instrucția focului majoritatea subunităților au obținut rezultate bune și foarte bune, fiind eviden­țiate cele comandate de ofițerii A. Boian si Gr. Grebenișan, precum și subunitățile de artilerie. Au exis­tat însă comandanți de subunități care nu au verificat din timp mo­dul de funcționare a instalațiilor din poligon — uneori nu au veri­ficat nici armamentul — și au ad­mis ușurări (s-au dat cartușe în plus, s-a permis apropierea de țin­te la distanțe mai mici decît cele admise etc.) pe timpul executării tragerilor; în viitor se va acorda mai multă atenție respectării tu­turor prevederilor regulamentare privitoare la organizarea poligoa­nelor, executarea focului, pregătirii bazei materiale a instrucției, tra­gerilor demonstrative, precum și schimburilor de experiență. Dezbaterile au evidențiat hotărî­rea comandanților ca sprijinindu-se pe ajutorul organizațiilor de par­tid și de U.T.C. să organizeze­­ ast­fel munca incit toate subunitățile, în condițiile îmbinării procesului pregătirii de luptă și politice cu activitatea de construcții pe șan­tiere să obțină în viitorul ciclu de instrucție cel puțin calificativul ..bine“. Căpitan ILIE TUȚU Zborul se desfășoară ritmic La îndeplinirea și depășirea planului de zbor, în anul expirat, disponibilitatea avioanelor și cali­tatea pregătirii lor au avut o pon­dere însemnată. Inginerii si tehnicienii unității noastre sînt hotărîți să facă tot ce depinde de ei ca si in conti­nuare avioanele să funcționeze ireproșabil. Acum, în sezonul rece, ca să nu se piardă nici­­o oră de timp favorabil zborului piloților, în procesul de exploatare a avioa­nelor se manifestă grijă deosebită pentru respectarea normelor ce regle­mentează pornirea și răcirea motoare­lor precum și funcționarea unor instalații sensibile la temperaturi scăzute, evitarea depunerii gheții pe paletele compresoarelor, verifi­carea atentă a sistemelor de frî­­nare și protejarea permanentă a cauciucurilor, controlul funcționării aparaturii radio și de radionaviga­­tie Printr-o planificare judicioasă a intrării avioanelor la verificări pe­riodice și prin interesul depus de tehnicienii tuturor grupelor specia­lizate pe lucrări distincte, timpul de revenire în disponibilitate se micșorează simțitor și piloții își execută și în acest an ritmic si pe orice vreme antrenamentele, Locotenent JEAN IONESCU Pe primul plan, baza materială în divizionul nostru de artilerie se muncește stăruitor pentru exe­cutarea în condiții tehnice supe­rioare a lucrărilor de amenajare și pregătire a bazei materiale pen­tru noul ciclu de instrucție. Sînt actualizate și completate sălile de specialitate, este reparată și com­pletată aparatura pentru instrucția focului, instrucția tactică și pregă­tirea fizică. Sergenții V. Ionescu, Gh. Arion și alți militari manifestă inițiativă atît în îndeplinirea sar­cinilor primite cît și a acelora pe care și le-au asumat personal. Mo­bilizați de exemplul personal al co­muniștilor, îndrumați îndeaproape de ofițeri, militarii sînt hotărîți să efectueze la timp întregul volum de lucrări. Elev-seraenî A. ABAB! REPARTIZAREA JUDICIOASĂ A MILITARILOR TRANSMISIONIȘTI . PE SPECIALITĂȚI Pentru ridicarea continuă­­ a cali­tății pregătirii de luptă a militari­lor, cadrele de transmisiuni caută să fructifice din plin timpul destinat antrenamentelor în fiecare ciclu de instrucție. Transmisioniștii pot deve­ni însă capabili să poată instala în cel mai scurt timp și exploata corect tehnica complexă din înzestrare dacă selecționarea și repartizarea lor pe specialități a fost judi­cioasă. Din acest punct de vedere menționăm strădania unor coman­danți de subunități, bunăoară a ofițerilor Nicolae Giurcă, Iacob Cris­­tescu, Petre Ene, Emil Ionescu, stră­danie recompensată de succesele ob­ținute în instruirea subordonaților lor. Problema selecționării și repar­tizării pe specialități a tinerilor militari s-a dezbătut și în cadrul comandamentului și experiența sin­tetizată cu acest prilej constituie un bun îndreptar în munca co­mandanților. Este știut că și specialitățile trans­­misioniștilor se disting prin anu­mite trăsături specifice. Pornindu-se de la practică, s-a stabilit că viitorii radiotelegrafiști trebuie aleși dintre cei ce posedă auz muzical, memorie bună, sistem nervos perfect, capaci­tate de concentrare a atenției, bune cunoștințe de cultură generală, în­­demînare la scris, mina dreaptă foarte flexibilă la încheietură, rezis­tență fizică, capacitate de a se orien­ta ușor în teren. Telegrafiștilor li se cer în plus : rapiditate în mutarea atenției, degete lungi și flexibile, vedere foarte bună. Centraliștilor, deși la prima vedere această spe­cialitate pare mai ușoară, trebuie să le fie proprii , auzul fin, un ascu­țit spirit de observație, mare viteză de reacție la semnale, calmul și sîngele rece, voce sonoră și cu tim­bru inalt, o dicțiune perfectă, o răbdare de fier, pregătire culturală bună, politețe și solicitudine. Dacă am adăuga că operatorilor radioreleu nu trebuie să le lipsea­scă îndeosebi înclinația spre tehni­că, iar constructorilor de linii-ca­­blu expeditivitatea, prevederea, cu­rajul, rezistența la eforturi fizice și marșuri prelungite, spiritul practic și înclinația spre lucrul manual, am aduce un plus de cerințe la tabloul, altfel destul de pretențios. Pe teme de psihopedagogie militară al condițiilor de îndeplinit de trans­­misioniști pentru fiecare specialitate în parte. Pentru punerea în evidentă a ace­stor aptitudini, in unitatea unde lucrează locotenent-colonelul Florea Pană, militarii încorporați au fost supuși la o serie de probe (teste) colective și individuale. Radiotele­­grafiștii, de exemplu, au fost veri­ficați individual prin solfegierea arpegiului în gama majoră și mino­ră, fie la pian, fie la acordeon, într-o încăpere fără asistență (care ar putea influența pe candidat). Cei cu au­zul muzical fin au fost trecuți la proba colectivă de scriere după dic­tare. S-a dictat mai întîi un text, apoi litere și cifre la viteze din ce în ce mai mari. Rigurosul control medical privind celelalte condiții pe care trebuie să le îndeplinească un radiotelegrafist s-a adăugat tes­tării și ne-a completat, în bună mă­sură, imaginea despre fiecare militar. In vederea selecționării viitorilor centraliști, militarii au fost supuși în primul rînd la o probă individu­ală care a constat din citirea cu glas tare, în prezenta asistenței, a unui text (dialog). De ce ? Ușor de înțeles. La această probă au fost preferați pentru examen militari cu o bună pregătire de cultură generală și fără particularități în vorbire. în selecționarea constructorilor de linii au fost avuți în vedere milita­rii cei mai robuști, absolvenți de școli tehnice sau profesionale, și din condițiile ce li s-au impus nu a lipsit o probă de alergare pentru verificarea rezistenței, în mod ase­mănător s-a procedat la testarea militarilor și pentru celelalte spe­cialități. Subliniem faptul că, înainte de începerea selecționării, militarilor li s-a prezentat poligonul cu tehnica din înzestrarea unității, precum și demonstrații de lucru pe categorii de specialități. Acest fapt a stîrnit curiozitatea și interesul militarilor, opțiunea pentru o specialitate sau alta, lucru de care s-a ținut seama încă de la începutul operațiunii de selecționare. Adică nu s-a manifes­tat rigiditate în repartizare, ci s-a avut în vedere și dorința oamenilor de a se instrui intr-un loc sau altul. Ca urmare a selecționării și repar­tizării judicioase a transmisioniștilor pe specialități, ultimele cicluri de instrucție au demonstrat că, în uni­tatea mai sus-amintită, obișnuitele fluctuații ale militarilor de la o specialitate la alta au dispărut, iar rezultatele activității practice a aces­tora sînt superioare. La examenul de obținere a calificării de clasa a 3-a, susținut de către militarii din ciclul întîi de instrucție, radio­­telegrafiștii și operatorii radioreleu au ridicat procentul reușiților la 80 la sută, telegrafiștii la 90 la sută, iar centraliștii, operatorii cros și operatorii de la stațiile de frecven­ță — la sută la sută. Constructorii i­nii­ cablu au reușit, de asemenea, să execute întinderea și strîngerea liniilor în barem, cu respectarea strictă a tehnicității lucrărilor. Cu toată strădania depusă privind selecționarea și repartizarea milita­rilor pe specialități, se mai ivesc și unele deficiențe ce se cer înlă­turate încă din primele zile ale ciclului de instrucție. Unii militari, după ce au fost repartizați la su­bunități într-o anumită specialitate, doresc totuși, să fie repartizați la alte specialități. în măsura posibili­tăților, trebuie să se manifeste so­licitudine fată de dorința lor. Prac­tica arată că ostașii ajutați astfel au fost ulterior la înălțime: Soldatul I. Tableț, repartizat inițial la con­strucții linii-cablu, și, la cerere, trecut la o subunitate de radioreleu ; soldatul V. Dinu, de la radiotele­grafiști, trecut la o subunitate de telegrafiști, ajutați îndeaproape de către­­ comandanții de subunități, muncind ei înșiși perseverent, s-au pregătit temeinic și la examen au obținut fără dificultăți titlul de specialist clasa a 3-a. Soldatul Iu­lian Ucu, însă care a dorit să devi­nă radiotelegrafist, a fost totuși re­partizat la o subunitate radioreleu. Militarul obține aici rezultate bune, dar dacă ar fi fost repartizat după opțiunea sa, convingerea noastră și a lui e că ar fi putut obține rezul­tate și mai bune. Militarul învață alfabetul Morse în timpul său li­ber, aceasta specialitate constituind marea sa pasiune. Mai mult, mili­tarul dorește ca în viața civilă să practice meseria de radiotelegrafist și el trebuie ajutat în acest sens. Cazurile de schimbare a speciali­tății pe timpul ciclului de instrucție pot fi deci evitate încă din primele zile de după repartizare, dacă co­mandanții de subunități discută cu subordonații privitor la specialita­tea în care urmează să fie instruiți. Din cele prezentate rezultă și con­cluzia că pentru însușirea temeini­că a instrucției de specialitate, pen­tru formarea specialiștilor de trans­misiuni, îndeosebi a celor de clasă,­­selecționarea științifică și reparti­zarea după aptitudini a militarilor, joacă un rol însemnat. Extinderea acestei modalități în toate unitățile și subunitățile de transmisiuni ar fi necesară și învățămintele reie­șite ar evidenția cu siguranță și alte aspecte semnificative Locotenenf-eolone! N. IVANEl Loeotenent-eolonel T. BOTEZATU In vederea noului ciclu de instrucție se lucrează intens la reamenajarea sălii de specialitate. Foto: ST. IONESCU Pregătirea cadrelor, obiectiv central, permanent (Urmare din pag. 1) cunoștințelor teoretice ci și dezvol­tarea deprinderilor practice, a ca­pacității de organizare și conduce­re, a artei de a aplica în condițiile date toate cunoștințele însușite. De aceea, începînd cu exercițiile și a­­plicațiile tactice pe hartă și în te­ren, cu trupe sau fără trupe terminând cu instrucția zilnică, ca­și­mandanții și șefii sînt datori să urmărească măsura în care aceste activități conduc la îmbogățirea cunoștințelor cadrelor, la perfecțio­narea deprinderilor, a stilului lor de muncă. Accentul să cadă de fiecare dată pe imprimarea unui caracter practic acestor activi­tăți, pe crearea unor asemenea situații — cît mai complexe și me­reu altele — nncit ofițerul pentru a le putea rezolva să fie obligat să-și fructifice cunoștințele, să-și afirme calitățile organizatorice. Hotărîtoare este priceperea con­ducătorului de a stimula gîndirea creatoare a ofițerilor, susținerea argumentată a unor puncte de ve­dere, originale în care să se îmbi­ne armonios pe baza solidă a principiilor regulamentare, expe­riența pozitivă cu gîndirea îndrăz­neață. Este firesc că, atunci cînd vorbim de ponderea mare pe care trebuie s-o aibă pregătirea cadrelor în noul ciclu de instrucție, ne refe­rim nu numai la ofițeri ci în a­­ceeași măsură și la maiștri militari și subofițeri. Realizarea cu succes a sarcinilor complexe care ne stau în față în noul ciclu de instrucție depinde de competența tuturor cadrelor permanente ale armatei, de spiri­tul de răspundere cu care își înde­plinește fiecare atribuțiunile func­ției încredințate,

Next