Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 1-52)

1971-01-13 / nr. 2

2 _________APĂRAREA____________________________ UTS*«] Ima Ja a NHBMIim h JJ Intr-o dimineață friguroasă de iarnă, doi căpitani — comandanți de subunități, împreună cu mai mulți gradați și soldați din ciclul doi de instrucție așteptau de vreo trei ore în poligonul automatizat al garnizoanei persoana care, conform regulamentului, putea să autorizeze desfășurarea tragerii. Cu o zi înainte, unitatea solicitase folosirea poligonului cu începere de la orele zece. Maiorul I. Lascu, locțiitorul șefului de poligon, a insistat însă să se tragă mai devreme. Și, conform înțelegerii, cei care urmau să execute ședința au sosit în poligon la orele opt. Dar, în jurul orei unsprezece, maiorul Lascu nu-și făcuse încă apariția... Cu o zi în urmă, dintr-o convorbire pe care o avusesem cu comandantul celor veniți să tragă în poligon, am reținut străduințele unității privitoare la folosirea cît mai judicioasă a timpului. — Nu spunem ceva nou că avem foarte multe de făcut și zilnic apar noi sarcini. Timpul rămînînd același, singura alternativă este de a mări densitatea fiecărei activități și precizia încadrării acesteia în minutele grame prevăzute de proiect, disciplină și calitate. Pe aceste două coordonate ne-am orientat și acționăm și în prezent cu toate forțele. Locotenent-colonelul C. Zăvoia împreună cu analizat secretarul și alți membri ai biroului organizației de bază de partid toate posibilitățile de folosire judicioasă a timpului, evaluat în minute, rezervele de potențial insuficient valorificate în stilul de muncă al cadrelor, împreună au analizat structura orarului zilnic, au cumpănit atent fiecare sarcină, fiecare latură a activității, modalitatea împlinirii tuturor sarcinilor. Au avut în vedere ca organizarea activităților să permită cadrelor și subordonaților lor să-și îndeplinească integral îndatoririle înscrise în R.S.S. și în instrucțiunile cu caracter permanent. De pildă, pentru exercitarea cu competență a atribuțiilor funcției de către comandanții de grupe se impunea găsirea unui timp suplimentar, măcar o oră, care să fie afectată zilnic pentru studiu și individualăa pregătirea programului de a doua zi. Sincronizarea activităților, inclusiv a acelora legate de pregătirea personalului care intră de serviciu, și schimbarea serviciului de, zi,, pe unitate și din subunități, au pus un șir de probleme cărora li s-a dat — ținîndu-se seama de specificul unității — o rezolvare corespunzătoare Eforturi susținute, convergente, au fost depuse în unitate pentru a învăța subunitățile să se încadreze milimetric în orar, să muncească și să-și desfășoare viața ostășească întocmai cum cer regulamentele. Erau, spre exemplu, unii comandanți de subunități care afirmau că nu este posibil ca în timpul afectat pregătirii programului pentru a doua zi să fie soluționate toate sarcinile ce se pun cu acest prilej. Comandantul unității a pregătit un instructaj metodic și, în rolul comandantului de companie, arătat practic cum să se procedeze. Au fost prezentate demonstrativ pe unitate activitățile principale de ordine interioară — inspecția de dimineață, raportul companiei, apelul de seară, servitul mesei, controlul mașinilor seara în parc (pentru prevenirea avariilor prin îngheț), curățitul armamentului în subunități etc., etc. Organizația de bază de partid a inițiat activități menite să-i învețe pe tinerii comandanți cum să procedeze pentru îndeplinirea îndatoririlor regulamentare privitoare la educarea subordonaților, ...Reflectam la toate acestea în timp ce așteptam, împreună cu ceilalți militari din poligon, să înceapă tragerea. Cei care veniseră să execute ședința, știind că vor termina repede totul, nu-și luaseră cu ei nici un material de instrucție, în consecință ședeau, adăpostindu-se de ger într-o încăpere friguroasă. Minutele tare în cazarmă sau la cîmpul de instrucție zburau cu gîndul, acum se scurgeau anevoie, i greu, chinuind nervii. Categoric nu depinde numai de unitate ca lucrurile să decurgă normal, ca totul să fie făcut la timp, conform planului hotărît de comandant. Angrenajul unității trebuie să fie sincronizat cu al altor organisme, fie că e vorba de poligonul de garnizoană, de o subunitate tehnică care nu-i subordonată unității dar îi aduce felurite servicii, de o unitate independentă de reparații, de unul sau altul din depozitele centrale de materiale etc. Un singur asemenea angrenaj dacă funcționează defectuos, anapoda (chiar din cauza unui singur om care nu-și onorează conștiincios obligațiile) poate să aducă daune serioase, să anihileze o bună parte din strădaniile unității beneficiare, în ziua respectivă în cazarma unității de care ne ocupăm avea loc, conform planului pregătirii de luptă, întreținerea și verificarea tehnicii. Așadar, după cum bine știm, o operațiune complexă care angajează responsabilități precise — inclusiv de ordin material — pentru cei care au în primire și exploatează acum, în condiții de iarnă, armamentul, mașinile, întreaga tehnică de luptă Operațiunea de întreținere și verificare avea o însemnătate în plus și datorită faptului că unitatea se pregătea nemijlocit pentru ieșirea in tabăra de munte. Da, într-o regiune înzăpezită, cu climat în gene VERIGI SLABE la joncțiunea îndatoririlor de serviciu rar aspru, doar peste cîteva zile urma să se învețe nu numai schiul, ci erau prevăzută numeroase cutii de pregătire exerde luptă, felurite misiuni cu caracter independent în care foarte anevoios se poate asigura o asistență tehnică specializată. Ținînd seama tocmai de asemenea particularități ale activității viitoare, organizația de bază de partid a inițiat, tot pentru „cîștigarea timpului“, folosirea zilei de întreținere și verificare ca un prilej fericit, ce nu trebuia scăpat, de instruire tehnică și de educare totodată a întregului personal al unității. Era o măsură binevenită pentru prevenirea evenimentelor nedorite rezultate din condițiile grele de exploatare a tehnicii pe timpul iernii. Or, în atare împrejurare lipseau din unitate, pierzînd vremea inutil în poligonul de garnizoană... doi căpitani — comandanți de subunități, mai mulți gradați — și ei comandanți, alături de soldați din ciclul doi — specialiști instruiți. De aceea, am spune prea puțin afirmînd că acești oameni nu au putut in ziua respectivă — în mod fortuit — să-și îndeplinească importante îndatoriri regulamentare. Ei au lipsit totodată de lungă tovarășii de unitate într-o acțiune organizată din vreme, vizînd pregătirea încă din cazarmă a succeselor din tabăra de munte. Maiorul Lascu — afirmă toți cei care-l cunosc — muncește cu dăruire, zi și noapte (tragerile pe întuneric reprezintă o treime din activitatea poligonului). Iar dacă poligonul automatizat unde lucrează se situează în rindul fruntașelor între consulatele sale, merite personale incontestabile are și maiorul Lascu. Dar în ziua aceea el nu a respectat o înțelegere ale cărei clauze el însuși le-a sugerat și le-a susținut. S-a spus că ofițerul ar fi întîrziat nu din deplina vină a sa, fiind „reținut“ cu pricinuirea unor alimente pentru personalul poligonului. Dacă așa stau lucrurile sau dacă întîrzierea a fost legată de unele probleme financiare rezolvate la eșalonul superior, efectul rămîne același. La contingența îndatoririlor regulamentare ale celor în cauză a apărut o verigă slabă — lipsa de punctualitate — cu efecte negative în lanț. Colonel EMIL COSTACHESCU PATRIEI AVEM O BOGATĂ BAZĂ MATERIALĂ A INSTRUCȚIEI (Urmare din vag. 1 ) parte de ceea ce ar putea și am vrea să fie“, ne spune de la bun început ofițerul Constantin Mustață, unul din ajutoarele comandantului de unitate. Căci el este cel care, vreme de cîteva luni de zile, mai ales în timpul său liber, s-a ocupat de amenajarea acestui compartiment. Complet înnoit, blocul dispune de suficiente încăperi care au primit destinații diferite dar subordonate aceluiași scop. Sala rezervată studiului tehnicii de luptă va răspunde exigențelor din pregătirea piloților. Același lucru se poate spune și despre sala destinată expres rezolvării momentelor dificile care pot sau ar putea surveni în timpul zborului. Există aici și un pupitru de comandă cu ajutorul căruia poate fi urmărită corectitudinea acțiunilor piloților. Nu înțelegem însă de ce instalația nu a fost concepută aidoma carlingii avionului. Fragmentată pe panouri chiar, dacă nu la fel ca în avion, și tot era mai bine, deoarece ar fi evitat formarea de deprinderi false. De fapt ar fi necesară o asemenea instalație — cabină-trenajor — pentru fiecare tip de avion cu care, se zboară în unitate O sală spațioasă a fost destinată activităților generale unde se face, de obicei, pregătirea preliminară a piloților. Aici se află hărți la scară adecvată, fotocopii cu cabina fiecărui tip de avion din dotarea unității. Sînt pregătite scheme conținînd prezentarea grafică a fiecărui exercițiu prevăzut în cursurile pregătirii de luptă în zbor. „M-am gîndit că — dintr-un material spongios, ușor de modelat, care încă nu știu unde ar fi de găsit — am putea face, la scara trebuitoare, o machetă cu relieful și reperele raionului nostru de acțiune, cu materializarea diverselor faze ale zborului deasupra acestei zone miniaturizate“, mărturisea ofițerul Mustață. E bine că oamenii se gîndesc la ceea ce ar mai putea realiza în scopul îmbunătățirii bazei materiale a învățămîntului și credem că doleanța lor va găsi, la forurile superioare, ecoul cuvenit. Întîlnim însă aci și lucruri făcute doar pe jumătate, ca și cînd în zbor piloții s-ar opri și ei la jumătatea traseului. în cabina ce-i este destinată, aparatul de proiecție — produs modern al industriei optice române — deși a fost instalat încă din martie anul trecut în vederea proiectării tuturor felurilor de filme, nu e încă utilizat deoarece îi lipsește un redresor, așteaptă proba tehnologică și inițierea ofițerului șef al complexului de învățămînt în mânuirea și întreținerea specifică a acestuia Unitatea posedă patru linii de magnetofoane— instalate, încercate, funcționabile încă din mai anul trecut — cu ajutorul cărora se pot transmite ,simultan sau individual pentru piloți, însoțite de proiecțiile corespunzătoare, patru lecții diferite. Dar magnetofoanele stau, deoarece pe benzile lor nu au fost imprimate lecțiile de care piloții au atîta nevoie. „E aici ia noi o doză cam mare de scepticism în folosirea cu îndrăzneală a noului și de aceea nu prea se înghesuie tovarășii la punerea la punct și la folosirea acestor instalații“, concluziona foarte just ofițerul Gh. Bunescu, un tehnician inimos care ar dori, și el ca atîția alții, ca „blocul-școală să fie un adevărat laborator în permanentă stare de funcționare și nu o clădire din care să ieși aproape la fel cum ai intrat“ APARATURĂ EXISTĂ INSĂ... SUB CHEIE! Sintem în sala de specialitate a unei subunități de transmisiuni (comandant locotenentul Vasile Roșu). întrucît comandantul avea altă misiune, ședința de învățare transmiterii unor semne noi la mnipulator o conducea sergentul Valeriu Rusu. Militarii, așezați în bănci de lemn, prea înghesuiți pentru a-și putea controla mișcările, numără în cor, fiind atenți mai mult la cozul vecinului decît la semnul transmis. Gradatul aleargă de la unul la altul, dă o indicație, îl corectează pe unul, îl admonestează pe altul. Evident, nu-i poate supraveghea pe toți. Se pierde foarte des ritmul, se reia exercițiul și minutele aleargă într-una. Ne interesăm dacă subunitatea are în dotare metronom. Avem, ne spune sergentul Rusu. Avem și dispozitive de verificarea și corecția transmiterii, și magnetofon, planșe, și desene cu greșelile caracaiteristice, dar sînt închise în dulap, iar cheia se află la tovarășul locotenent. S-ar putea confecționa și scaune reglabile pentru fiecare militar în locul băncilor care, evident, avantajează pe unii, dar dezavantajează pe alții — am adăuga noi. Dar cîte nu s-ar mai putea face. Pentru că este cert, doar pavoazarea pereților cu planșe și scheme colorate, cu desene și grafice pline de linii nu ajunge. Sau măcar să se facă rost de o a doua cheie pentru dulapul cu... baza materială Raid realizat de locotenent-colonel I. CLENCIU, locotenent-colonel C. VASIU și locotenent-major N. RADU ROADELE UNUI CONCURS ȘI CÎȘTIGĂTORII LUI Unitățile subordonate comandamentului în care lucrează colonelul Onișor Cîrcu au participat la un concurs pentru cea mai bună bază materială. La încheierea etapei finale, locul 1 și cupa concursului au fost decernate unității din care face parte colonelul Lucian Marinescu. Este meritul comandanților al întregului personal care, cu sprijinul organizațiilor de partid, au muncit cu dăruire pentru realizarea și îmbunătățirea continuă a unei baze materiale complexe, folosită din plin de obținerea rezultatelor bune și foarte bune în pregătirea de luptă și politică. Obiectivele stabilite în regulamentul concursului au stimulat inițiativa militarilor din unități în cele mai variate domenii: modernizarea poligoanelor reduse, a sălilor de specialitate, confecționarea materialelor demonstrative, ajutătoare, pentru buna desfășurare a pregătirii de luptă, perfecționarea metodelor de instruire a ostașilor, folosirea rațională a mijloacelor alocate în vederea întreținerii și dezvoltării bazei materiale, îmbunătățirea activității de Inovații și raționalizări etc. La reușita concursului au contribuit multe cadre din unități, printre care ofițerii I. Moise, Gh. Farcău, D. Ghițoiu, D. Nichifor, V. Suciu, X. Savu și alții. Rezultatele bune obținute continuă să fie valorificate în procesul de instruire a militarilor. Colonel N. VELEA Controlul exigent și îndrumarea permanentă concură la calitatea meniurilor Foto . ȘT. IONESCU Din primele zile, cu același elan Chiar din primele zile ale anului, militarii constructori au trecut cu entuziasm la realizarea sarcinilor de plan pe 1971. Pentru buna desfășurare a muncii pe șantiere, au fost luate din timp o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Prin punerea în funcțiune a unui număr important de centrale termice, s-a asigurat încălzirea interioară a spațiilor de lucru ; lucrările de finisare se execută, astfel, în condiții optime, îndeosebi la șantierele conduse de locotenent-colonelul ing. C. Simion, maiorul I. Hurgoi, locotenent-colonelul ing. N. Covaci căpitanul de rangul 2 ing. P. Luță și alții. Extinderea folosirii prefabricatelor "in ••'construcții a creat condițiile corespunzătoare ca lucrul pe șantiere să se desfășoare pe timpul iernii continuu și cu randament sporit. Organizarea minuțioasă , a procesului de producție în condiții de temperatură aplicarea măsurilor scăzută, cît și corespunzătoare „au dus tehnologice la menținerea unui ritm,, susținut al producției și creează posibilitatea ca unele obiective să fie date în folosință încă în acest trimestru. Colonel ST. POPESCU Nr. 2 (6048) TWWÏÏWfÊ1 i O, tu, modesta ia dita a comandantului ! Plin de grijă, locotenentul 1. Gherasim a ordonat elevilor să întindă foile de cort pe platoul betonat. în două ceasuri bătute pe muchie, elevii au luat de vreo 4—5 ori poziția culcat și cam tot și de atîtea ori au încărcat descărcat armele. în rest, explicații. Cu cîteva clipe înainte, în clădirea alăturată văzusem o modernă sală audio-vizuală utilată după ultimul cuvint al pedagogiei cibernetice. Pupitre cu butoane, beculețe colorate, microreceptoare, epidiascoape, magnetofoane, aspectomate, tablă care avansează și se șterge automat etc. Și, alături, la numai 20 de pași, o altă lume: o duzină de foi de cort, citeva cartușe de exercițiu. Nici măcar o singură țintă de mucava, nici măcar o singură lădiță a comandantului. Atît de utila și modesta lădiță a comandantului. Și dacă glonțul nu lovește ținta... (D. D.) Iași? Telefonica Alo, Spitalul militar Da, spitalul ! Dafi-mi, vă rog, secția interne ! Aici secția interne . — Sînt locotenent-colonelul Vasile Grigore din garnizoana „N“ și vreau să vorbesc cu plutonierul Dumitru Huțanu care este internat la dv de o lună de zile. Doresc să știu în ce stare se află și să-i fac unele comunicări. — Vă-nțelegem, dar știți, la noi la spital, orice convorbire în scop particular nu e onorată. Noi la telefon rezolvăm numai urgențe medicale sau probleme de serviciu. — Bine, dar eu sînt din altă garnizoană și acum n-am decit această posibilitate, spuneți-mi... — Nu se onorează, tovarășe. De ce blocați firul telefonic, folosirea acestuia in scop particular la noi este... — N-am știut, vă rog insistent sprijiniți-mă, vreau să-i comunic ceva urgent, pe viitor. — Convorbirea dumneavoastră a durat cinci... Cum se poate vorbi măcar trei minute cu un bolnav din spitalul militar Iași? (M. M.' START BMN în unitatea noastră au început cursurile de formare și de perfecționare, la specificul specialității de bază, ofițeri stat majoriști și navigatori în punctele de comandă din unități. Deoarece planificarea, organizarea și asigurarea materială au fost efectuate din timp, activitatea a luat un „start“ bun. (Locotenent-colonel LEON GRIGORE). La popotele militarilor Factorii de resort de la eșalonul superior ca și membrii unei comisii care au fost nu de mult în unitatea unde lucrează maiorul C. Tudor apreciază că aici alimentația militarilor este bine organizată. O confirmare în acest sens — de fapt cea mai autorizată — am avut-o și din partea unora dintre beneficiarii direcți. La întrebarea „Cum apreciați hrana“, pusă unui grup de militari, răspunsul nu a venit prompt, cum ne-am fi așteptat, pentru că militarii au vrut să formuleze cît mai convingător aprecierile lor pozitive; într-adevăr, tabelele săptămînale de repartiție a alimentelor sînt astfel alcătuite că rareori se întîmplă ca un fel de mîncare să se repete la 3—4 zile ; de cele mai multe ori, nu se repetă niciodată în cursul unei săptămîni. Supele, borșurile, cu și fără carne, chifteluțele marinate, musacaua, varza à la Cluj sau sărmăluțele, sînt doar cîteva din felurile de mîncare pe care militarii le consumă cu plăcere. Strădaniile membrilor colectivului care întocmește tabelele săptămînale, ale bucătarului și ale ajutoarelor sale de a prepara felurile de mîncare cu aspect și gust cît mai plăcut, servitul hranei în condiții igienice sînt tot atîtea elemente care determină bunele aprecieri făcute de militari ca și de cei care intr-un fel sau altul iau cunoștință de activitatea respectivă. ■ 1 Cînd am vizitat blocul alimentar al unității unde își desfășoară activitatea maiorul N. Munteanu, cazanele de la bucătărie, , aflate ,sub presiune“, străluceau de curățenie în timp ce untura, ca și concentratele alimentare ce urmau să fie introduse la cazan, se aflau pe masă, descoperite de curățat cartofi, deși iar mașina , spălată, se vedea că fusese întrebuințată recent. La întocmirea tabelului săptăminal de repartiție a alimentelor — o inovație : produsele, îndeosebi grăsimile, sînt repartizate nu pe feluri de mîncare ci, pe mese și astfel apare, la borș de pildă, 10 grame untură plus 15 grame ulei, iar la mîncarea de cartofi nici un gram de grăsime. Bineînțeles că, bucătarul pune grăsime la ambele feluri de mîncare, dar cît, în ce proporție, el știe. Ni s-a spus că se procedează așa pentru a se ușura munca la întocmirea notei de repartiție a produselor. Dar această ușurare poate influența negativ calitatea hranei. Nu este tot una dacă, de exemplu, la varza cu carne ajung 10 sau numai 5 grame de grăsime. Maistrul bucătar o ști el să aprecieze „după ochi“ ce și cît trebuie pus la fiecare fel de mîncare, dar de ce să nu facă acest lucru după rețeta dată prin tabelul săptămînii. Este necesar acest lucru, deoarece unele mese le pregătesc bucătarii militari în termen, care nu au încă suficientă deprindere de a aprecia... după ochi. * într-una din zile, locotenentulmaior dr. A. Fița, trecînd ca de obicei pe la bucătăria trupei, a constatat că nu popotei sînt bine curățați cartofii ce urmau să fie utilizați la preparatul mesei de prînz. A atras atenția subofițerului de serviciu pe bucătărie și i-a cerut ca grupa de serviciu să reia această operațiune. Ba, mai mult, pentru că toți subofițerii din unitate — care de regulă’ fac de serviciu pe bucătărie — erau la o convocare, a luat un vas cu cartofi „curățați“ și, cu permisiunea comandantului, i-a arătat tuturor. La ora prînzului, cînd mincarea era gata, pentru a fi servită, medicul s-a dus din nou la bucătărie și a constatat că în mîncare s-au folosit cartofii așa cum îi găsise inițial, curățați de mîntuială. La propunerea sa, dantul a dispus înlăturarea comanferului de mîncare respectiv și înlocuirea lui cu cantitatea corespunzătoare de hrană rece, iar cei vinovați au fost puși la plată. Evident, sancțiunea a fost aspră dar dreaptă. Dincolo de toate acestea, însă, reține atenția faptul că factorii de resort din unitate înțeleg răspunderea ce le revine pentru sănătatea și condițiile de trai ale militarilor, controlînd și îndrumînd activitatea personalului subordonat, manifestînd exigență și luînd măsurile corespunzătoare pentru asigurarea integrală a drepturilor ce se cuvin militarilor Cercetările întreprinse în domeniul nutriției pun în evidență relația de determinare dintre alimentație și starea de sănătate a omului. De altfel, se și spune că nu există un mijloc mai bun pentru păstrarea sănătății — prin sănătate înțelegîndu se perfectul echilibru morfologic și funcțional al organismului — decît o hrană echilibrată. Corespunde alimentația militarilor unui asemenea deziderat ? In principiu, răspunsul este afirmativ. Produsele prevăzute de normele de hrană conțin toate elementele energetice, plastice și regulatorii necesare, corespunzător vîrstei militarilor și gradului de activitate desfășurată de ei. Din păcate, acest aspect nu persistă totdeauna pînă la actul consumului. De obicei, valoarea calorică a hranei este rezultatul unor combinații, mai mult sau mai puțin reușite, ale produselor ce intră în alcătuirea felurilor de mîncare și nu este determinată de natura activității concrete desfășurate de militari, de intensitatea efortului, starea vremii etc. Aproape frecvent, valoarea calorică în zilele de duminică este mai mare decît în celelalte zile ale săptămânii și nu diferă dacă activitatea, acum, pe timp de iarnă se desfășoară la cîmp sau în cazarmă. Factorii de resort din unități, dar mai ales medicii, știu că necesitatea de energie, deci felul de alimentație, diferă nu numai după felul de muncă, ci și după anotimp. Normele de hrană au în vedere acest deziderat (iarna, valoare calorică mai mare decît vara), dar în unități, la modul amănunțit și concret, de la o zi la alta, nu este luat, de fiecare dată, în considerație. Așa cum spuneam mai sus, organismul omenesc are nevoie nu numai de un regim alimentar care să-i aducă caloriile necesare, ci de un regim complet. Din acest punct de vedere trebuie să arătăm că sînt deficiențe. Considerînd că prin produsele prevăzute de normele de hrană se asigură în mod automat atît valoarea calorică cît și conținutul corespunzător de principii alimentari, majoritatea medicilor socotesc că nu ar mai fi necesar să se calculeze compoziția chimică a hranei. Or, sistemul defectuos în care sînt alcătuite uneori felurile de mîncare și meniurile zilnice infirmă această părere. Destul de frecvent în compunerea meniului dintr-o zi sînt folosite, în proporții mari sau aproape în totalitate, alimentele care furnizează elementele plastice (carnea, ouăle, și derivatele lui etc.) iar în laptele astă zi, cantitățile de astfel de elemente sînt mai reduse sau lipsesc. Atunci cînd regimul alimentar nu oferă, vreme mai mult sau mai puțin îndelungată, toate elementele necesare se produce un dezechilibru în organism și apar tulburări. De aceea, ar fi necesar ca repartiția alimentelor pe zile să se facă, și din acest punct de vedere, în mod echilibrat. De exemplu, zilele cu carne să alterneze cu cele în care sînt folosite ouăle și derivatele laptelui Și modul de a pregăti hrana are o importanță deosebită. Folosirea rațională a tuturor alimentelor, prelucrarea lor igienică și fără risipă, prepararea unei hrane cu aspect și gust plăcut, fac ca felurile de mîncare să fie consumate cu plăcere, să fie utilizate în întregime, iar digestia și absorbția principiilor nutritive conținute în ele să se facă la maximum Se cere ca produsele variate din compunerea normelor și aliate la dispoziția unităților, condițiile pe care le oferă blocurile alimentare, modernizate în cea mai mare parte, ca și experiența bucătarilor, să fie pe deplin valorificate. Factorii de răspundere, medicii șefi din unități trebuie să manifeste o susținută preocupare pentru ca meniurile să fie alcătuite corespunzător activităților furate de militari, efortului dessădepus de ei în procesul pregătirii de luptă și politice. De asemenea, să controleze și să îndrume activitatea personalului de la serviciile de aprovizionare și de la blocurile alimentare astfel ca alimentația în armată să-și păstreze caracterul științific pînă în actul final — consumul Colonei I. CATANA HRANĂ CONSISTENTĂ ȘI VARIATĂ POFTA VINEMINCÎND... BUCATE GUSTOASE ÎN SCRIPTE SE SIMPLIFICĂ, DAR LA BUCĂTĂRIE CE SE INTIMPLĂ P • NEGLIJENȚA SE PLĂTEȘTE • VALOAREA ESTE IN CONCORDANȚĂ CU ANOTIMPUL ȘI INTENSITATEA EFORTULUI; Înaintea primului PAS (Urmare din pag. 1) cei în cauză și a preveni pe alții care i-ar putea imita. Discuțiile personale sau pe colective mici, de preferat formate din ofițerii subunității respective sau, și mai bine, doar din ofițerii tineri, dau rezultate mult mai bune. Desigur, ar fi multe de spus despre felul în care trebuie primiți și îndrumați tinerii ofițeri. Foștii noștri elevi ne povestesc lucruri frumoase atunci cînd ne reîntîlnim după un timp cu ei. E drept că uneori aceste întîlniri nu ne aduc numai bucurii. Unii dintre șefii direcți ai tinerilor ofițeri, lăsîndu-se furați de sarcinile curente, scapă din vedere necesitatea îndrumării atente a celor ce le-au fost încredințați spre a-i conduce pe drumul greu dar plin de satisfacții al muncii de instructori și educatori ai militarilor. Cadrele din unități au o experiență valoroasă în munca cu tinerii ofițeri. Unitățile se dovedesc tot mai mult capabile să ofere tinerelor cadre condițiile și cadrul propice pentru împliniri în cariera militară, pentru afirmarea personalității lor.