Argeş, 1980 (Anul 15, nr. 1-4)
1980-03-01 / nr. 1
2 Argeş — eveniment ORAŞELE PATRIEI Şl LITERATURA II Ф Sub acest generos generic, un grup de scriitori au pom posit, în ziua de 12 februarie, la Piteşti, cu intenţia — măr- 1i turisitâ de preşedintele Uniunii, George Macovescu — de a a cunoaşte „la faţa locului“ realităţile argeşene, marile tran- sformări economice, sociale şi culturale pe care le-a trăit n Argeşul în cei cincisprezece ani de cînd conduce destinele patriei şi partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. A avut loc o primire la tovarăşul Ion Sîrbu, prim-secre- Ш tar al Comitetului judeţean Argeş al IP.C.R., preşedintele gg Consiliului popular judeţean, prilej pentru o amplă inforimaresupra rezultatelor obţinute de oamenii muncii în efortul lor de a îndeplini exemplar sarcinile stabilite de Con- H gresul al XI-lea al P.C.R., precum şi perspectivele revoluţi- onare ce se deschid în urma Hotărîrilor Congresului al ХП- lea pentru cincinalul 1981—1985 şi în perspectivă. Tovarăşul Ion Sîrbu a insistat asupra necesităţii împletirii armonioase a activităţii economice cu cea spirituală, în cadrul oferit de ■ marele Festival naţional „Cîntarea României“. Omul soci- getăţii noastre are nevoie de o afirmare multilaterală a per- _ sonalităţii sale, de potenţare a posibilităţilor spirituale, ast- ■ fel ca manifestarea lui să fie deplină atît în procesul mum- fi cii cît şi în viaţa cotidiană. Şi în cuvîntul său, tovarăşul George Macovescu a insisgat pe ideea rolului deosebit al scriitorului în contemporar,Ineitate,a implicării acestuia în destinele naţiunii, el fiind ■ nu numai martorul pasiv al evenimentelor ci şi pârtiei- Lui pontul activ la desfăşurarea şi influenţarea lor. Preşedintele Uniunii a insistat asupra necesităţii că în fiecare judeţ să se cristalizeze nuclee de creatori care să menţină un dialog continuu cu oamenii muncii, prin opera creată ca şi prin organizarea unor manifestări diverse la locul lor de muncă. ф La întreprinderea de autoturisme Piteşti, scriitorii au avut posibilitatea să se întreţină cu un număr mare de muncitori, tehnicieni şi ingineri care au prezentat diferite aspecte ale fabricării autoturismului românesc. Recitalul po- ■ etic, constituirea cenaclului literar „Primii paşi" (din rîndul I , căruia a citit Felicia Florea, Marinda Ştefan, Alexandru ş. Tîrnoveanu, Constanţa Nicolescu, Constantin Nicolescu), precum şi dialogul susţinut cu numeroşi oameni ai muncii din întreprindere au încheiat acest moment al vizitei. : : „ După o vizită la Muzeul judeţean Argeş, prilej de a ■ admira o realizare deosebită — secţia de ecologie — în sala Palatului culturii a avut loc o întîlnire cu membrii cena- gurilor literare din Argeş, cu un mare număr de specta- « tori pe tema „Oraşele patriei şi literatura“. După cuvîntul ■ de salut, rostit de prof. dr. Petre Popa, preşedintele C.J.C.E.S. Argeş şi după informarea privind activitatea literară din Argeş, prezentată de criticul literar Sergiu Nicolaescu, regadoctor-şef adjunct al revistei „Argeş“, preşedintele Uniunii TM scriitorilor, mulţumind gazdelor pentru primire, a apreciat ■ în mod deosebit efortul constructiv al oamenilor muncii, din ■ judeţ dar şi realizările demne de remarcat ale creatorilor din Argeş care, în ultimii ani s-au constituit într-un nucleu , stabil, demn de tot interesul şi creînd posibilitatea înfiinţării unei Asociaţii a scriitorilor la Piteşti. Ь • Seara literară a fost încheiată printr-un recital artistic , susţinut de corul de cameră „Ars nova“ (dirijor prof. g George Gomoiu) de interpreta de muzică Folk Graziela Bîrla щ şi recitatoarei Gheorghiţa Glinaşti. Tuturor le mulţumim încă o dată ! izgi Conduşi de preşedintele Uniunii, au participat la întîl- I nirile de la Piteşti Franz Stoch, George Bălăiţă, Vlaicu Bâr- Щ na, Daniela Crăsnaru, Nicolae Crişan, Dan Deşliu, Mircea Dinescu, Constantin Florea, Nicu Filip, Mihai Gavril, Alex . cu Ivan Ghikia, Ludmila Ghiţescu,Traian Iancu, Dinu Ian- ■ culescu, Dumitru M. Ion, Mihail Ilovici, Toma George Maiorescu, Lucia Negoită, Constantin Nisipeanu, Otilia |Nico- kulescu, Vasile Nicorovici, Ion Petrache, Al. Gheorghiu Pogo- §§ neşti, Al. Raicu, Dan Rotaru, Victor TTulbure, Ion Ţugui, ** Dragoş Vicol, Violeta Zamfirescu, Haralamb Zincă. Ф Ideea finală a vizitei scriitorilor la Piteşti a fost aceea a unei sărbători a spiritului dar şi un moment de lucru, de documentare pentru viitoarele cărţi. Argeşenii au avut încă greo dată prilejul să se convingă că efortul lor creator este cunoscut şi apreciat la valoarea lui reală, decişi fiind ca «* în viitor să-şi consacre toate forţele pentru a crea o literatură competitivă pe plan naţional. • Jocul întîlnirii de la Piteşti a fost deosebit. Astfel re- ■ vista „România literară“ din 14.02.1980 a dedicat un amplu Щ reportaj acestei întîlniri, iar în nr. din 21.02.1980 a apărut sub genericul „Oraşele patriei“ un alt reportaj dedicat capitalei judeţului Argeş; în „Luceafărul“ din 16.02.1980, în articolul cu titlul „La izvoarele creaţiei“ se scrie: „Argeşul ■ contemporan are nevoie de o viaţă literară pe măsura transformărilor trăite în ultimii ani, de o literatură care să-i sintetizeze experienţa cu valoarea de unicat... statuarea oficială a activităţii scriitorilor ar căpăta girul profesionali- zării, precum şi un plus de adecvare“, după o scurtă in- g troducere privind tradiţia şi contemporaneitatea literară a Argeşului, „Flacăra“ din 7.02.1930 relatează: „Cu toate aces- stea, la Piteşti în mod paradoxal, nu există încă o Asociaţie I a scriitorilor“; în „România liberă“ din 6.03.1930, prozatorul Niculae Crişan consemnează într-un amplu reportaj: „faţă de numărul, calitatea şi pasiunea scriitorilor argeşeni, absenţa unei Asociaţii scriitoriceşti la Piteşti este o greşeală uşor şi repede de îndreptat“. CENACLURILE LITERARE ARGEŞENE ÎN ACEASTA IARNA... • La sediu sau în deplasări, membrii cenaclurilor argeşene („Liviu Rebreanu“ Piteşti, „George Topîrceanu“ — Curtea de Argeş, „Tudor Muşatescu“, Cîmpulung, Mioarele, Rucăr, Воmtem, „Magda Isanos" Costeşti, Cesary — Piteşti, „Nicolae Labiş“ — Liceul „Zinca Golescu“ — Piteşti, „Ion Barbu“ fie ■ la I.I.S. Piteşti etc.), au susţinut un viu dialog cu publicul din întreprinderi şi Instituţii, cu elevi şi studenţi, c oameni щ ai muncii de la sate, în cadrul tradiţionalei „Luni a cărţii , localităţile Călineşti, Costeşti, Bîrla, Merişani, Vedea s-au “ transformat, pentru mai multe ore, în gazde ale poeziei. „ORA CUVINTELOR“ • Este titlul ultimei antologii lirice (1980) editată de Cenaclul literar „Tudor Muşatescu“ din comuna Mioarele. După ■ „Coline sub stele“ (1977), editată de C.I.C.P.M.A.M. Argeş, membrii cenaclului propun cititorilor o plachetă unitară, cu o poezie racordată precis la sensibilitatea contemporană. Existenţa în această comună a unui veritabil animator cur gl tural, l-am numit pe profesorul şi poetul Cezar Neacşu, a щ dus la cristalizarea unui cenaclu cu alese virtuţi de la care aşteptăm alte surprize plăcute. Totodată, efortul cenaclului de la Mioarele poate servi drept exemplu şi altor cercuri ■ şi cenacluri literare. , ,,, ■ • O prezenţă din ce în ce mai distinctă între revistele şcolare este „Sînziana“, publicaţia elevilor Liceului de şti ■ inţe ale naturii „Zinca Golescu“ din Piteşti. Ultimul număr Ш pe 1979 se impune atenţiei prin ţinuta poeziilor din sumar, prin articolele înfăţişîndacţiunile desfăşurate în cadrul cercurilor de specialitate ce fiinţează în liceu, precum şi prin varietatea genurilor publicistice prezente între coperţile (frumos ilustrate grafic) revistei. Şi dacă în acest spaţiu tipografic, nu evidenţiem şi nu ц cităm niciun nume asta constituie încă un semn al succe- sului efortului colectiv al elevilor şi profesorilor care elaborează această prestigioasă revistă şcolară. EMINESCU — 130 A Societatea de ştiinţe filologice — Filiala Piteşti în со-Вlaborare cu Inspectoratul şcolar judeţean Argeş au omagiat împlinirea a 130 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu printr-o sesiune de comunicări ştiinţifice. In cuvîntul său de deschidere, profesorul Gheorghe Soare, inspector general adjunct, a reliefat importanţa momentului şi a pledat în favoarea ideii de permanenţă a liricii emianesciene. fi m Q_ E/CCDO CD J) CD £ O. CD «/1« Ш ШЯ»cDE CD O ARGEȘ 1/1980 ACTUALITATEA POLITICĂ 15 ani de ctitorie Legitate_______ a noii orînduiri naliza profundă a ansamblului problemelor construcţiei socialismului prezentă în vasta operă a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ilustrare vie a ceea ce înseamnă a gîndi şi acţiona cutezător, a implicat o serie de aspecte conceptuale ale procesului democratic, de o deosebită semnificaţie teoretică şi practică, între care se detaşează raportul dialectic dintre socialism şi democraţie, principalele căi şi modalităţi de perfecţionare a democraţiei socialiste, rolul ei în afirmarea noului tip uman, promovarea principiilor democratice în relaţiile dintre state şi naţiuni ş.a. în abordarea problematicii democraţiei partidul nostru porneşte de la determinarea că numai socialismul realizează sensul fenomenului democratic, ştiut fiind că în esenţa sa democraţia se structurează pe relaţia popor-putere, pe participarea reală a tuturor cetăţenilor la dezvoltarea problemelor obşteşti, adoptarea deciziilor şi exercitarea conducerii sociale. Democraţia socialistă se relevă a fi o modalitate de structurare şi funcţionare a mecanismului social-politic statuat prin participarea maselor la conducerea socială. Calitatea de proprietar, producător şi beneficiar determină potenţial ca oamenii muncii să dezbată, decidă şi rezolve toate problemele care le confruntă activitatea. In această perspectivă, democraţia socialistă reprezintă un tip nou, superior de organizare politică a clasei muncitoare şi celorlalţi oameni ai muncii, condiţionat de premisele obiective şi subiective create de societatea socialistă în totalitatea nivelelor sale structurate economic, social, politic şi cultural. Se consideră astfel judicios raportul indisolubil dintre socialism şi democraţie, care implică participarea maselor într-un cadru organizatoric politic adecvat pentru făurirea conştientă a societăţii. „Largul democratism al orînduirii noastre — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se bazează pe participarea activă, nemijlocită a maselor populare, a tuturor categoriilor sociale la elaborarea politicii interne şi externe a ţării, precum şi la activitatea de înfăptuire a ei. Poporul nostru împreună cu partidul hotărăsc politica internă şi externă, asigură făurirea socialismului şi comunismului Afirmarea procesuală tot mai deplină a democraţiei este o legitate a noii orînduiri în funcţie de tradiţiile şi particularităţile noastre naţionale, de condiţiile fiecărei etape, fiind modelată de politica partidului comunist care elaborează orientările şi formele de participare a maselor la treburile cetăţii. Prin aceasta partidul este implicat organic în structurarea şi funcţionarea democratică a societăţii. Interdependenţa dintre dezvoltarea democraţiei socialiste şi afirmarea rolului conducător al partidului rezultă din necesitatea obiectivă a participării plenare a oamenilor muncii la rezolvarea treburilor obşteşti şi la conducerea societăţii. Această cerinţă a impus o serie de măsuri politice, organizatorice, juridice şi educative care au configurat o nouă realitate calitativă a democraţiei noastre, corespunzătoare noilor exigenţe ale construcţiei sociale şi umane. Respectînd riguros criteriul gradului de participare reală a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor cetăţenilor la procesul decizional a fost creat, într-o concepţie organic structurată, un sistem instituţional şi organizaţional democratic original în care diferitele structuri democratice asigură participarea tot mai competentă şi responsabilă la conducerea socială. Forumurile democratice la nivelul naţional şi cel al unităţilor de bază economico-sociale şi teritorial-administrative deschid perspectiva afirmării largi a democraţiei directe şi autoconducerii muncitoreşti în cadrul unui sistem unitar al procesului decizional care angajează pe toţi cetăţenii în viaţa publică la elaborarea şi înfăptuirea deciziilor, la controlul asupra organismelor politice de guvernare. Dacă societatea noastră dispune de un sistem democratic corespunzător participării maselor la rezolvarea treburilor obşteşti, care deschide noi perspective întregului sistem de conducere, determinantă devine asigurarea unui conţinut funcţional al acestor structuri pentru eficientizarea participării la conducere. „Acum esenţial este să asigurăm — menţiona tovarăşul Nicolae Ceauşescu — buna funcţionare a acestui cadru democratic, folosirea deplină a posibilităţilor pe care le oferă. Organismele democraţiei noastre socialiste-consilile oamenilor muncii, adunările generale, consiliile populare, organele de conducere democratică la nivel naţional — trebuie să capete un conţinut tot mai profund, să acţioneze efectiv ca foruri de dezbatere responsabilă şi soluţionarea justă, operativă a tuturor problemelor“. In mod justificat în Raportul la Congresul al XII-lea se menţionează că, cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare şi aliaţii săi, făurirea noilor relaţii de producţie şi sociale sunt doar premise obiective pentru edificarea democraţiei Pro domo socialiste, în timp ce sistemul democratic, conştiinţa civică se realizează prin activitatea politico-organizatorică, ideologică, cultural-educativă a partidului comunist. Documentele Congresului al XII-lea relevă că soluţionarea conştientă a contradicţiilor şi dezvoltarea ascendentă a orînduirii socialiste impun perfecţionarea conducerii colective, participarea tot mai largă a maselor la conducerea tuturor activităţilor sociale. Intrucît adîncirea democraţiei conduce spre integrarea creativităţii conştiente a oamenilor muncii în structura şi exercitarea puterii politice, partidul ia în considerare perfecţionarea rolului statului socialist în conducerea unitară a vieţii economico-sociale pe linia adîncirii conţinutului democratic al funcţiilor sale şi conducerii colective, a raportului dintre libertate şi responsabilitate. Dezvoltarea democraţiei socialiste se corelează cu creşterea responsabilităţii sociale a fiecăruia asupra îndatoririlor, conştient asumate, pe baza cunoaşterii cerinţelor logice obiective ale dezvoltării sociale şi ale respectării legalităţii socialiste. In perspectiva Hotărîrilor Congresului al ХП-lea funcţionarea mecanismului democratic impune afirmarea mai hotărîtă a conştiinţei revoluţionare şi a responsabilităţii comuniste. Ca participare la conducere, democraţia socialistă este strins legată de responsabilitatea revoluţionară concepută în termenii concreţi ai faptelor de muncă şi viaţă în spiritul eticii şi echităţii socialiste, angajare responsabilă, conştiinţă participativă, efort sporit de cunoaştere şi creaţie pentru înţelegerea finalităţilor actelor pe care le întreprinde fiecare. Competenţa şi responsabilitatea revoluţionară conferă actului participativ o înaltă valoare socială şi dimensionează personalitatea de tip nou, ca scop suprem al întregului efort constructiv. Ample rezonanţe cunosc în sistemul nostru democratic noile deschideri operate de modificările din fractura şi funcţionalitatea Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi sistemului electoral. Astfel că, cel mai democratic forum al comuniştilor români a conceput obiectivele şi exigenţele dezvoltării României socialiste prin efortul concertat al întregului popor şi noua calitate a democraţiei noastre socialiste, aptă să valorifice iniţiativa, experienţa şi energia creatoare a maselor în aspiraţia naţiunii noastre spre noi trepte de progres şi civilizaţie socialistă şi comunistă. Lector univ. Ion BUŞE #MI Mă mai duc prin satul meu, de trei, de cinci, de şapte ori pe an. Niciodată însă de 2, de 4, de 6 ori, de un număr cu soţ, număr încheiat. Mă mai duc pentru o zi, pentru trei, pentru cinci şi rămîn mereu dator o zi care să încheie şirul, rămîn dator mereu una care să aibă de unde mă lua sau poate, de unde s-o iau. Şi aşa... de la an la an, de la datorie la datorie. De aici, de la oraş ştiu că multe s-au schimbat în acest sat al meu. Ştiu prea bine că acolo — ca şi aiurea, peste locuri hărăzite parcă absolutului şi nemişcării — s-au revărsat ritmuri frenetice, civilizatorii ; ştiu prea bine, ştiu „pe dinafară“ că, acolo, liniştea dinţii s-a deschis larg. Ştiu toate acestea — şi altele pe deasupra — ştiu şi sufletul mi se umple de o orgolioasă bucurie, cu atît mai orgolioasă cu cît am convingerea că nu peste ani, istoria pe care o scriem în emoţie şi trăinicie, îşi va desfăşura din plin şi acolo, tulburătoarele ei sensuri. Cînd mă duc însă în sat, acesta se revarsă peste sîngele meu, îl simt, îl văd, îl aud în legea copilăriei mele: el este o monadă, un cosmos, un centru de univers în care mă aş OAMENII MUNŢILOR • In luna februarie a.c., ing. P. Grăjdanu, de la Grupul de şantiere „Argeş-Olt“, împreună cu o mină de ortaci, a escaladat munţii Făgăraş şi a poposit undeva, pe rîul Sebeş, în judeţul Braşov punînd bazele unei noi colonii de constructori. „Descălecarea“ are tîlcul ei. In goana febrilă după rezerve de apă care să se transforme în licăr de lumină, ori mai prozaic în sursă de energie capabilă să mine maşinile noilor capacităţi industriale ce inundă ţara, s-a ajuns la concluzia, sau la vechiul proverb care spune că picătură cu picătură se face lacul mare. In termeni mai puţini profani, specialiştii au hotărît că treisprezece rîuri şi pîrîuri de pe versantul nordic al munţilor Făgăraş, să-şi întrerupă curgerea normală, şi să fie întoarse din drum şi aduse în lacul de acumulare de la Pecineagu, cel care adună spuma Dîmboviţei cea dulce, precum zice poetul, şi cristalină aici, adăugăm noi, întoarcerea din drumul milenar va avea loc prin tunele săpate de om prin munte. In total, se vor sfredeli, cu maşini de mare randament, dar tot după tipare ciclice minereşti, 30 km. de galerie, cu numai 10 km. mai puţini decit au fost trebuincioşi mari captări de pe Argeş, în marea numită Vidraru. Trei sau patru ani, oameni vrednici, oameni ai munţilor vor asculta bătăile în piatră şi exploziile, îşi vor scălda frunţile în cerul albastru, îşi vor creşte copiii sănătoşi în colonii pitulate sub streaşină de brazi şi vor pleca mereu biruitori... Printre constructorii de hidrocentrale se discută şi despre alt îndrăzneţ proiect, numit pe planşele proiectanţilor „Argeş-amonte“. Undeva, în Căldarea Pădeanu se va naşte un nou lac de acumulare în care vor fi captate şuvoaiele argintii de pe ambii versanţi ai Făgăraşilor, ca apoi să se azvîrle în turbinele centralei de pe rîul Capra, scăpărînd lumină. Va fi încă o operă de mari proporţii, în care oamenii munţilor vor scrie epopeea anilor optzeci. Gîndindu-ne la cei plecaţi de curînd la Sebeş, să mai menţionăm că în coloniile muncitoreşti de la Pecineagu şi şi Rîuşior au continuat să sosească echipe de artişti care să aducă în lumea încărcată de muncă de acolo, flacăra unui zîmbet de prieten. „TRIBUNA DEMOCRAŢIEI“ • Acel gînd mare şi frumos cuprins în indicaţia secretarului general al partidului, ca în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste să se iniţieze ample dialoguri civice sub denumirea atît de plastică „Tribuna democraţiei“ a început să prindă viaţă în judeţul Vîlcea. Tribuna democraţiei, replică modernă a vechei agore, se vrea o acţiune organizată temeinic, în care să se dezbată temeinic cu masele de cetăţeni probleme de mare interes economic, social sau politic. Cum au pornit vîlcenii la lucru ? Două ni se par exemplele semnificative. Mai întîi, o sesiune de comunicări şi referate avînd ca temă umanismul orînduirii noastre, în organizarea Comitetului judeţean de partid şi a Academiei „Ştefan Gheorghiu“ a ilustrat profundele transformări calitative din domeniul perfecţionării democraţiei socialiste. Sugestive, documentate, ştiinţifice comunicările tovarăşilor Teodor Coman, prim secretar al Comitetului judeţean de partid şi prof. dr. Marin Voiculescu. Pe marginea lor s-au purtat constructive dezbateri. O a doua manifestare, iniţiată de Consiliul municipal al F.D.U.S. a avut ca temă gospodărirea, înfrumuseţarea şi sistematizarea municipiului Rîmnicul Vîlcea. Referatele tovarăşilor Ion Predescu şi Eduard Hotel, au evidenţiat zestrea legislaturii 1977 — 1980, dar mai ales perspectiva dezvoltării localităţii. Au făcut intervenţii utile prin valoarea lor constructivă dr. Dragoş Serafim, ing. T. Mărășescu, prof. Mihai Buba-