Görögkatolikus főgimnázium, Belényes, 1892
Mesurarea puterii la gimnastică. In tempulu mai nou şi la noi în ţară a luatu studiulu gimnasticei una îmbucurătoriă aventu. Graţia zelului Exelenţeî sale actualului ministru de culte şi publică instrucţiune, contele Albină Csáky, i s’a desemnată gimnasticei locală seu cuvenită în şirulă studieloră ordinarie. In străinătate, ca totă-de-una, aşa şi în anii din urmă, gimnastica a fostă obiectulă unei deosebite îngrijiri. Tinerală şi energiculă împărată ală Germaniei, Wilhelmă II, in conferinţa celor 43 bărbaţi anteluptători ai educaţiunei adunaţi în Berlin, ca să pună în lucrare marele plană de reformă ală înveţămentului superioră, a accentuată cu deosebită interesă: »că ce se se mai facă spre a da ună aventă mai mare instrucţiuneî din gimnastică, şi ce măsuri să se ia pentru a cultiva mai multă desvoltarea corporală a tinerimeî.«l) In cestiunea ridicărei gimnasticei şi higienei scolastice, acestă consiliu a primită principii fòrte salutare, între cari al 4-lea este: » Esecutarea jocuriloră şi eserciţieloră de gimnastică; aceste din urmă s’au stabilită a se face în tota diua, şi înşiruirea gimnasticei să se facă prin profesori ordinari ale respectivelor institute.« 2) Gravitatea motivelor, cari au determinată pre acestă consiliu, spre a dispune, ca gimnastica să se propună prin profesori ordinari, şi nu prin măestrie de gimnastică, recrutaţi dintre sergenţii din armată, ori acrobaţi şi clovnî de crepiţi şi importaţi din Boemia, Moravia etc. — nu o poate scăpa din vedere nici celă mai laică omă într’ale pedăgogiei. x) Gazeta Transilvaniei. 1891.Nr. 263. -) Reichsanzeiger 1891. Nrulu din 13 Decemvre. 1*