Görögkatolikus főgimnázium, Belényes, 1898
ACROPOLIS ÎN ATENA. Atena veche, la început, ca toate oraşele din vechime era de o estensiune forte îngustă; centrul, în jurul căruia s’a aşezat poporul a fost citadela numită Acropolis, situată pe o colină stâncosă; aici era reşedinţa domnitorilor, aici s’au zîdit templele zeilor poporului grecesc, or’ poporul agricol şi nomad s’a aşezat pe dealul Pnyx, ce zace în partea sudică şi în cea vestică a cetăţuei. La început locurile aceste formau oraşul Atena, şi numai mai târziu s’a estins oraşul şi în partea nordică. Trebue se seim mai precis, că ce era odinioră Acropolis? Era o fortăriţă, citadela oraşului şi a jurului, precum o bună oră în evul mediu erau claustrele şi mănăstirile. Un loc sânt a fost acesta pentru grecii din vechime, un loc de rugă şi pietate, un loc al multor fapte de glorie, şi totodată un timp de restrişte era locul jertfei şi al vitejiei, pe care întotdeauna au fost resoluţi a-l apăra până la ultima picătură de sânge. Stâncile uriaşe ale Acropolisului se inalţă la 150 metri la suprafaţa mării, şi din oricare punct al oraşului ţi se opresce privirea asupra colosului stâncos Se ne apropiem şi noi de Acropolis, și privindu-i ruinele se-i studiăm trecutul. Aici fiecare petra și fiecare glia ne vestesce trecutul glorios !*