Bilete de Papagal, 1945 (Anul 17, nr. 14-47)

1945-01-04 / nr. 14

Mtera­crictntii le tizii care sunt criminalii de război. - înființarea tribunalului popular.- Ce pedepse vor primi vinovații TEXTUL PROECTULUI DE DECRET-LEGE ART. 1. — Sunt vinovați de deza­strul țării cei cari, în orice calitate : a) au pus în primejdie securitatea Statului sau interesele publice prin semnarea de tratate internaționale cu unii beligeranți sau au permis intra­rea armatelor germane pe teritoriul țării, precum și cei cari au hotărît declararea războiului contra Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice­ și a Națiunilor Unite,, ori au continuat războiul ; b) militând pentru o politică exter­nă alături de Germania hitleristă au consimțit la cedarea Transilvaniei de Nord. c) după 1 ianuarie 1938 au contri­buit în mod efectiv la pregătirea sau desăvârșirea faptelor de mai sus prin grai, prin scris sau prin orice mij­loace. Autorii crimelor de război ART. 2. — Sunt vinovați de deza­strul țării prin săvârșirea de crime de război cei cari, în orice calitate : a) nu au respectat regulele interna­ționale cu privire la conducerea răz­­boiului ; b) au supus la un tratament inu­man pe prizonierii sau ostatecii de război ;­­ c) au ordonat sau săvârșit acte de asuprire, de cruzime sau de supri­mare asupra populațiunii din terito­riile în care s’a purtat războiul ; d) și-au însușit ilicit sau abuziv bunuri private sau publice din teri­toriile în care s’a purtat războiul ; e) au ordonat sau inițiat înființări de ghetouri, lagăre de internare, de­portări în afara hotarelor țării, din motive de adversitate politică, sau rasială ; s) au ordonat sau executat repre­siuni colective sau individuale din adversitate politică sau din motive rasiale asupra populațiunii civile, ori au organizat sau efectuat deplasări și transporturi de persoane, în scopul vădit al exterminării celor transpor­tați, ori au ordonat sau organizat munci excesive cu scop de extermi­nare ; g) în calitate de comandanți, di­rectori, supraveghetori, paznici de închisori, de lagăre de prizonieri sau de,internați politici, de deportați sau de deținuți politici, de lagăre sau de­tașamente de muncă obligatorie, au supus în mod sistematic la tratamente neomenoase pe cei aflați sub puterea lor h­ în calitate de ofițeri de poliție judiciară sau anchetatori cu orice titlu, în sprijinirea politicei de răz­boi au prigonit sau s­upus la cazne pe cei cari erau împotriva războiului sau a regimului de dictatură, precum și cei cari în calitate de procurori sau judecători civili sau militari au manifestat, prin modul de îndeplinire al atribuțiunilor lor, sau în hotărîrile ce au pronunțat, o adeziune și o do­rință manifestă de a ajuta teroarea, nedreptatea și violența ; i) cei cari au propus sau edictat legiuiri sau măsuri vădit nedrepte, inspirate din concepțiunea hitleristă, legionară sau rasistă cum și cei cari în executarea legilor derivate din starea de război și a dispozițiunilor cu caracter rasist, au practicat în mod vădit o execuție excesivă, agra­vând astfel, prin fapta lor, suferin­țele victimelor; 1) cei cari participând la conducerea războiului, în orice calitate, precum și cei cari prin legătura lor cu ase­menea persoane, au profitat de a­­ceastă situațiune pentru a realiza îmbogățiri ilicite, precum și cei cari profitând de legiuirile sau măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasist, au realizat averi ilicite k) s’au pus în slujba Germaniei hitleriste, primind remunerație­­ sau avantagii pentru serviciile aduse și au contribuit în mod activ la realiza­rea politicei acelui Stat în detrimen­tul intereselor poporului român ; l) părăsind teritoriul național s’au pus în slujba Germaniei hitleriste și au atacat țara prin scris, prin grai sau orice alt mod , m) au aservit viața economică s țării intereselor Germaniei hitleriste cele de reședințe ale Curților de Apel. In acest caz aceste complete vor fi competente a judeca pe infractorii care au săvârșit faptele in cuprinsul cir­cumscripției Curtei de Apel respec­tive Infractorii cari au săvârșit fapte in afara hotarelor țării vor fi judecați de tribunalul popular din București. Cu autorii, complicii, instigatorii și tăinuitorii vor fi judecați de aceeași instanță. ART­ ÎS­ — Președintele deschide șe­dința, dispune să se facă apelul păr­­ți­lor lor și al martorilor, ia intero­gatoriul de identitate al acuzatului și ordonă a se da citire actului de acu­zare. Apoi procedează la interogarea acuzatului, audierea martorilor după care dă cuvântul acuzatului public și apărătorii, astfel că apărarea să aibă cea din urma cuvântului' Președintele declară desbaterile închise, după care Tribunalul pronunță hotărârea sa. Hotărârea va fi motivată și nu va fi susceptibilă de nici o cale de atac. Ea va fi executată de procurorii Tri­­fei care a pronunțat-O­­ART 16.­­ Dispozițiunile din codul de procedură penală cu privire la ju­decată și executare în materie crimi­nală sunt aplicabile înaintea Tribuna­lului Poporului ori de câte ori nu sunt contrarii prevederilor prezentului De­­cre-Lege. ART. 17. — Ori ce acte juridice, de orice natură, relative la bunurile ce­lor condamnați pe baza prezentei legi, intervenite după 23 August 1944 sunt nule de drept, iar bunurile eșite din patrimoniul celui condamnat sunt con­siderate ca făcând parte din patrimo­niul său și vor fi supuse confiscării pronunțate de instanță' Bunurile sau drepturile aparținând soției și descen­denților condamnatului, dobândite după data de 1 Ianuarie 1938, sunt su­puse aceleași dispozițiuni, afară de cele dobândite de aceștia prin succe­siune. ART. IA­ țp.wțeet. « ■ vor ascunde sau vor da ajutor să­­­­­■ celor prevă­zuți in prezenta lege , vor fi pedepsiți de Tribunalele ordinare cu închisoare corecțională de la 3—5 ani te pedepse se vor aplica vinovaților ART. 3. — Pentru faptele prevă­zute la art. 1 și 2, se va pronunța una din următoarele pedepse : a) pedeapsa cu moartea ; b) munca silnică pe viață ; c) munca silnică pe timp de 5—20 ani d­) temnița grea dela 3—20 ani ; O cL* t­u lurx xru Ull­­‘Oilclj instanță va putea pronunța confis­carea totala sau parțială a averii. Oricare din pedepsele pronunțate atrage după sine degradațiunea ci­vică ART_ 4. — Ministerul Justiției va institui un număr de acuzatori publici însărcinați cu cercetarea și instruirea celor bănuiți, de săvârșirea faptelor din art. 1 și 2, a instigatorilor co-autori­­lor, complicilor și favorizatorilor lor Unul din acuzatorii publici va avea însărcinarea de șef al acuzatorilor pu­blicii Acuzatorii publici vor putea fi numiți și dintre funcționarii publici Ei vor fi numiți prin Decret Regal Îi propunerea Ministerului de Justiție. Acuzatorii publici vor putea fi a­­jutați de magistrați, grefieri sau ju­riști, delegați de Ministerul de Justi­ție, precum și de specialiști în dome­­niul financiar și de experți și funcțio­nari desemnați de Ministerul de Jus­tiție Organele de cercetare și instrucție vor funcționa pe lângă Ministerul de Justiție, având sediul în București și un caz de necesitate în orașele de re­ședință ale Curților de Apel. ART.­­ 5 — Acuzatorul public va cer­ceta toate cazurile deferite de Con­siliul de Miniștri, putându-se sezisa și din oficiu. El va putea lua orice mă­suri asigurătoare asupra bunurilor bă­nuitului și ale alt­or persoane fizice sau juridice, măsuri care vor rămâne în ființă până la judecare. Acuzatorul public va putea ridica, în total sau în parte, măsurile de asigurare. ART. — Acuzatorul public are dreptul de a face orice investigații și culege orice probe, uzând și de toate drepturile și puterile acordate de co­dul de procedură penală Ministerului Public și judecătorului de instrucție. In privința dreptului de arestare sau e­­liberare se va urma după prevederile ART. 7. — Mandatele de arestare se vor emite de Consiliul de Miniștri din oficiu, sau de acuzatorul public. Ares­tările ordonate nu sunt supuse con­firmării. Acuzatorul public va putea ordona eliberarea celor arestați de el, iar Con­siliul de Miniștri va putea ordona, în toate cazurile eliberarea celor arestați, prin Jurnal al Consiliului de Miniștri. ART. 3. — In urma cercetărilrl în­treprinse, acuzatorul public va întocmi actul de acuzare și va sezisa instanța de judecată cu judecarea pricinei. Actele Consiliului de Miniștri și ale acuzatorului public sunt inatacabile ART 9.­­ Prin trimiterea în ju­decată, toate bunurile Învinuitului sunt lovite de indisponibilitate. Indis­ponibilitatea operează prin publicarea în Monitorul Oficial a dispozitivul­ actului de acuzare. Moartea unei persoane care a săvâr­șit vreunul, din faptele de la art. 1 și 2, intervenită înainte sau în timpul punerii sale sub acuzare, nu împie­dică luarea măsurilor prevăzute în art 5 și nici judecarea în vederea con­fiscării averii. ART 10. — Toate autoritățile pu­blice sunt datoare să dea concursul a­cuzatorului public, sub inacțiunea dis­­pozițiunilor art. 243 cod penal, pentru funcționarii publici care ar nesocoti a­­ceastă îndatorire. Au­toritățile militare sunt obligate a pune la dispoziția acuzatorului pu­­­blic ne­militarii cari fac parte din ca­drele armatei Cum va funcționa Tribunalul poporului ART. 11. — Judecarea faptelor prevăzute de prezenta­rege se va face de o instanță denumită Tribu­nalul Poporului. ART. 12. — Tribunalul Poporului este compus din : a) judecători numiți de Ministerul de Justiție dintre magistrați sau ju­riul : : I . b) judecători ai poporului, cetățeni, români, majori, de ambe sexe, aleși printre membrii grupărilor politice : partidul național-liberal, partidul na­țional-țărănist, partidul comunist, partidul social-democrat, Uniunea Patriotică, Frontul Plugarilor și U­­ni­utea Sindicatelor. Fiecare dintre aceste grupări va desemna câte 10 membri, cari să for­meze listele judecătorilor populari. Dacă o grupare nu-șî va desemna membrii săi, listele se vor forma numai cu persoanele indicate de ce­lelalte grupări. Se vor forma liste de judecători populari în fiecare din orașele de reședință ale Curților de Apel. ART. 13. •— Ministerul de Justiție va alcătui unul sau mai multe com­plete de judecată ale Tribunalului Popular, după necesitate. Completul de judecată va fi format din 9 membri, din care 2 vor fi din­tre judecătorii numiți și 7 vor fi din­tre judecătorii populari. Judecătorii populari, delegați de Ministerul Justiției in completul de judecată vor fi trași la sorți câte unul din lista de 10 judecători pro­puși de fiecare grupare în parte. Cei mai în vârstă din judecătorii numiți va prezida completul de judecată. In cazul când vreunul din judecă­torii numiți este împiedicat de a lua parte la judecată, el va fi înlocuit prin altul de Ministerul de ju ■ustiție. In acelaș mod se va proceda și în cazul de împiedicare a unui judecă­tor popular, care va fi înlocuit prin altul tras la sorți din lista membrilor grupärii din care face partiy "­torul absent TM AHT. 14. — Complectele de vor funcționa în București Și lucrările de ctare ta­cir Comisiune pentru purificarea per­sonalului C.F.R. a trimis o circulară tuturor sindicatelor constituite pe lângă toate unitățile C.F.R. să trimită cât mai urgent în plic confidențial pe adresa comisiunei în Str R. Poincaré 5 liste nominale de funcționarii din unitatea respectivă pe care îi socotesc reparabili arătând pentru fiecare în parte activitatea întreprinsă, faptele pe care le-a săvârșit și activitatea în le­gătură cu mișcările politice , fascistă hitleristă sau legionară Printre instituțiile de stat și în­treprinderile mari, Societatea de Telefoane a avu­t mult de suferit de pe urma bombardamentelor și a­ războiului în general. Dacă se are în vedere impor­tanța covârșitoare ce o prezintă buna funcționare a serviciului te­lefonic, pentru operațiunile mili­tare, cât și pentru viața de stat și particulară, activitatea depusă de S. A. R. de Telefoane care a reușit cu succes deplin să asigure bunele cemui­ilelații telefonice, este cu atât mai demnă de remarcat. Ce stricăciuni s'au făcut la București Bombardamentele germane dela 23—27 August au cauzat foc­ de Telefoane distrugeri mult mai mari decât toate cele precedente. Palatul Telefoanelor fiind vizat de fiecare atac, a fost împresurat de numeroase bombe distrugând astfel cablele mari ce pleacă de la centrala din acest palat în diferi­tele direcții­, producând întrerupe­rea serviciului telefonic la 14.563 abonați. Această situație a fost cea mai critică prin care a trecut societa­tea, ținând seama că numărul to­tal al abonaților din Buicurești este de 44000. In noaptea de 23 August liniile armatei germane au fost înttrerup­­te din ordinul conducerii societă­ții, ceea ce a provocat represaliile de mai sus ale armatei germane. In tot timpul bombardamentelor germane cari se repetau zilnic cu atâta furie între 23—28 August 1944, conducătorii și personalul Soo­ de Telefoane se găseau fie­care la­ locurile lor în serviciu. Grație sforțărilor depuse de per­sonalul teh­nic, de trafic și de e­­xecuție, al societății, deranjamen­tele ce se produceau de bombar­damente la legăturile interurbane, se restabileau cu cea mai mare rapiditate. Stricăciuni în Moldova In urma retragerii armatei ger­mane din Moldova, au rămas fără serviciu telefonic toate oficiile și agențiile situate la Nord de linia Galați—Focșani din cauza distru­gerii centralelor traseelor și circui­tele telefonice. Printre aceste oficii se găseau Bacău, Iași, Tecuci, Bârlad, Vas­lui, Huși, Suceava, Fălticeni, P.. Neamț Buhuș" etc. SHEM­­E DE TELEFODDE DEED 23 M Distruse In mare parte R. Sărata-Ptocșani, Bacău—Iași Bacău—Roman, Bacău—Buhuși — Piatra Neamț, Piatra Neamț—Tig Neamț—Fălticeni, Iași—Botoșani— Dorohoi Pașcani—Roman, etc Distruse complect Pașcani—Roman, Iași—Tg Fru­mos, Suceava—Fălticeni, Rădăuți- Suceava și altele secundare.. Astfel în multe orașe au fost scoși din­ serviciu aproape toți abo­nații, iar în altele majoritatea lor. Trebue menționat cu această ocazie că localul oficiului Ploești, deși a fost țintit la toate atacu­rile, nu a fost atins de niciunul. Este deaseme­ni important de sem­nalat că în tot timpul bombarda­mentelor serviciul telefonic al au­torităților militare și A. P. din Ploești a funcționat in permanen­tă Stricăciuni în Ardeal și Banat In Ardeal și în special în Banat, distrugerile instalațiilro telefonice datorită retragerii armatelor ger­mane, au fost de asemenea extrem de mari. La Brașov, unde au fost scoși din serviciu 300 abonați, ca urmare a bombardamentelor acestui oraș. La Turda în special, efectele războiului au distrus rețeaua tele­fonică urbană aproape complect Stricăciuni în Ardealul de Nord la Cluj s’a găsit localul oficiu­lui distrus complect împreună cu centrala automată și tot echipa­mentul anex. In Tg. Mureș distrugerile nu au fost totale. Au mai suferit și întreruperi de serviciu of­icile: Sf. Gheorghe, Mi­ercurea Ciucului, Reghin, Odohei, Ghiorghieni, Dej, Pieterița, Zalău, precum și numeroase ofic­ii mai mici. In ceea ce privește liniile inter­urbane au fost distruse total sau parțial, următoarele : Brașov-Sft. Gheorghe, Tg. Mureș-Reghin, Tg._ M­ureș—Cluj—Dej__Istrița, Cluj­Oradea, Oradea—Satu Mare, Dej- Zalău, Oradea—Mi­­er­curea Ciuc și alte multe trasee mai secundare. Trupele sovietice continuă înaintarea în Cehoslovacia MOSCOVA, 2a (Radar).­­ Biroul de informațhuni sovietic dă următorul comunicat asupra operațiilor din ziua de 1 Ianuarie 1945 : In cursul zilei de 1 Ianuarie, pe teritoriul Cehoslovaciei, trupele noa­stre ce înaintează înspre orașul Luce­­nec au cucerit prin lupte centrele lo­cuite Velikie Dravce, Bolkovce, Nitra, Dalsa, Terbelovee, Mikusovce (aflat la 3 kilometri sud de Luoenec), Ra­­povee, Panitske-Dravce, Terme, Bu­­sinee, Malye Slevoe, Malye-Stracini, Velikie-Straclni, Plahtinee și gara Rapovce, IN REGIUNEA BUDAPESTA, TRU­PELE NOASTRE AU CONTINUAT NIMICIREA GRUPULUI INAMIC ÎNCERCUIT IN ORAȘ ȘI AU CU­CERIT PESTE 208 DE BLOCURI DE CLĂDIRI ȘI GARA RAKOS DIN PARTEA DE RĂSĂRIT A ORAȘU­LUI. In celelalte sectoare ale frontului, nici o schimbare importantă fie sem­nalat, Ofensiva aliată face progrese în ciuda rezistenței inamice PARIS, 2. (Rador).­­ Un cores­pondent la cartierul general aliat al forțelor expediționare anunță Marți după amiază . Rundstedt încearcă să dea lovituri dealungul întregului flanc sudic al intrândului german, pentru a smulge inițiativa din mâna americanilor și a împiedeca o înaintare către nord. LA RĂSĂRIT DE MOIRCY, AME­RICANII AU ÎNAINTAT DOI KILO­METRI, CUCERIND HUBERMONT, LA 10 KM SPRE VEST DE BA­­STOGNE, LA 3 KM. SPRE SUD-EST DE HU­BERMONT. ORAȘUL CHENOGNE A CĂZUT DEASEMENI IN MAINILE AMERICANILOR, DUPA CE UN PUTERNIC CONTRAATAC GERMAN A FOST RESPINS. Pătrunderea americană în acră fie Bastogne a fost încetinită, in urma contraatacurilor germane date în a­­propiere de Longchamp, și la fron­tiera dintre Belgia și Luxemburg. Aceste contraatacuri au fost respinse și americanii se găsesc acum la câtova sute de metri de Harlange, Propietarii din Moldova la d. ministru al agricultu­ri Ea a fost primită de d. ministru I. Hud ță, delegația proprietarilor agri­coli din Moldova în­ frunte cu d. Io­­nescu-Sisești, care au fost sfătuiți de d. ministru al agriculturii ca să se reîntoarcă de îndată la proprie­­tățile lor și să se pregătească pe o­ vară. Epurația în Prefectura Poliției Capitalei La comis­unea de epurație de la Ministerul de Interne au fost audiați domnii Paximade, Cornel Popescu și alți 12 epurabili, asupra cărora se va da o decizie definitivă Joi 4 Ia­nuarie. Cazul societăți „Interradio" comi­om Mele naziste se se sostrase responderii.­ Felul în care firmele cu capital ina­mic încearcă să se sustragă răspunde­rilor, împrumută adesea forme cinice. Astfel, de pildă societatea nazistă ,,Interradio”, din București, a cărui scop social — sau mai bine zis poli­tic — era înfințarea și exploatarea de posturi de radio-misiune în România, a anunțat ,,în conformitate cu preve­derile legale­­, pierderea, cu ocazia dispersării birourilor ei,.., a scriptelor comptabile : cartea mare și­ registrul­­jurnal. Șmecheria e cusută, nu cu ață albă, ci cu cablu transatlantic, — într’atâta e de vizibilă ! Vreau să credem că administratorii de supraveghere nu se vor lăsa ^con­vinși’­ de asemenea ,­­.argumente” Necesitatea imperativă de a îndeplini cu cea mai mare punctualitate clau­­zele Armistițiului, implică obligațiunea de a dejuca rapid și eficace, toate manevrele de eludare ale firmelor cu capital dușman O tragică întâmn­are în noaptea de Anul Nou O tragici întâmplare s'a petrecut in noaptea de Anul Nou în suburba­na Constantin Brâncoveanu. în locuința d-lui Mihail Cipălanu se adunase mai mu­lte famUii pentru a sărbători Revelionul La miezul nopții, gazda și invita­ții au ieșit în curte spre a primi cu focuri de revolver Anul cel Nou. Gazda, care se afla în stare de e­­brietate, în loc să tragă în aer a lo­vit pe unul din invitați, anume Ilie Nedelcu, din strada Florilor 16, sub­urbana Tudor Vladimirescu. Acesta a fost ucs pe loc. Imprudentul criminal a fost ares­tat de jandarmi care anchetează. Ce s’a realizat de S. A. R. de Telefoane dela 23 August până în prezent . 1. In București Lucrările efectuate de Societatea de Telefoane dela 23 August până acum, depășește tot ceeea ce s’a fă­cut în Capitală în oricare din anii trecuți, chh­ar înainte de războiu. 2. In Moldova Trebue semnalat că în multe o­­rașe din Moldova, mașinile SART, au fost primele. P­rin această acțiune hotărâtă și rapidă, s'au refăcut majoritatea linii­lor telefonice principale. Toate capitalele de județ din Moldova au fost legate din nou la rețeaua telefonică. 3. k­a Muntenia ș i Oltenia S’au refăcut rețelele de cable, din Galați, Ploești, Câmpina, R.­­Sărat, P­iești, T. Severin, etc. 4. în Ardeal și Banat In Timișoara, Arad, Brașov, O­­ravița și Orșova, precum și în alte oficii mai mici care au fost bom­bardate s’au refăcut rețelele tele­fonice și s’a redat în serviciu ma­joritatea abonaților deranjați. 5. In Ardealul de Nord la Cluj s’a instalat in mod pro­vizoriu o centrală telefonică ma­nuală și s’au instalat posturi tele­fonice nouț la autoritățile sovie­tice în primele zile. S'au mai re­făcut și redat în serviciu oficiile : Sf. Gheorghe, Tg. Săcuiesc, M­er­­curea Ciuc, Odorhei, Tg. Mureș, Dej, Bistrița, Zalău, Reghin și al­te oficii mai mici. Colaborare cu Armata So­vietică Pentru redarea în funcțiune a acestor oficii a fost însă nevoie să se refacă în prealab­­ traseele și circuitele telefonice care au fost distruse în mare parte și în multe părți aproape complec. Aceste masive lucrări s’au pu­tut realiza într’um timp scurt și datorită unei colaborări­ a coloa­nelor de construcție SART cu spe­cialiști de transmisiuni ai armatei a 2-a Ucraineană. Pentru transportul materiale­lor și personal SART a dat 10 au­tocamioane mari, programul societății prevede ca imediat ce campania de lucru se va reîncepe să se facă o com­­plectare masivă a d­etragerilor. De altfel chiar în cursul iernii se va lucra la aceest program. Reîntoarcerea profesorilor de toate gradele în Moldova Ministerul Educației Naționale stu­diază măsurile ce trebuesc luate pentru asigurarea transporturilor profesorilor de toate gradele în Mol­dova Deocamdată se pot înapoia cei cari au posibilitatea de călătorie. înlesnirea plăți i­pozitelor Contribuabilii vor putea plăti, ori unde se găsesc, prin C. E. C. și B. N. R. Pentru a înlesni plata tuturor con­­tribuțiunilor cuvenite Statului din impozite și taxe, cari trebuesc achi­tate în alte localități decât unde do­miciliază contribuabilul și pentru a înlătura transportul efectiv de nu­merar, Ministerul Finanțelor a dat din nou dispozițiuni serviciilor sale exterioare — adminstrații financiare și percepții — să primească în plată, drept numerar, circurile de decontare emise de C. E. C. și cerurile B. N. R. certificate, prezen­ate la ghișeele lor de către contribuabili. C. E. C. CISR NAȚIONALI Df ECONOMII SI CECORIPOSTUE și-a încheiat următorul billanț pe exercițiul anului 1944 ACTIV I. Disponibil 15.943.726.492, II Pla­samente : 26.049.167.275 a) Efecte pro­prii 2.063.933.327 și b) împrumuturi 2323.985.230.248 III Investiții: 177.381. 698 . a) Mașinii de contabilizat­ și calcu­lat 104, 386.421 ; b) Mobilier 30.382 610; e)Imobile 42.612.661 ; IV. Diverse conturi: 1.543.988.130­ V) Transitoriu general 36.443.845. Total general activ 43,750.704.440. Conturi de ordine 23.670.405.932. PASIV I. Depuneri: 35.036.923.892; a) Li­brete d­e economii: 14.382.795.640; b) 20.654.128.246) II: B. N. R: Cont spe­cial 4.240.105.038. III) Fonduri proprii 638.031.507; IV) Amortizări 134769034; a) amortizări mașini 104.386.419; b) amortizări mobiliere 30.382.615; V) Premii pentru depunători 10.000.000. VI) Ordine de plată în circulație 2.806.851.633. VII. Diverse conturi 170 746.143- VIII) Tranzitoriu general 305.617.338. IX) Beneficiu 407.659.855. Total pasiv 43.750.704.440. X) Conturi de ordine 23.670.405.933 Contul de profit și pier­dere DEBIT I) Dobânzi plătite 563.193.472. I) Cheltueli generale 633.057.838. III) Amortizări 34.375.784. IV) Premii de­ponenților pe livrete 6.834.740. V) Beneficiul net 407.659.855. Total 1.645.121.689 CREDIT I) Dobânzi și alte venituri dețg a) Efecte publice proprii și­­ mra/<­prumuturi 1.553.174.034; b) Digestia 91 947 655. Total 1.645.121.689. Președintele Consiliului d­e actm înSs­trație Gh. Pop. Director general (ss) Alex. Tomoroveanu; Directorul con­­tabilității fes) Ștefan Navrea, «speri contabil. Comisia permanentă­­ de control: (ss) N. Șerbănescu. PIELĂRIA SI CONFECTIU­NA ROMANEASCA a MOGIORNI [A S. R. R. UREAZA ONORATEI CLIENTELE, PRIETENELOR $1 CUNOSCUȚILOR ANUL CU SANATATE SI F­EPERITATE N­O­U Tipărită la „IMPRIMERIILE INDEPENDENȚA" str. Academiei Nr. 17 „Bilete de Papagal", anul XVI (serie nou­ă­^ ” ! Girant responsabil : NICOLAE SCARLET

Next