Scoalei Comerciale Superioare Romane, Brassó, 1897
a) o scolä primarä capitals de bäieti cu patru clase; b) o scolä primarä capitalä de fete cu cinci clase; c) un gimnasiu complet cu 8 clase numit: gimnasiul gr. or. román din Brasov; d) o scolä realä inferiora de patru clase numitä: §cóla realä inferiord gr. or. románd din Brasov; si e) o scolä comercialä numitä: §cóala comerciald superiord gr. or. románd din Bra§ov, din cari cele trei din urmä dupä natura si caracterul lor sunt representantii celor trei directiuni principale in cultura pogrrtrelor. Aceste cinci tin stitute formdzä adi Scolele centrale románe gr. or. din Brasov«, firAndri.? coinitivelor Bisericilor proprietare, odorul sfant si pretios al intregei Metropoli! gr. or. x románe si far luminator al neamului románesc! Timpurile aparetore ale secolilor de iobagie trecuti n’au fost mai priincioase nici Románilor din acest colt de fera pnoilemat al Fundului regiu si veacuri de-a rendul colonia Romänä asedatä in suburbiul »Scheia« era consideratä ca un sat supus orasului .Brasov atat in privinta politicä cat si administrativä. Numai sprijinului litoral si material si protectiunei neintrerupte a domnilor si boerilor din Moldova si Muntenia au de a multumi ei esistenta si inaimarea treptatä, in ciuda tuturor vntregitätilor timpurilor. Prin lupte si greutäti nenumerate se strecurä ei timp de patru secoli pänä pe la inceputul secolului XVII, cand in urma unui tractat comercial incheiat de Carol VI cu Poarta (1718) comercial brasovean incepe a reinvia. Relatiunile comerciale cu intreg Orientul si in special cu forile de pe langä Dunare incep incetul cu incetul a trece din manile Sasilor in manile Romanilor, Grecilor, Bulgarilor si Macedo- Romanilor stabiliti in Brasov si nu o singurä datä Magistratul din Brasov se vede necesitat a cere interventia Romanilor din Scheia fatä de dispositiile Domnilor Munteniei si Moldoviei relativ la legäturile comerciale. Comerciantii Greci, Bulgari si Macedo-Romani posedau deja de pe atunci o »companie privilegiatä grecescä de comercia«, drä cäträ fina secolului acestuia numeral comerciantilor Romani si Greci intrecea cu mult pe al Sasilor, fapt care avu de urmare o inflorire a bunei stäri materiale. Mänä in mänä cu bunästarea materials a trebuit neaparat sa mearga si tendinta de o rape cu intunerecul trecutului si cu starea de dependenta fata de orasul Brasov. Astfel se angajeaza o