Buna Vestire, februarie 1938 (Anul 2, nr. 276-299)
1938-02-02 / nr. 276nr. 276
EVENIMENTELE ZILEI Solemnitatea centenarului „Seminarului Central Cuvântarea M. S. Regelui Seminarul Central din Bucureşti Şi-a sărbătorit cei 100 de ani de existenţă. Festivităţile au fost ono- Irate cu prezenţa M. S. Regelui Carol II şi a Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia. Ieri dimineaţă s-a oficiat un serviciu religios în capela seminarului de către P. S. Nifon episcopul Huşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi foşti elevi ai seminarului. La ora 10.40 soseşte I. P. S. S. Patriarh Miron, însoţit de P. S. Verdamin Pocitan, d. V. Dudu, Arhimandrit E. Enăcescu şi protoeriidin capitală. La ora 11, a sosit M. S. Regele, filatele Voevod Mihai şi aghiotanţii regali Mihăilescu Filiti şi maior Radu. M. S. Regele a fost întâmpinat la intrare de d-nii Preoţescu şi Chire- Bou, îmbrăcaţi în mantiile albe ale ordinului Mihai Viteazu. Elevii din clasa VIII a şcoalei, în uniformă de premilitari, au dat onorul. La intrarea în capelă, M. S. Regele a sărutat Sfânta Evanghelie şi Crucea. TE-DEUM. CUVANTARILE După sosirea M. S. Regelui Carol 11 şi a Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia, P. S. Nifon al Hunilor a oficiat un Te-Deum. Primul a vorbit I. P. S. S. dr. Miron Cristea Patriarhul României, care printre altele a spus: Precum in toate provinciile Romăniei aşa şi în Muntenia, şcolile bisericeşti şi teologce au fost cele din, tăi aşezăminte de cultură, nu numai profesională, ci mai presus de toate şi românească, deci cele mai vechi: în Moldova Sem. Veniamin Costache 1801; în Ardeal, la Arad 1812. Şcoala normală, în Ardeal la Blaj, cele mai vechi şcoli în 1751. Au mai vorbit apoi P. S. Partenie directorul seminarului, d. prof. I. Petrovici ministrul Instrucţiunii şi P. S. Nifon al Huşilor, dus al învăţăturii, el este mai presus de toate un produs al credinţei şi al chemării sufleteşti. Nu în zadar în învăţările şi dogmele Bisericei preoţia este o taină şi taină trebue să rămână, căci dacă ea nu este inspirată de puterea Celui de Sus, preotul niciodată nu va fi un adevărat slujitor al Altarului. In această şcoală se vor putea pregăti acele suflete şi se vor putea desvolta menirile şi chemările. Tu veac a trecut un veac rodnic — şi am nădejdea că vor mai trece multe veacuri, mai frumoase, mai rodnice şi mai înălţătoare pentru binele ţării noastre şi al Bisericei strămoşeşti. Cuvântul M. S. Regelui Carol II Penru ţara noastră este întotdeauna un moment de deosebită ridicare sufletească, când în istoria culturii ei putem număra un veac de activitate rodnică şi creştinească, cum ,a fost aceea a Seminarului Central. La începuturile lui a dus, împreună cu Colegiul Naţional Sf. Sava, acea luptă atât de necesară pentru deşteptarea spiritului românesc şi pentru probarea, că se poate învăţa şi în limba poporului. A trecut un veac de atunci şi acum putem privi cu mândrie dezvoltarea, înălţarea şi întărirea spiritului românesc. Astăzi această şcoală, care a fost menită să dea generaţii întregi de preoţi, a trecut pe un nou plan, din ce în ce mai mult ea se îndreaptă înspre acea idee de liceu confesional, lucru care, poate în micul vecioiu Regat nu era necesari, dar care azi, într’o ţară mărită şi în care celelalte confesiuni au un număr mare de credincioşi, avem nevoia de a ridica şi tineretul nostru într’o şcoală oblăduită de Biserică. Această reformă o cred cu atât mai utilă, cu cât ideea de a lua un copil din frageda lui tinereţe şi a-i zice, că va fi un bun preot, era o erezie. Preoţimea nu este numai un pro O frumoasă şedinţă legionară la Comarnic firi după amiazi s-a ţinut o frumooasâ şedinţă legionară în comuna Comarnic-Prahova ,la care a participat şi un mare grup de legionari pen Azuga, sub conducerea cămaradului Ghimbăşanu. La deschiderea şedinţei, ora 4 după amiazi, sunt intrat circa 400 die legionari şi asistă circa 300—350 de simpatizanţi. S’a vorbit despre jertfa legionară, despre linia partidului Totul pentru Ţară, etc., etc. Adunarea generală a societăţii „Inginerilor agronomi .Duminică după amiază au continuat desbaterile adunării generale a Societăţii inginerilor agronomi, în amfiteatrul Institutului de cercetări agronomice. A prezidat d. T. Mândru. In momentul când deschide şedinţa, un grup de tineri ingineri au cerut realegerea comitetului (care sa făcut ieri) prin vot secret, iar nu prin aclamaţii cum s’a procedat. Adunarea nu admite, comitetul rămânând complectat astfel: membri în consiliu d-nii: D. Chitoiu, Gh. Cipăianu, Gh. Ionescu-Sisesti, Th. Mândru, Al. Nasta V. Păsăreanu, V. Gavrilescu, C. Drăgan şi Carinescu, cenzori d-nii: Stan Tîculescu, A. Piescu şi C. Olteanu, iar cenzori supleanţi d-nii: C. Oprescut, D. Locusteanu şi D. Gavriliu. Diin partea tineretului se insistă şi A preşedinte dă cuvântul d-lor Gavrilescu, Catrinescu şi Drăgan, care spun că nu primesc să facă parte din consiliul societăţii, decât dacă actualul consiliu demi stimeazi, in locul Iui alegândiu-i un nou conaltlu. Propunerea vorbitorilor a fost respinsa de majoritatea adunării. D. preşedinte Mândru, de apoi citire rapoartelor următoare: DSalarizarea inginerilor agronomi, lucrarea d-lui D. Teodoru. 2) Organizarea serviciilor. 8) Organizarea Învățământului agricol superior, lucrările d-lui T. Mândru Un film aeronautic nou (Continuare din pag. l-a) nu se descoperea la timp, care ar fi fost soarta sburătorilor trimişi în văzduh cu aceste motoare? Care ar fi fost soarta ţării înntr’un răsboiu?’’ Atmosfera de grea îngrijorare care învălue şedinţa parlamentului este înviorată de răspunsul plin de încredere al şefului departamentului aviaţiei. El declară tunător: — „Am trimis justiţiei întreaga chestiune. Justiţia îşi cunoaşte datoria. Toţ vinovaţii sunt în ceasul de faţă arestaţi. Sfârşitul vieţii lor îi va găsi, desigur, tăind sare în ocnă. Cu ocupaţia această tehnică — de o tehnicitate unde nu e nevoe nici de competenţă, nici de cinste, nici de dragoste de patrie — îşi vor petrece restul existenţei lor”. Aplauze unanime şi furtunoase. Leul lui Metro-Goldwyn înfiorează cu mugetul său. Filmul e gata. Prof. George Ţintă Mi Primarii uit. l! MîN U. Sever Fascii ie viei, primarul sectorului îl Negru, lucrează la întocmirea unor tablouri de străzile nepavate, care au nevoie de canalizare, de conducta de apă și de lumină, din tot cuprinsul sectorului. In acelaș timp se calculează și costul ace*r lucrări. * Serviciul asistentei va funcţiona după noul norme, după care să fie ajutaţi cu lemne, alimente, îmbrăcăminte, numai cei cari sunt Intr’adevăr nevoiaşi. «BUNA VESTIRE» CALENDAR Mărfi I Febriuarie 1938 ORTODOX: Sf. Martir Trifon (+1D). . Lupta navală între români şi CATOLIC: Sf. Sever Episcop. soviet pe Dunăre şi M. Neagră .(1»10. SOARELE: răsare 7.36, apune 17.21. I în județul Prahova.Scena și ecranul Şedinţe legionare VĂLENI DE MUNTE Duminică 30 ianuarie la ora 10 dimineaţa legionarii din Văleni şi prietenii legionari au luat parte la slujba religioasă de la Mănăstirea, oficiată de preotul Alexandru Popescu. La ora 11 camarazii legionari s-au adunat în careu în piaţa din Văleni, unde camaradul ajutor de comandant Loghiade, a prezentat garda camaradului comandant Alexandru Constant. Şedinţa legionară a fost deschisă, în faţa a 600 camarazi şi prieteni ai Legiunii. Camaradul Loghiade a citit circulara Căpitanului No. 128. S au cântat cântece legionare. A luat cuvântul camaradul comandant Alexandru Constant, explicând celor prezenţi ideia de dreptate şi cinste în sânul Legiunii. Arată în brod înălţător dragostea pentru conştiinţele curate şi sufletele nepângărite, pe care Legiunea e gata să le primească în mijlocul ei. Se depune jurământul legionar. Legionarii, în marş, străbat apoi străzile principale ale Vălenilor în cântece legionare, stârnind admiraţia întregei populaţii. URLAŢI La ora 1 după amiază a avut loc o şedinţă legionară în centrul comunei Urlaţi unde a prezentat garda ajutorul de comandant Dumitrescu Fântănele. Şedinţa legionară a fost deschisă de camaradul Clucereasa care citeşte circulara Căpitanului în faţa a 100 legionari şi prieteni ai legiunii. Camaradul Traian Istrăteanu explică semnul electoral al partidului «Totul pentru Târâi, şi face un mic istoric al semnelor electorale. Arată camarazilor cât de hotărît este legionarul în această campanie. «Pentru noi, 2 Martie înseamnă o zi mare». «Trebue să învingem». Camaradul comandant Constant Alexandru, explică celor de faţă ce este Legiunea şi ce vrea. Evocă ideea de dreptate, muncă şi cinste. S’au cântat apoi cântecele legionare după care echipele în marş au străbătut străzile oraşului In cea mai perfectă ordine. primari pornite la cale se pot însori la birourile electorale judeţene Hotărîrile comisiunei centrale electorale Eri după amiază la ora 17, s’a întrunit din nou la ministerul de justiţie comisiunea centrală electorală în completul d-lor D. G. Lupu, preşedinte, Jack, Constantinescu, Cihodariu, Stârcea- membri. Şedinţa a durat până la ora 9 seara. Comisiunea, fiind sesizată de un birou electoral judeţean asupra primirii listelor partidelor ce nu sunt organizate pe ţară a hotărit: 1. Birourile electorale judeţene pot primi liste de candidaturi din partea grupărilor cari nu sunt constituite pe întreaga țară. 2. Aceste liste vorivea pe buletin ordinea imediată după epuizarea listelor cari au primit număr de ordine dela comisiunea centrală electorală; dacă vor fi mai multe liste locale de acest fel, ele vor fi așezate după data primirii lor. 3. Prezentatorii listelor cari aparţin grupărilor politice ce au obţinut număr de ordine şi semn de la comisiunea centrală electorală depunând candidaturile, se vor referi la încunoştiinţarea telegrafică făcută birourilor electorale judeţene de către comisiunea centrală electorală care se va completa, între timp, până la expirarea termenului de 20 zile dinaintea alegerilor, prevăzut de art. 1 din regulamentul decretului lege de modificare a legii electorale. Comisiunea se întrunește azi din nou la ora 6-30 d. a. De la „Asociaţia medicilor creştini“ A doua şedinţă din anul acesta a A. M. C. R. s-a ţinut săptămâna tre- cută sub preşedinţia d-lui dr. Titu Cureleanu. D. preşedinte anunţă că acţiunea de românizare la ministerul muncii şi ocrotirilor sociale, se execută într’un ritm accelerat, cu toate dificultăţile de ordin juridic şi administrativ şi va continua până când desideratul asociaţiei că nici un străin de neam şi sânge să nu ocupe o funcţiune în statul român, va fi îndeplinit. Acest lucru l-am realizat integral în Capitală şi continuăm aceeaşi desăvârşire a operei în provincie unde condiţiile locale încetinesc executarea. Se pune în discuţie problema liberei practice de după război şi a revizuirii diplomelor şi iau cuvântul d-nii: Popa T. V., M. Constantinescu, docent Casiliu, Chisar, Greblă, V. lonescu, G. Găină G. Sârbulescu, şi dr. Paul Craja, în numele asoc. internilor şi foştilor interni de spitale şi se admit următoarele: a) Asociaţia nu recunoaşte valabilă nici o liberă practică şi nici o echivalare de diplome de la război şi până astăzi decât în măsura în care cei înpricinaţi vor dovedi după criterii absolute că au obţinut în mod neîndoios aceste drepturi. Asociaţia socoteşte că procedura adoptată de actualul minister al sănătăţii şi ocrotirilor sociale nu poate duce la un rezultat în rezolvarea acestei probleme serioase, decât poate într-un timp foarte îndelungat şi atrage serios luarea aminte a guvernului că soluţionarea imediată a echivalărilor şi liberelor practice acordate după războiu, loveşte adânc demnitatea exerciţiului profesiunii medicale şi se restrânge asupra prestigiului unei guvernări naţionaliste. De aceea A. M. C. R. cere cu insistenţă ca pe cale de legiferare promptă şi hotărâtoare, să se rezolve căt mai curând această chestiune arzătoare. Asociaţia stabileşte că echivalările de diplome provenite din străinătate să nu se facă decât pentru acele facultăţi care sunt cel puţin echivalente celor româneşti. Comisiunea asociaţiei, care a lucrat la ministerul muncii desăvărşindu-şi lucrările* ,îşi va depune mandatul şi se institue o nouă comisiune pe lângă ministerul sănătăţii pentru a pregăti materialul necesar românizării integrale şi la acest departament. A. M. C. R. consideră că românizarea corpului medical inseamnă în primul rând pregătirea lui ştiinţifică şi profesională, numeşte o comisiune formată din d-nii dr. Bâlcu, M. Popescu şi Frâncu, care să studieze şi să promoveze principiile de selecţionare, stabilizare şi încadrare a medicilor români creştini în Asigurările Sociale pentru ca în viitor corpul medical să nu fie supus fluctuaţiunilor politice. Nu discutăm valoarea piesei semnate de d. Victor Eftimiu (singura a d-sale, cred, care va rămâne) dar relevăm ansamblul, în care d-nele Renée Annie şi Anca Balaban au fost juste, iar d-nii Antonescu, Anastasia şi Ilie Cornea excepţionali. In notă, d. Balaban. Ansamblul acesta, în care nu figurează nici un jidan, a servit cu entuziasm textul Dlui Ilie Cernea îi imputăm, totuşi câteva ieşiri din nota rolului în actul I. Decorul, foarte slab. Efectele sonore din culise, nepuse la punct. Asupra d-lui Antonescu vom reveni şi’n revista «Iconar». Teatrul «Modern» trebuie să continue pe linia de artă românească. Numai aşa îşi va putea menţine corectitudinea artistică, în care s’a angajat. Păcat, desigur, că d. Antonescu, un actor de mari resurse, nu va putea fi reţinut permanent în ansamblul teatrului «Modern» M. Streinul Cronica dramatică Teatrul Moden: „Omul care a vizit moartea” Simţirea iedului eienar oi Blaj BLAJ, 30. — In ziua de Joi, 27 ian. s’a deschis sediul legionar în Blaj. Sfeştania a fost oficiată de către părintele Belu. La sfinţire au luat parte: comdt..adj. Inoraş, com. şef al judeţului dr. A. Ciocan şi legionarii din garnizoana Blaj şi comunele învecinate. Păr. N. Belu a ţinut o simţită cuvântare, relevând fondul creştin al mişcării legionare. Apoi s’a ţinut o şedinţă în cadrul căreia a vorbit cu mult entuziasm legionarul şef al jud. T. M. dr. A. Ciocan. După ce s’au cântat mai multe cântece, legionarii s’au îndreptat spre casele lor. Adunarea Soc. Gloriile Neamului Eri, 80 Ianuarie p. soc. Gloriile Neamului, a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de răsboi, s’a Întrunit In adunarea comună spre a-şi arăta devotamentul faţă de Suveran, care le-a înţeles Întotdeauna nevoile şi aspiraţiile. Adunarea salută din tot sufletul faptul că le cârma turii se găseşte un guvern naţionalist, care speră, că le va respecta doleanţele şi drepturile garantate de legi, în care scop înaintează »i câte un memoriu M. S. Regelui şi d-nilor miniştri: A. C. Cuza, Oct. Goga, prim ministru Gh. A. Cuza, dr. Banu, Armand Călinescu și V. Prelipceanu secretar g-ral la Domenii. Tratativele dintre guvernii averestani In ultimul timp s’a vorbit tot mai mult de o colaborare in guvernul prezidat de d. Octavian Goga si partidul poporului. Tratativele acestei colaborări au fost duse de d. Petre Papacostea. D. Mareșal Averescu se pare că este de acord cu această eventuală colaborare şi se poate spune că s’a lăsat convins de d-nii A. G Cuza şi O. Goga in vizitele pe cari i le-au făcut. „ In cazul când se va hotări acest lucru in comitetul de direcţie averesean care se întruneşte Miercuri, d. Petre Papacostea va intra in guvern, iar partidul poporului va avea un important număr de parlamentari aleși pe listele guvernului. Miercuri partidul poporului va hotărî oficial asupra acestei chestiuni. De la Institutul de cultura italiana Institutul de Cultură Italiană a fost înfiinţat de guvernul italian în scopul de a intensifica raporturile ştiinţifice literare şi artistice dintre România şi Italia. Pentru aceasta primeşte cu plăcere şi bucurie numeroasele cereri de a deschide noul cursuri ce-i parvin zilnic din partea doritorilor. Interesul ce se manifestă de a cunoaşte limba şi cultura italiană este îmbucurător şi arată cât de indestructibile sunt legăturile spirituale dintre cele două ţări Numeroşii elevi cari au participat la Pelerinajul făcut la Roma au profitat mult de pe urma cunoaşterii limbei italiene. Institutul de Cultură Italiană este deci bucuros de a satisface dorinţele exprimate şi a hotărît deschiderea la 1 Februarie a unuui curs rapid de limba italiană care se va ţine de trei or pe săptămână seara şi se va sfârşi în Maiu dând putinţă celor ce-l vor frecventa regulat de a învăţa bine limba italiană. Pe lângă acest curs rapid se deschid şi două cursuri gratuite unul pentru profesori şi altul pentru institutori, cursuri tari vor începe deasemenea la 1 Februarie a. c. Institutul posedă în Bucureşti, o bibliotecă de circa 10 000 volume şi sute de publicaţiuni periodice italiene care sunt puse la dispoziţia elevilor precum şi celor cari iubesc Italia şi cultura ei. înscrieri şi informaţiuni se primesc la secretariatul Institutului, calea Victoriei 196 (tel. 3.36.01), între orele 11-13 și 16-20. TM*See OPERA: Bărbierul din Sevila. NAŢIONAL: Ion al Vădanei. STUDIOUL TEATRULUI NAŢIONAL: Actriţe. LIGA CULTURALA: Hofii. REGINA MARIA: Oameni în alb. COMOEDIA: Problemă de rezolvat. LIBER: Coloniale. SAVOY: Poftă bună la Tănase. MODERN: Noaptea de 13... ALHAMBRA-EXCELSIOR: Alhambra Palace Teatrul ALHAMBRA 2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu Muzica de I. Vasilescu Compania Cărăbuş Director C. Tănase TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor - FORMIDABILUL SUCCES — Poftă bună la Tănase MATINEURI — JOI - SAMBATA - DUMINECA____| ItAIKUL MODERN In fiecare seară (afară de mâine) SITR. SĂRINDAR, 14 TANCOVESCU.ŢĂRANII ggfg g gg^t Comedie în 8 acte de Victor Eftimiu, cu __________VICTOR ANTONESCU, de la Teatrul Naţional Mâine seară Noaptea de 13...___I ALHAMBRA-PALACE Teatrele de sub direcţia D-lui SICA ALEXANDRESCU COMOEDIA Până Joi seara inel. şi în matineul Tel. 4.71 71 ULTIMELE SPECTACOLE PROBLEMA DE REZOLVAT Vineri 4 Februarie PREMIERA MAMSARDA In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile de Joi, Sâmbătă şi Duminică la ora 3 formidabilul succes Regina Maria Asoc. Bulandra-Maximilian-Storin Tel. 3.98.48 OAMENI IN ALB cu U. STORIN si GEORGE VRAC , ___________________________________ Montarea : Cassa Billiger TI IRT?!? In fiecare seara la ora 9 si în matineurile de Joi, Sâmbătă și Duminecă la ora 3 •SSSRI COLONIALE Duminecă la ora 6 : TEORIA COCOȘULUI cu VASILIU-BIRLIC HA.DIO Marţi 1 Februarie 1938 6.80: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal.. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.80: închiderea emisiunii. 18.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării 18.15: Concert de prânz. Orchestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile); Romanţe, Doine şi Arii populare: Vals sentimental de Chopin; Vals trişa de Berger- Hora boerească şi Bagatelă în stil românesc de Jean Sibiceanu; Vin mândruţe de Manzatti; Arii naţionale. 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio jurnal. 14.80: Continuarea concertului: Arii populare şi naţionale. Nu mai am lacrimi să plâng de Corologos. Arii naţionale. 15.00: Actualităţi străine. Radiofonice. 18.99: Ora. Mersul Vremii. 18.05: Poşta tehnică. 18.20: Portrete de compozitori; Franz Schubert (discuri). 16.00: Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Muzică din operete (discuri). 19.55: Actualităţi engleze, de prof. Dragoş Protopopescu. RADIO ROMANIA 20.10-20.45: Muzică uşoară (discuri). RADIO BUCUREŞTI 20.10: Ciclul Beethoven: Sonata IV, pentru vioară şi pian în la major «Kreutzer». RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 22.45: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Jean Bobescu. 21.30: Ştiinţa românismului în 1937, de prof. Ion Simionescu. 21.45: Continuarea concertului simfonic. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte transmis de la restaurantul «Cina». 23.45: Jurnalul pentru străinătate in limba franceză şi, germană. CINEMATOGRAFE ARO: Şedinţa secretă şi jurnal. CAPITOL: Fanny Elssler, jurnal E-elaire şi complectare. CARLTON: Un îndrăgostit celebru. SCALIţ: Domnişoara, mama mea şi Jurnal Paramount. TRIANON: Căsnicie premiată şi jurnal Paramount. SELECT: Cum se cuceresc bărbafii. FEMINA: Domnişoara doctor. GEGAL: Maman Colibri şi jurnal Paramount. PALIS BULEVARD: Sub teroarea denunţului. ARPA: Robinson Crusoe în Insula misterelor şi jurnal. ROXY: Fanny Elssler, jurnal polaire şi jurnal românesc. CORSO: Sub teroarea denunţului, jurnal şi complectară DARLY, închis din cauza incendiului. ELYSEE (str. Doamnei 11): Căsnic premiată şi jurnal Paramount FORUM: Doamna dela etajul II şi St fiele pe mare. OMNIA: Doamna dela etajul II şi Ciceritorii Africei. AIDA (calea Rahovei 151): Chemare cea mare şi Trăim numai odată. AMERICAN. Prinţesa patinajului : Charlie Chan la olimpiadă. ATENEUL TEI: Nu plânge mamă. Alientul secret şi o comedie coloraţi BARCELONA: Prin foc şi soc, Cas misterelor şi trupa de reviste. CARMEN (calea Dudeşti 169): Conte de Monte-Cristo şi Papagalul cinezesc. CENTRAL: Veniţi cu flota, Taina ocnaşului şi artişti. CITY (b-dul Carol 21): Refugiata di Shanghai şi Curierul din Londra PALAS şi CORSO prezintă azi un film excepţional Transpunerea pe ecran a faimosului roman al celebrului EDGAR WALLACE SUB TEROAREA DENUNŢULUI CU EDMUND LOWE Ann Todd, Sebastian Shaw JURNAL şi COMPLETARE