Ceahlăul, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-36)
1968-02-20 / nr. 1
4 pagma In stația pilot melana a uzinei săvineștene a fost experimentată și definitivată o metodă inedită de vopsire in masă a fibrei melana, prin introducerea de pigmenți speciali in soluția de filare. In temeiul rezultatelor obținute s-a proiectat o instalație specială de vopsire in flux, care va fi grefată pe o linie de fabricație industrială de la secția de filare a melanei. Aplicarea noului procedeu rezolvă problema vopsirii în culori închise precum și cea a obținerii unui sortiment de fibre sintetice destinat confecționării blănurilor artificiale. A fost îmbunătățită tehnologia de fabricație a acrilonitrilului, materie primă pentru fabricația melanei, prin asimilarea unui complex de măsuri, dintre care schimbarea alimentării acidului clorhidric din circuitul de catalizator în cel de gaze, creșterea presiunii de lucru de la 0,8 la o atmosferă sunt cele mai importante. Eficiența economică a noii tehnologii se măsoară în creșterea producției de acrilonitri cu 2 tone pe zi, ceea ce echivalează cu obținerea unei producții suplimentare în valoare de 4.260.000 lei, față de nivelul anterior. Acest lucru a fost realizat de către specialiștii uzinei în instalațiile industriale de la secția melanațiile Tot aici, intr-una din instalațiilot a fost pusă la punct tehnologia de obținere a acidului adipic, pe baza unui proces de laborator conceput de Institutul de cercetări Petrochimice din Ploiești. Este pentru prima oară cînd acest acid se obține în țara noastră. El va fi utilizat ca materie primă în producția de plastifianți și va atrage evitarea importului costisitor și obținerea unor economii suplimentare. Totodată, acest lucru va înlesni folosirea superioară a fenolului utilizat ca materie primă la fabricarea acidului adipic. In urma rezultatelor reieșite din investițiile științifice, la Săvinești s-a creat posibilitatea construirii unei instalații industriale speciale cu o capacitate de 3.000 tone acid adipic pe an. T. EUGEN pe Ineditela Săvinești CERCETĂRI ȘTIINȚIFICE FRUCTUOASE IIIIIIIIIIII I II I 181 II I IIIIII III I I CEAHLĂUL II II nr. 1 — marți 20 februarie 1968 Programul 6.00-8.25 MUZICĂ ȘI ACTUALITĂȚI. 8.25 MOMENT POETIC 8.30 La microfon melodia preferată. 9.00 BULETIN DE ȘTIRI. 9.05 La microfon melodia preferată. 9.55 Melodii cîntate la acordeon. 10.10 Curs de limba engleză (reluarea emisiunii din 19 februarie). 10.30 Simfonia concertantă pentru două viori și orchestră de Joseph de Saint Georges. 10.45 Cîntece și prelucrări corale de Vasile Popovici. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Cronica economică. 11.45 Sfatul medicului . Preginul zilei școlarului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Piese folclorice. 12.15 BULETIN DE ȘTIRI. 12.20 Notați-vă din programele noastre. 12.22 Succese ale muzicii ușoare. 12.45 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. 12.55 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.30 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 14.15 Tot înainte (ediție pentru pionierii din clasele a III-a și a IV-a). 14.35 Radio-publicitate. 14.50 Zece minute cu Maria Toldy. 15.00 BULETIN DE ȘTIRI Buletin meteo-rutier. 15.05 Cîntă violonistul Moise Bel- Mustață. 15.25 Fragmente din opereta „O educație neizbutită" de Grabber 15.40 Melodii cu și fără cuvinte de Vasile Veselovski. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Cîntătorul Ansamblului de Stat din Baia Măreț 16.30 Călătorie in istoria civilizației. 17.15 ODA LIMBII ROMANE 17.45 Uvertura „Visul unei nopți de vară” de Felix Mendelssohn Bartholdi. 18.00 BULETIN DE ȘTIRI. 18.05 Cronica economică. 18.30 TRIBUNA RADIO. 18.45 Pe plaiuri maramureșene - emisiune de folclor. 19.00 RADIOGAZETA DE SEARA. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 BULETIN DE ȘTIRI. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii românești. 20.40 EDIȚIE RADIOFONICA : Delavrancea dramaturg. 21.00 Melodii-magazin. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteorologic. 22.20 Muzică ușoară. 22.30 MOMENT POETIC. Versuri de Constant Tonegaru. 22.35 Cunoașteți aceste ritmuri ? 23.00 De la muzica ușoară la 23.20 Melodii lirice. 24.00 BULETIN DE ȘTIRI 0.05-5.00 Estrada nocturnă • Buletine de știri și meteo rutiere la orele 1.00, 2.00, 3.00 și 4.00. Programul 7.00 Așa-î jocul pe la noi. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 BULETIN DE ȘTIRI. 7.35 Buletin meteo-rutier. 7.37 Notați-vă din programele noastre. 7.39 Muzică interpretată de fanfară. 7.45 Melodii populare 8.00 Toată lumea cîntă - muzică ușoară. 8.30 BULETIN DE ȘTIRI. 8.35 Orchestra de muzică populară a uzinelor „Independența" Sibiu. 8.45 Uverturi la opere. 9.00 Muzică de cameră de George Stephănescu. 9.30 Anotimpurile și muzica ușoară 10.00 BULETIN DE ȘTIRI. 10.05 Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră de Vieuxtemps. 10.30 Antologie de literatură universală. 10.45 Doine și jocuri populare. 11.00 Recital de vioară Ion Voicul 12.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteorologic. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.07 Muzică distractivă. 12.20 Teatru serial „Cosma” de Panait Istrati (reluare). 13.00 Arii din opere. 13.15 Piese distractive. 13.30 Radiomagazinul ascultătoarelor. 14.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Interpreții de muzică populară Viorica Flintașu și Dumitru Zamfira. 14.30 Concert de print. 15.00 Selecțiuni din opereta „Lăsați-mă să cânt” de Gherase Dendrino. 15.50 Prelucrări corale. 16.00 Pe-un picior de plai - balade și jocuri. 16.15 Sfatul medicului . Programul zilei școlarului. 16.20 Poveștile operetei : „Țara surîsului" de Lehar. Emisiune de Eugen Marian. 16.43 Recunoașteți interpreții ? -muzică ușoară. 17.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. Stația 351 m. 17.00-17.15. AGENDA BUCUREȘTEANA. 17.15 Simfonietta de Zeno Vancea. 17.31 Formația Horia Moculescu. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 La tombal Toni Iordache. 18.10 AMFITEATRU LITERAR. 18.30 Concert de estradă. 18.55 BULETIN DE ȘTIRI. 19.00 Ascultătorii ne cer muzică de operă. 19.30 Curs de limba franceză (secția a 35-a), astăzi în eter radio 19.50 Noapte bună, copii , povestea „Calul arabului”. 20.00 Cîntece de dragostei 20.15 Cercul melomanilor. Din creația lui Dinu Lipatti (II). 21. BULETIN DE ȘTIRI. 22.15 „Cvartetul de coarde de la Haydn la Debussy” . Cvartetele opus 18 nr. 6 și nr. 4 de Beethoven. Emisiune de Wilhelm Berger. 23. RADIOJURNAL. 23.07 Discuri inedite . Lucrări de compozitori japonezi. Emisiune de Gheorghe Firea. 24.00 Mozaic muzical. 0.55-1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteo-rutier. FILME PIATRA NEAMȚ - Pietricica . „Operațiunea Crossbaw” (orele 15 ; 18 ; 21 . Casa de cultură : „Spartacus” (orele 15; 18; 21. ROMAN - 23 August : „Un bărbat și o femeie" (orele 10 ; 12 ; 15 ; 17; 19 ; 21. Victoria : „Cine va deschide usa" (orele 14,30 ; 16,30 ; 18,30; 20,30. TIRGU NEAMȚ : „Zece negri mititei" (orele 16 ; 18 ; 20 ; 22. BICAZ : „Cine călărește un tigru” (orele 16; 18; 20; 22. însemnări de la adunarea care a avut loc la Piatra neamț Urmare din pag. s-a referit la sarcinile ce revin lucrătorilor din agricultură. Condițiile naturale de climă și sol din județul Neamț — a spus tovarășul Ștefan Boboș — permit sporirea continuă a producției de cereale și îndeosebi de plante tehnice și alimentare. Pentru îndeplinirea prevederilor de plan datoria organizațiilor de partid, organelor agricole este de a se ocupa mai mult de folosirea rațională a pămîntului, amplasarea mai judicioasă culturilor, evitarea risipei de a teren pentru ridicarea potențialului de producție a solului, prin aplicarea de îngrășăminte naturale și chimice, de amendamente, lucrări de îmbunătățiri funciare. O grijă deosebită va trebui să existe pentru creșterea producției de legume. Pe teritoriul județului Neamț sunt condiții bune și pentru dezvoltarea creșterii animalelor. Toate aceste probleme majore ale agriculturii să stea permanent în atenția organelor și organizațiilor de partid din cooperativele agricole, I.A.S. și S.M.T. din toate satele județului. In continuare, vorbitorul s-a referit pe larg la sarcinile ce revin organizațiilor de partid, sindicale și de U.T.C. în direcția mobilizării tuturor oamenilor muncii de pe cuprinsul județului la îndeplinirea prevederilor hotărîrilor Conferinței Naționale a P.C.R. Luînd cuvîntul în cadrul adunării, tovarășii Vasile Beliznn, director general al U.F.S. Săvinești, Gheorghe Apostoaie, secretarul comitetului de partid de la Uzina de țevi- Roman, Victor Rotaru, secretarul comitetului comunal Dragomirești al P.C.R., Ion Dănceanu, președintele G.A.P. Moldovenii și Alexandru Cojocaru, profesor la Liceul nr. 1 din Roman, și-au exprimat entuziasmul și deplina adeziune față de crearea județelor și municipiilor, au subliniat justețea acestor măsuri care vor contribui la ridicarea României socialiste pe trepte și mai înalte de progres și prosperitate. In numele tovarășilor lor de muncă, vorbitorii au afirmat hotărîrea de a munci cu și mai mult elan și pasiune pentru înfăptuirea neabătută a politicii științifice creatoare, clarvăzătoare a partidului de desăvîrșire a construcției socialiste în patria noastră. In încheierea adunării a luat cuvîntul tovarășul ȘTFIFAN BTRIFA, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., prim vicepreședinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice . Măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. și de Marele sfat al țării, a spus vorbitorul, reprezintă o dovadă grăitoare a manifesteii"'*‘lui novator, științific, în care partidul nostru abordează cele mai complexe probleme ale vieții economice și social-politice ale țării. In continuare vorbitorul a relevat faptul că măsurile cu privire la îmbunătățirea împărțirii teritorial-administrative a țării sunt rezultatul unui amplu și îndelungat proces de elaborare, în care au fost antrenate activ toți cetățenii patriei noastre. Aceasta este încă o expresie a înaltului democratism al orînduirii noastre socialiste, a spiritului nou, stilului de muncă bazat pe o temeinică fundamentare științifică ce caracterizează activitatea conducerii partidului în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Răspunzînd necesităților obiective ale dezvoltării patriei noastre în etapa actuală și în viitor, măsurile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R., și de Marea Adunare Națională, conferă condiții noi pentru înaintarea neîncetată a României socialiste pe Calea progresului și civilizației. După ce a făcut o apreciere generală a condițiilor și posibilităților specifice județului Neamț, pentru dezvoltarea sa multilaterală pe toate planurile — economic, social și cultural — vorbitorul a spus in continuare: Constituirea organelor de conducere județene înseamnă, pe lângă crearea unui cadru mai propice pentru cuprinderea problemelor economice, sociale și culturale ce stau în fața județului, răspunderi și atribuții sporite pentru rezolvarea lor operativă, eficientă. Subliniind sarcinile deosebit de importante care stau în fața organelor de partid și de stat locale, vorbitorul a arătat că atît Comitetul județean provizoriu de partid cît și Consiliul popular județean trebuie să acorde o atenție sporită perfecționării stilului și metodelor de muncă potrivit noilor cerințe și structuri organizatorice, să pună la baza întregii lor activități principiul muncii colective, principiul suprem al activității partidului nostru, care să asigure permanent creșterea rolului conducător al organelor și organizațiilor de partid în toate domeniile de activitate, să stimuleze inițiativa creatoare a maselor pentru valorificarea superioară a resurselor economice și umane de care dispune județul Neamț. Tovarășul Ștefan Bîrlea a relevat apoi importantele sarcini ce stau în fata organelor și organizațiilor de partid și de stat, a organizațiilor de masă și obștești în direcția desfășurării unei intense activități ideologice și cultural-educative în scopul cunoașterii și înțelegerii de către toți oamenii muncii a esenței și sensurilor politicii partidului și aplicării ei creatoare în condițiile concrete ale fiecărui domeniu de activitate. Transmițînd adunării activului de partid al județului Neamț salutul fierbinte al Comitetului Central, al conducerii partidului și al tovarășului Nicolae Ceaușescu, personal, vorbitorul a încheiat : Ne exprimăm convingerea că prin fructificarea experienței dobîndite ,pînă in prezent, prin activitatea neobosită a muncitorilor, țăranilor, intelectualilor și a tuturor oamenilor muncii în frunte cu comuniștii, pentru a aplica în practică măsurile stabilite, străvechile meleaguri ale Neamțului, Romanului și Bicazului, vor cunoaște o continuă Înflorire ca și întreg cuprinsul țării noastre, România socialistă. I lI 17.30 Curs de limba fraceză” (secția a 4-a). 17.58 Sumarul zilei. 18.00 IN DIRECT... PE PLANȘETELE PROIECTANȚILOR. Transmisie de la Institutul de proiectări pentru construcțiile de mașini. 18.30 Pentru cei mici Ecranul cu păpuși . „Alei... hap !" - scenetă de Traian Ghițescu- Ciurea. 19. Pentru tineretul școlar „MUZICA ȘI MUNȚII" - emisiune de Smaranda Oțeanu. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Film serial : Thjerry la Fronde. 20.30 ALBUM DE POEZIE NICOLAE LABIȘ. 20.40 ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC. I. L. CARAGIALE (I) Prezintă : Virgil Brădățeanu. 22.10 Divertisment muzical. 22.40 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 23.00 Închiderea emisiunii. CASA DE CULTURA DIN TG. NEAM] In inima pădurii Urmare din pag. I zicem, destinat 1 se hotărăște la prima instanță aici. Mă uit la acești oameni. Îmbrăcați 1n șube scurte, cu căciuli și cizme, toți glicineni și cuiejdeni — sate de munte apropiate — pentru care munca la pădure a devenit o ocupație din tată un fiu. Aerul tare al Înălțimilor e mediul lor S-au deprins cu mecanismele, tot ații de ușor pe cit au părăsit portul opincilor. Dar ca toate Îmbunătățirile și transformările din ultimii ani, este în preocupările lor o asprime și o frumusețe a LA DE ÎNCEPUT DRUM strucției noii orînduiri sociale, organizarea județelor și municipiilor crează condiții pentru sporirea răspunderii, inițiativei și operativității organelor locale de partid și de stat în rezolvarea multiplelor sarcini privind dezvoltarea economică și socială a tuturor zonelor, precum și pentru îmbunătățirea conducerii întregii vieți economice, politice și sociale. In acest context se înscrie și apariția ziarului nostru ca militant activ pentru înfăptuirea politicii partidului, a hotărîrilor Comitetului județean provizoriu de partid și ale Consiliului popular județean provizoriu. Continuator al tradiției glorioase a presei comuniste românești, „Ceahlăul” își propune să fie util atît chimiștilor, metalurgiștilor, energeticienilor, constructorilor, celor care lucrează în industria forestieră, oamenilor muncii din agricultură, cît și cadrelor didactice, medicilor, oamenilor de știință, artă și cultură, tuturor cetățenilor de pe frumoasele văi ale Bistriței, Ozanei și Moldovei, de pe minunatele meleaguri ale lui Hogaș, Creangă și Sadoveanu; el își propune să-i însoțească cu credință pe toți nemțenii, stimulîndu-i și ajutîndu-i prin cuvîntul partidului, pe suișul deloc ușor dar sigur și consecvent spre înălțimile strălucitoare ale socialismului și comunismului. El se adresează și acelora care, ispitiți de frumusețea și măreția acestor locuri, ne vor vizita județul, fie vară fie iarnă. Prin tot ce va publica, exprimînd un bogat conținut de idei, într-un mod publicistic viu, atrăgător, „Ceahlăul” își propune să mobilizeze masele largi de oameni ai muncii din Piatra Neamț, Roman, Tg. Neamț, Bicaz, din satele și comunele întregului județ Neamț la înfăptuirea entuziastă a politicii partidului și statului nostru de desăvîrșire a construcției socialiste în România, la continua înflorire economică, social-culturală a acestui încîntător colț de țară. Punînd la baza întregii sale activități directivele Congresului al IX- lea al partidului, măsurile adoptate de recenta Conferință Națională, întreagă politică marxist-leninistă, profund creatoare a P.C.R., ziarul „Ceahlăul", sub conducerea organului județean de partid, va deveni o tribună a experienței valoroase a organelor și organizațiilor de partid, a consiliilor populare, a diferitelor colective de oameni ai muncii. Prin coloanele ziarului, cititorii - oameni de diferite profesiuni, bărbați și femei, tineri și vîrstnicî - vor putea lua parte activă la dezbaterea diverselor probleme de interes obștesc, vizînd creșterea eficienței economice a tuturor întreprinderilor industriale și agricole de stat, stațiunilor de mașini și tractoare ; el va milita neobosit pentru creșterea puterii economice a cooperativelor agricole, pentru mai buna valorificare a resurselor acestor locuri moldovene. Printr-o prezență activă, dinamică, mobilizatoare, „Ceahlăul” va milita pentru exercitarea de către organele de partid și de stat comunele și orășenești a rolului și atribuțiilor sporite ce le revin în urma îmbunătățirii organizării administrativ-teritoriale, legiferată de recenta Sesiune a Marii Adunări Naționale, pentru pătrunderea mai rapidă a elementelor de civilizație modernă în mediul rural și accelerarea procesului de apropiere treptată a vieții satului de viața orașului. Cititorii vor putea urmări în coloanele ziarului nostru diverse probleme social-gospodărești, de larg interes cetățenesc. El va stimula mersul nostru înainte nu numai promovînd noul ci și combătînd cu fermitate, promptitudine și competență rutina și conservatorismul, tot ceea ce este perimat din întreaga viață economică și socialculturală a județului, din Concepțiile și comportarea oamenilor. Factor de înrîurire spirituală, prin articolele și reportajele, anchetele și foiletoanele, caricaturile și epigramele ce le va publica, folosind întregul arsenal publicistic de care dispune, „Ceahlăul" se va strădui să contribuie la dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, în spiritul dragostei față de patria noastră, al internaționalismului socialist, în spiritul dragostei de muncă, corectitudinii în familie și societate, al apărării avutului obștesc. In calitatea sa de cotidian, ziarul „Ceahlăul" va oferi în fiecare număr informații de actualitate atît din județ, din țară cît și de peste hotare. Iată deci citeva din gîndurile noastre de început de drum. Cu însuflețirea generată de perspectivele minunate deschise țării de Conferința Națională a partidului, de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. și Sesiunea Marii Adunări Naționale, cu îndrumarea și ajutorul permanent pe care îl primim din partea Comitetului județean provizoriu de partid și Consiliului popular județean provizoriu, ca și cu sprijinul ce-l așteptăm din partea cititorilor - rugîndu-i să devină activi colaboratori și corespondenți voluntari ai „Ceahlăului" - tînăra redacție nemțeană, muncind cu pasiune și entuziasm, cu talent și dăruire, se va strădui să ofere stimaților săi cititori un ziar la înălțimea cerințelor exprimate de partid față de presă, pe măsura exigențelor opiniei publice și a măreției numelui ce-i poartă, parte, un eroism, am putea spune, cotidian Arborii Învățați cu verticala de când erau de-o șchioapă sunt puși pe rost de cauciuc și trimiși în lume de ei, de lucrătorii aceștia nabulmi, care-și trăiesc viața in preajma cerbilor și a vulturilor.Sondurile acestea te schimbam cu însoțitorul nostru Andrei Zota, inginer stagiar, proaspăt absolvent al Facultății de silvicultură din Brașov, secția exploatare și transporturi forestiere, care Încearcă acum să potrivească cunoștințele teoretice, filozofia exploatării lemnului cum se exprimă el, ca experiența temeinică și practica Îndelungată a acestor oameni. Dar a venit amiaza. Pentru o oră lucrul a Încetat. In cabana de alături. In jurul sobelor Încinse, e miros de friptură și de mămăligă aburindă. Oamenii schimbă impresii, se sfătuiesc, răsfoiesc un ziar. Maistrul de parchet C. Barai, sau în lipsa lui recepționerul N. Alinatei, le comunică realizările de la începutul lunii până la seara zilei precedente. Au început anul In condiții bune. In prima decadă a lunii ianuarie, pe Întreg sectorul Streina s-au realizat importante depășiri în expedierea de material lemnos. III I IIIII III Urmare din pag.NI — ■................... | ---------- --------- - I ---------- I ___________ I I 8 I II III I MUNICIPIUL ROMAN gospodarii în acțiune De-a lungul anilor, romașauriii și-au sporit eforturile pentru ridicarea nivelului urbanistic al orașului lor. Spre exemplu, valoarea muncii patriotice depuse In anul 1967 a ajuns In jur de 8 milioane lei. 1968 — anul in care orașul de la confluenta Moldovei cu Siretul este ridicat la rangul de municipiu — se pare că Vpli și aflai fructuas pe acest plan. Valoarea obiectivelor stabilite inițial să fie realizate pe calea muncii patriotice, va întrece cu o jumătate milion iei pe cele din anul trecut. , Romașcanii vor fi Invitați să-și aducă contribuția la lucrările de la Complexul sportiv „Mihai Viteazul", de la stadionul orașului, unde lagă terenul de fotbal cu amenajările necesare, se va realiza și un teren de mărime mai redusă, o doplaărie etc. tot le este deja cunoscut că ștrandul orașului, unde ei dispun de un parc și de an restaurant, va trebui să cuprindă pe lingă bazinele de Înot și plata asuată, terenuri de baschet, volei, tenis de el.. Unele din aceste amenajări sunt Începute încă din anul trecut. Ele vor fi completate și terminate înainte de Începutul verii. Vor fi, de asemenea, continuate lucrările din zona numită Lunca Moldovei, unde edilii intenționează să pregătească un adevărat loc de agrement și odihnă pentru populația Romanului. De multă vreme râul Moldova a părăsit, în apropierea municipiului, lingă cartierul Bălcescu, vechea sa albie Intortochiată. In acel loc sunt Insă izvoare bogate, puternice, care au dat naștere unui eleșteu, înconjurat de arbori și arbuști. Pînă acum acel loc a rămas în stare naturală, nelopsit la adevărata sa valoare. Astă toamnă Insă, iazul a fost curățat, creindu-se o oglindă de apă care se întinde pe citeva hectare. Gospodarii Romanului, au sprijinul prețios al cetățenilor, vor realiza acolo un luciu de apă, o mică bază nautică foarte potrivită pentru pescuitul sportiv și pentru concursuri de acest fel. Din acest an aportul cetățenilor la întreținerea celor 50 hectare de zone verzi, deja existente, la amenajarea altora la lumi blocurilor noi prin curățiri, nivelări și defrișări, ca și a unor salarii și locuri de joacă pentru copii, va fi, se speră, deosebit de prețios, la sfârșit, ei vor fi chemați să dea concurs la amenajarea (în parte prim muncă patriotică) a unei piete de desfacere a alimentelor in martarul Anton Pann, care pe lingă piata centrală, să satisfacă în mod mai complet cerințele de acest fel. m. r4k