Ceahlăul, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-36)

1968-02-20 / nr. 1

4 pagma In stația pilot melana a uzinei săvineștene a fost experimentată și definitivată o metodă inedită de vopsire in masă a fibrei melana, prin introducerea de pigmenți speciali in soluția de filare. In temeiul rezultatelor ob­ținute s-a proiectat o insta­lație specială de vopsire in flux, care va fi grefată pe o linie de fabricație indus­trială de la secția de filare a melanei. Aplicarea noului procedeu rezolvă problema vopsirii în culori închise pre­cum și cea a obținerii unui sortiment de fibre sintetice destinat confecționării blănu­rilor artificiale. A fost îmbunătățită teh­nologia de fabricație a acri­­lonitrilului, materie primă pentru fabricația melanei, prin asimilarea unui complex de măsuri, dintre care schim­barea alimentării acidului clorhidric din circuitul de ca­talizator în cel de gaze, creș­terea presiunii de lucru de la 0,8 la o atmosferă sunt cele mai importante. Eficiența economică a noii tehnologii se măsoară în creșterea pro­ducției de acrilonitri cu 2 tone pe zi, ceea ce echivalează cu obținerea unei producții supli­mentare în valoare de 4.260.000 lei, față de nivelul anterior. Acest lucru a fost realizat de către specialiștii uzinei în in­stalațiile industriale de la secția melana­­țiile Tot aici, intr-una din instala­țiilot a fost pusă la punct tehnologia de obținere a acidului adipic, pe baza unui proces de laborator con­ceput de Institutul de cerce­tări Petrochimice din Plo­iești. Este pentru prima oară cînd acest acid se obține în țara noastră. El va fi utilizat ca materie primă în producția de plastifianți și va atrage evitarea importului costisitor și obținerea unor economii supli­­mentare. Totodată, acest lucru va înlesni folosirea supe­rioară a fenolului utili­zat ca materie primă la fa­bricarea acidului adipic. In urma rezultatelor reieșite din investițiile științifice, la Săvi­nești s-a creat posibilitatea construirii unei instalații indus­triale speciale cu o capaci­tate de 3.000 tone acid a­­dipic pe an. T. EUGEN pe Inedite­­la Săvinești CERCETĂRI ȘTIINȚIFICE FRUCTUOASE IIIIIIIIIIII I II I 181 II I IIIIII III I I CEAHLĂUL I­I I­I nr. 1 — marți 20 februarie 1968 Programul­­ 6.00-8.25 MUZICĂ ȘI ACTUALI­TĂȚI. 8.25 MOMENT POETIC 8.30 La microfon melodia preferată. 9.00 BULETIN DE ȘTIRI. 9.05 La microfon melodia preferată. 9.55 Melodii cîntate la acordeon. 10.10 Curs de limba engleză (relua­rea emisiunii din 19 februarie). 10.30 Simfonia concertantă pentru două viori și orchestră de Joseph de Saint Georges. 10.45 Cîntece și prelucrări corale de Vasile Popovici. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Cronica economică. 11.45 Sfatul medicului . Pregi­­nul zilei școlarului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Piese folclorice. 12.15 BULETIN DE ȘTIRI. 12.20 Notați-vă din programele noastre. 12.22 Succese ale muzicii ușoare. 12.45 RADIOJURNAL. Buletin mete­orologic. 12.55 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.30 Parada soliștilor și a orches­trelor de muzică ușoară. 14.15 Tot înainte (ediție pentru pio­nierii din clasele a III-a și a IV-a). 14.35 Radio-publicitate. 14.50 Zece minute cu Maria Toldy. 15.00 BULETIN DE ȘTIRI Buletin meteo-rutier. 15.05 Cîntă violonistul Moise Bel- Mustață. 15.25 Fragmente din opereta „O educație neizbutită" de Gra­bber 15.40 Melodii cu și fără cuvinte de Vasile Veselovski. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. Bule­tin meteorologic. 16.15 Cîntă­torul Ansamblului de Stat din Baia Măreț 16.30 Călătorie in istoria civilizației. 17.15 ODA LIMBII ROMANE­ 17.45 Uvertura „Visul unei nopți de vară” de Felix Mendelssohn Bart­holdi. 18.00 BULETIN DE ȘTIRI. 18.05 Cronica economică. 18.30 TRIBUNA RADIO. 18.45 Pe plaiuri maramureșene - emisiune de folclor. 19.00 RADIOGAZETA DE SEARA. 19.30 O melodie pe adresa dum­neavoastră. 20.00 BULETIN DE ȘTIRI. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii românești. 20.40 EDIȚIE RADIOFONICA : Delavrancea dramaturg. 21.00 Melodii-magazin. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. Bule­tin meteorologic. 22.20 Muzică ușoară. 22.30 MOMENT POETIC. Versuri de Constant Tonegaru. 22.35 Cunoașteți aceste ritmuri ? 23.00 De la muzica ușoară la 23.20 Melodii lirice. 24.00 BULETIN DE ȘTIRI 0.05-5.00 Estrada nocturnă • Buletine de știri și meteo ru­­tiere la orele 1.00, 2.00, 3.00 și 4.00. Programul­­­ 7.00 Așa-î jocul pe la noi. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 BULETIN DE ȘTIRI. 7.35 Buletin meteo-rutier. 7.37 Notați-vă din programele noas­tre. 7.39 Muzică interpretată de fan­fa­ră. 7.45 Melodii populare 8.00 Toată lumea cîntă - muzică ușoară. 8.30 BULETIN DE ȘTIRI. 8.35 Orchestra de muzică populară a uzinelor „Independența" Sibiu. 8.45 Uverturi la opere. 9.00 Muzică de cameră de George Stephănescu. 9.30 Anotimpurile și muzica ușoară 10.00 BULETIN DE ȘTIRI. 10.05 Concertul nr. 4 pentru v­ioară și orchestră de Vieuxtemps. 10.30 Antologie de literatură uni­versală. 10.45 Doine și jocuri populare. 11.00 Recital de vioară Ion Voicul 12.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteorologic. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.07 Muzică distractivă. 12.20 Teatru serial­­ „Cosma” de Panait Istrati (reluare). 13.00 Arii din opere. 13.15 Piese distractive. 13.30 Radiomagazinul ascultătoare­lor. 14.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Interpreții de muzică populară Viorica Flintașu și Dumitru Zam­fira. 14.30 Concert de print. 15.00 Selecțiuni din opereta „Lă­sați-mă să cânt” de Gherase Dendrino. 15.50 Prelucrări corale. 16.00 Pe-un picior de plai - ba­lade și jocuri. 16.15 Sfatul medicului . Programul zilei școlarului. 16.20 Poveștile operetei : „Țara su­­rîsului" de Lehar. Emisiune de Eugen Marian. 16.43 Recunoașteți interpreții ? -muzică ușoară. 17.00 RADIOJURNAL. Buletin mete­orologic. Stația 351 m. 17.00-17.15. AGENDA BUCUREȘTEANA. 17.15 Simfonietta de Zeno Vancea.­ 17.31 Formația Horia Moculescu. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 La tombal Toni Iordache. 18.10 AMFITEATRU LITERAR. 18.30 Concert de estradă. 18.55 BULETIN DE ȘTIRI. 19.00 Ascultătorii ne cer­­ muzică de operă. 19.30 Curs de limba franceză (sec­ția a 35-a), astăzi în eter radio 19.50 Noapte bună, copii , poves­tea „Calul arabului”. 20.00 Cîntece de dragostei 20.15 Cercul melomanilor. Din cre­ația lui Dinu Lipatti (II). 21. BULETIN DE ȘTIRI. 22.15 „Cvartetul de coarde de la Haydn la Debussy” . Cvartetele opus 18 nr. 6 și nr. 4 de Beetho­ven. Emisiune de Wilhelm Berger. 23. RADIOJURNAL. 23.07 Discuri inedite . Lucrări de compozitori japonezi. Emisiune de Gheorghe Firea. 24.00 Mozaic muzical. 0.55-1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteo-rutier. FILME PIATRA NEAMȚ - Pietricica . „Operațiunea Crossbaw” (orele 15 ; 18 ; 21 .­­ Casa de cultură : „Sparta­cus” (orele 15; 18; 21. ROMAN - 23 August : „Un bărbat și o femeie" (orele 10 ; 12 ; 15 ; 17; 19 ; 21.­ ­ Victoria : „Cine va deschi­de usa" (orele 14,30 ; 16,30 ; 18,30; 20,30. TIRGU NEAMȚ : „Zece negri mititei" (orele 16 ; 18 ; 20 ; 22. BICAZ : „Cine călărește un tigru” (orele 16; 18; 20; 22. însemnări de la adunarea care a avut loc la Piatra neamț Urmare din pag. s-a referit la sarcinile ce re­vin lucrătorilor din agricul­tură. Condițiile naturale de climă și sol din județul Neamț — a spus tovarășul Ștefan Boboș — permit sporirea continuă a produc­ției de cereale și îndeosebi de plante tehnice și alimen­tare. Pentru îndeplinirea preve­derilor de plan datoria or­ganizațiilor de partid, orga­nelor agricole este de a se ocupa mai mult de folosirea rațională a pămîntului, am­plasarea mai judicioasă culturilor, evitarea risipei de a teren pentru ridicarea poten­țialului de producție a solu­lui, prin aplicarea de îngră­șăminte naturale și chimice, de amendamente, lucrări de îmbunătățiri funciare. O grijă deosebită va trebui să existe pentru creșterea pro­ducției de legume. Pe teri­toriul județului Neamț sunt condiții bune și pentru dez­voltarea creșterii animalelor. Toate aceste probleme ma­jore ale agriculturii să stea permanent în atenția orga­nelor și organizațiilor de partid din cooperativele a­­gricole, I.A.S. și S.M.T. din toate satele județului. In continuare, vorbitorul s-a referit pe larg la sarci­nile ce revin organizațiilor de partid, sindicale și de U.T.C. în direcția mobiliză­rii tuturor oamenilor muncii de pe cuprinsul județului la îndeplinirea prevederilor ho­­tărîrilor Conferinței Națio­nale a P.C.R. Luînd cuvîntul în cadrul a­­dunării, tovarășii Vasile Be­liznn, director general al U.F.S. Săvinești, Gheorghe Apos­­toaie, secretarul comitetului de partid de la Uzina de țevi- Roman, Victor Rotaru, secre­tarul comitetului comunal Dragomirești al P.C.R., Ion Dănceanu, președintele G.A.P. Moldovenii și Alexandru Co­­jocaru, profesor la Liceul nr. 1 din Roman, și-au ex­primat entuziasmul și deplina adeziune față de crearea ju­dețelor și municipiilor, au subliniat justețea acestor măsuri care vor contribui la ridicarea României socialiste pe trepte­ și mai înalte de progres și prosperitate. In numele tovarășilor lor de muncă, vorbitorii au afirmat hotărîrea de a munci cu și mai mult elan și pasiune pen­tru înfăptuirea neabătută a politicii științifice creatoare, clarvăzătoare a partidului de desăvîrșire a construcției so­cialiste în patria noastră. In încheierea adunării a luat cuvîntul tovarășul ȘTFIFAN BTRI­FA, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., prim vicepreședinte al Consi­liului Național al Cercetării Științifice . Măsurilor adop­tate de Plenara C.C. al P.C.R. și de Marele sfat al țării, a spus vorbitorul, reprezintă o dovadă grăitoare a manifes­­­t­­­eii"'*‘lui novator, știin­țific, în care partidul nostru abordează cele mai comple­xe probleme ale vieții eco­nomice și social-politice ale țării. In continuare vorbito­rul a relevat faptul că măsu­rile cu privire la îmbunătă­țirea împărțirii teritorial-ad­­ministrative a țării sunt re­zultatul unui amplu și înde­lungat proces de elaborare, în care au fost antrenate activ toți cetățenii patriei noastre. Aceasta este încă o expresie a­ înaltului democratism al o­­rînduirii noastre socialiste, a spiritului nou, stilului de mun­că bazat pe o temeinică fun­damentare științifică ce ca­racterizează activitatea con­ducerii partidului în frunte cu tovarășul Nicolae Ceau­­șescu. Răspunzînd necesităților o­­biective ale dezvoltării pa­triei noastre în etapa actuală și în viitor, măsurile adop­tate de Plenara C.C. al P.C.R., și de Marea Adunare Națională, conferă condiții noi pentru înaintarea neîn­cetată a României socialis­te pe Calea progresului și civilizației. După ce a făcut o aprecie­re generală a condițiilor și posibilităților specifice jude­țului Neamț, pentru dezvolta­rea sa multilaterală pe toate planurile — economic, social și cultural — vorbitorul a spus in continuare: Consti­tuirea organelor de conduce­re județene înseamnă, pe lân­gă crearea unui cadru mai propice pentru cuprinderea problemelor economice, so­ciale și culturale ce stau în fața județului, răspunderi și atribuții sporite pentru rezol­varea lor operativă, efi­cientă. Subliniind sarcinile deose­bit de importante care stau în fața organelor de partid și de stat locale, vorbitorul a arătat că atît Comitetul ju­dețean provizoriu de partid cît și Consiliul popular ju­dețean trebuie să acorde o atenție sporită perfecționării stilului și metodelor de mun­că potrivit noilor cerințe și structuri organizatorice, să pună la baza întregii lor ac­tivități principiul muncii co­lective, principiul suprem al activității partidului nostru, care să asigure permanent creșterea rolului conducător al organelor și organizațiilor de partid în toate domeniile de activitate, să stimuleze i­­nițiativa creatoare a maselor pentru valorificarea superioa­ră a resurselor economice și umane de care dispune jude­țul Neamț. Tovarășul Ștefan Bîrlea a relevat apoi importantele sarcini ce stau în fata orga­nelor și organizațiilor de partid și de stat, a orga­nizațiilor de masă și ob­ștești în direcția desfășură­rii unei intense activități i­­deologice și cultural-educa­tive în scopul cunoașterii și înțelegerii de către toți oa­menii muncii a esenței și sensurilor politicii partidului și aplicării ei creatoare în condițiile concrete ale fiecă­rui domeniu de activitate. Transmițînd adunării acti­vului de partid al județului Neamț salutul fierbinte al Comitetului Central, al con­ducerii partidului și al tova­rășului Nicolae Ceaușescu, personal, vorbitorul a înche­iat : Ne exprimăm convinge­rea că prin fructificarea ex­perienței dobîndite ,pînă in prezent, prin activitatea ne­obosită a muncitorilor, țăra­nilor, intelectualilor și a tu­turor oamenilor muncii în frunte cu comuniștii, pentru a aplica în practică măsurile stabilite, străvechile melea­guri ale Neamțului, Romanu­lui și Bicazului, vor cunoaște o continuă Înflorire ca și în­treg cuprinsul țării noastre, România socialistă. I lI 17.30 Curs de limba fraceză” (sec­ția a 4-a). 17.58 Sumarul zilei. 18.00 IN DIRECT... PE PLANȘETELE PROIECTANȚILOR. Transmisie de la Institutul de pro­iectări pentru construcțiile de ma­șini. 18.30 Pentru cei mici Ecranul cu păpuși . „Alei... hap !" - scenetă de Traian Ghițescu- Ciurea. 19. Pentru tineretul școlar „MUZICA ȘI MUNȚII" - emisiune de Smaranda Oțeanu. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Film serial : Thjerry la Fronde. 20.30 ALBUM DE POEZIE NICOLAE LABIȘ. 20.40 ISTORIA TEATRULUI ROM­NESC. I. L. CARAGIALE (I) Prezintă : Virgil Brădățeanu. 22.10 Divertisment muzical. 22.40 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 23.00 Închiderea emisiunii. CASA DE CULTURA DIN TG. NEAM] In inima pădurii Urmare din pag. I zicem, destinat 1 se hotărăște la prima instanță aici. Mă uit la acești oameni. Îmbrăcați 1­n șube scurte, cu căciuli și cizme, toți glicineni și cuiejdeni — sate de munte apropiate — pentru care munca la pădure a devenit o ocupație din tată un fiu. Aerul tare al Înălțimilor e mediul lor S-au deprins cu mecanismele, tot ații de ușor pe cit au părăsit portul opincilor. Dar ca toate Îm­bunătățirile și transformările din ultimii ani, este în preocupările lor o asprime și o frumusețe a­­ LA DE ÎNCEPUT DRUM strucției noii orînduiri sociale, organizarea județelor și municipiilor crează condiții pentru sporirea răspunderii, inițiativei și operativității organelor lo­cale de partid și de stat în rezolvarea multiplelor sarcini privind dezvolta­rea economică și socială a tuturor zonelor, precum și pentru îmbunătățirea conducerii întregii vieți economice, politice și sociale. In acest context se înscrie și apariția ziarului nostru ca militant activ pentru înfăptuirea politicii partidului, a hotărîrilor Comitetului județean pro­vizoriu de partid și ale Consiliului popular județean provizoriu. Continuator al tradiției glorioase a presei comuniste românești, „Ceahlăul” își propune să fie util atît ch­imiștilor, metalurgiștilor, energeti­­cienilor, constructorilor, celor care lucrează în industria forestieră, oameni­lor muncii din agricultură, cît și cadrelor didactice, medicilor, oamenilor de știință, artă și cultură, tuturor cetățenilor de pe frumoasele văi ale Bistriței, Ozanei și Moldovei, de pe minunatele meleaguri ale lui Hogaș, Creangă și Sadoveanu; el își propune să-i însoțească cu credință pe toți nemțenii, sti­­mulîndu-i și ajutîndu-i prin cuvîntul partidului, pe suișul deloc ușor dar sigur și consecvent spre înălțimile strălucitoare ale socialismului și comunismului. El se adresează și acelora care, ispitiți de frumusețea și măreția acestor locuri, ne vor vizita județul, fie vară fie iarnă. Prin tot ce va publica, exprimînd un bogat conținut de idei, într-un mod publicistic viu, atrăgător, „Ceahlăul” își propune să mobilizeze masele largi de oameni ai muncii din Piatra Neamț, Roman, Tg. Neamț, Bicaz, din satele și comunele întregului județ Neamț la înfăptuirea entuziastă a politicii partidului și statului nostru de desăvîrșire a construcției socialiste în România, la continua înflorire economică, social-culturală a acestui în­­cîntător colț de țară. Punînd la baza întregii sale activități directivele Congresului al IX- lea al partidului, măsurile adoptate de recenta Conferință Națională, întreagă politică marxist-leninistă, profund creatoare a P.C.R., ziarul „Ceahlăul", sub conducerea organului județean de partid, va deveni o tribună a experien­ței valoroase a organelor și organizațiilor de partid, a consiliilor populare, a diferitelor colective de oameni ai muncii. Prin coloanele ziarului, cititorii - oameni de diferite profesiuni, bărbați și femei, tineri și vîrstnicî - vor pu­tea lua parte activă la dezbaterea diverselor probleme de interes obștesc, vizînd creșterea eficienței economice a tuturor întreprinderilor industriale și agricole de stat, stațiunilor de mașini și tractoare ; el va milita neobosit pentru creșterea puterii economice a cooperativelor agricole, pentru mai buna valorificare a resurselor acestor locuri moldovene. Printr-o prezență activă, dinamică, mobilizatoare, „Ceahlăul” va mi­lita pentru exercitarea de către organele de partid și de stat comunele și orășenești a rolului și atribuțiilor sporite ce le revin în urma îmbunătățirii organizării administrativ-teritoriale, legiferată de recenta Sesiune a Marii Adunări Naționale, pentru pătrunderea mai rapidă a elementelor de civili­zație modernă în mediul rural și accelerarea procesului de apropiere trep­tată a vieții satului de viața orașului. Cititorii vor putea urmări în coloanele ziarului nostru diverse probleme social-gospodărești, de larg interes cetățenesc. El va stimula mersul nostru înainte nu numai promovînd noul ci și combătînd cu fermitate, promptitudine și competență rutina și conservato­rismul, tot ceea ce este perimat din întreaga viață economică și social­­culturală a județului, din Concepțiile și comportarea oamenilor. Factor de înrîurire spirituală, prin articolele și reportajele, anchetele și foiletoanele, caricaturile și epigramele ce le va publica, folosind întregul arsenal publicistic de care dispune, „Ceahlăul" se va strădui să contribuie la dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, în spiritul dragostei față de patria noastră, al internaționalismului socialist, în spiritul dragostei de mun­că, corectitudinii în familie și societate, al apărării avutului obștesc. In calitatea sa de cotidian, ziarul „Ceahlăul" va oferi în fiecare nu­măr informații de actualitate atît din județ, din țară cît și de peste hotare. Iată deci citeva din gîndurile noastre de început de drum. Cu însu­flețirea generată de perspectivele minunate deschise țării de Conferința Națională a partidului, de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. și Sesiunea Marii Adunări Naționale, cu îndrumarea și ajutorul permanent pe care îl pri­mim din partea Comitetului județean provizoriu de partid și Consiliului popular județean provizoriu, ca și cu sprijinul ce-l așteptăm din partea cititorilor - rugîndu-i să devină activi colaboratori și corespondenți volun­tari ai „Ceahlăului" - tînăra redacție nemțeană, muncind cu pasiune și entuziasm, cu talent și dăruire, se va strădui să ofere stimaților săi cititori un ziar la înălțimea cerințelor exprimate de partid față de presă, pe mă­sura exigențelor opiniei publice și a măreției numelui ce-i poartă, parte, un eroism, am putea spune, cotidian Ar­borii Învățați cu verticala de când erau de-o șchioapă sunt puși pe rost de cauciuc și trimiși în lume de ei, de lucrătorii aceștia nabulmi, care-și trăiesc viața in preajma cerbilor și a vul­turilor.­­Sondurile acestea te schimbam cu în­soțitorul nostru Andrei Zota, inginer stagiar, proaspăt absolvent al Facultății de silvicultură din Brașov, secția exploatare și transporturi fo­restiere, care Încearcă acum să potrivească cu­noștințele teoretice, filozofia exploatării lemnu­lui cum se exprimă el, ca experiența temeinică și practica Îndelungată a acestor oameni. Dar a venit amiaza. Pentru o oră lucrul a În­cetat. In cabana de alături. In jurul sobelor În­cinse, e miros de friptură și de mămăligă abu­­rindă. Oamenii schimbă impresii, se sfătuiesc, răsfoiesc un ziar. Maistrul de parchet C. Barai, sau în lipsa lui recepționerul N. Alinatei, le comunică realizările de la începutul lunii până la seara zilei precedente. Au început anul In con­diții bune. In prima decadă a lunii ianuarie, pe Întreg sectorul­­ Streina s-au realizat importante depășiri în expedierea de material lemnos. I­I­I I I­I­I­I­I I­I­I Urmare din pag.NI — ■­................... | ---------- --------- - I ---------- I ___________­­­­ I I 8 I I­I III I MUNICIPIUL R­OMAN gospodarii în acțiune De-a lungul anilor, roma­­șauriii și-au sporit eforturile pentru ridicarea nivelului ur­­banistic al orașului lor. Spre exemplu, valoarea muncii pa­triotice depuse In anul 1967 a ajuns In jur de 8 milioane lei. 1968 — anul in care orașul de la confluenta Moldovei cu Siretul este ridicat la ran­gul de municipiu — se pare că Vp­li și aflai fructuas pe acest plan. Valoarea obiecti­velor stabilite inițial să fie realizate pe calea muncii pa­triotice, va întrece cu o ju­­mătate milion iei pe cele din anul trecut. , Romașcanii vor fi Invitați să-și aducă contribuția la lu­crările de la Complexul spor­tiv „Mihai Viteazul", de la stadionul orașului, unde la­gă terenul de fotbal cu ame­­najările necesare, se va rea­liza și un teren de mărime mai redusă, o doplaărie etc. tot le este deja cunoscut că ștrandul orașului, unde ei dispun de un parc și de an restaurant, va trebui să cu­prindă pe lingă bazinele de Înot și plata as­­uată, tere­nuri de baschet, volei, tenis de el.. Unele din aceste a­­menajări sunt Începute încă din anul trecut. Ele vor fi completate și terminate îna­inte de Începutul verii. Vor fi, de asemenea, con­tinuate lucrările din zona nu­mită Lunca Moldovei, unde edilii intenționează să pregă­tească un adevărat loc de a­­­­grement și odihnă pentru populația Romanului. De multă vreme râul Mol­dova a părăsit, în apropierea municipiului, lingă cartierul Bălcescu, vechea sa albie In­­tortochiată. In acel loc sunt Insă izvoare bogate, puter­nice, care au dat naștere u­­­­nui eleșteu, înconjurat de ar­­­­bori și arbuști. Pînă acum a­­­­cel loc a rămas în stare na­turală, nelo­psit la adevărata sa valoare. Astă toamnă Insă, iazul a fost curățat, c­rein­­du-se o oglindă de apă care se întinde pe citeva hectare. Gospodarii Romanului, au sprijinul prețios al cetățeni­lor, vor realiza acolo un lu­ciu de apă, o mică bază nau­tică foarte potrivită pentru pescuitul sportiv și pentru concursuri de acest fel. D­­in acest an aportul ce­tățenilor la întreținerea celor 50 hectare de zone verzi, de­ja existente, la amena­ja­rea altora la lumi blocurilor noi prin curățiri, nivelări și defrișări, ca și a unor salarii și locuri de joacă pentru copii, va fi, se speră, deose­bit de prețios, la sfârșit, ei vor fi chemați să dea concurs la amenajarea (în parte prim­ muncă patriotică) a unei pie­­te de desfacere a alimente­lor in martarul Anton Pann, care pe lingă piata centrală,­­ să satisfacă în mod mai com­­­­­plet cerințele de acest fel. m. r4k

Next