Ceahlăul, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 37-112)
1968-04-02 / nr. 37
Pagina 2 r f CEAHLĂUL ... De-a clubul Un zgomot neîntrerupt răzbatea pînă departe. Am intrat. In încăpere, cocoțați pe birouri, pe scaune, ba și pe casa de fier, mai mulți tineri înarmați cu chitare, trompete și alte instrumente gălăgioase, se chinuiau să încropească o melodie. Intr-un colț, alți cîțiva învîrteau niște fotografii, făcînd aprecieri foarte aprinse. Doi țînci blonzi nevrau două acordeoane macît toate zilele de după care li se vedeau doar ochii. In fața lor un om de vreo patruzeci de ani, cocoțat pe pervazul ferestrei, făcea niște semne disperate cu mîinile, încercînd să spună ceva. Vocea lui se pierdea însă în vacarmul acela de nedescris peste care o trompetă se statornicise imperturbabilă în intenția nevinovată de a se face auzită. L-am găsit în sfîrșit, în camera de alături și pe tovarășul Bîrzu Mihai, directorul clubului îngropat în maldăre, de cărți pe care încerca să le sprijine cu mobilele din cameră, dar care se rostogoleau mereu într-o neîntreruptă curgere. In cameră, peste tot erau împrăștiate jocuri de remi, șah, pikupuri, mingi de fotbal, o plasă de volei, două mandoline și o mulțime de alte lucruri aduse parcă de apă. Cineva bătu în ușă : - Tovarășe director, ce facem cu engleza ? Apoi alții : - Imi trebuie o carte, ce fac? - Imi trebuie... - Aveți răbdare, băieți, poate facem noi ceva... Nu înțelegeam nimic. Directorul, transpirat, cu cravata rătăcită strîmb sub gulerul cămășii, privi înspre mine, dincolo de mine... Era vădit obosit, l-am spus pentru ce venisem și parcă s-a mai înseninat puțin, ce put să explice rar, cu îngesturi largi. Am înțeles din vorbele lui că harababura de dincolo, de fapt biroul sediului comitetului sindical, era... clubul ad-hoc al întreprinderii Mecanice care adăpostea de cîtva Roman, timp cercul foto, cercul pentru învățarea limbilor străine, a acordeonului, precum și repetițiile formației de teatru și ale celei de muzică populară și ușoară. Tot aici erau adunate și cărțile bibliotecii întreprinderii. Intr-o cameră de 6/4 m. Cu alte cuvinte, în gălăgia aceea se făceau repetiții, se învăța, se desfășura activitate cultural-artistică. Dar de ce așa înghesuiți ? Povestea e lungă. ...E vorba de fapt de un joc ,,de-a clubul" lansat la Roman cu aproape o lună în urmă. E foarte hazliu. Se joacă așa : Eu de exemplu, pentru că știu că clubul tău se va demola, ca urmare a lucrărilor de investiții de la I.M.R., îți dau (căci pot face treaba asta) o altă clădire, spațioasă, în care tu vii cu materialele din inventarul vechiului club, cu cărțile tuturor bibliotecilor sindicale din oraș și cu mult entuziasm. Eu aștept ca tu să te muți cu tot calabalîcul și, după ce ai cărat o săptămînă încheiată, îți spun să duci totul... unde știi ,pentru că în clădirea aceea nu se mai face club. Aici e foarte spectaculos. Tu te enervezi puțin, faci scandal, te adresezi forurilor competente și ți se dau ...două cămăruțe alături de sediul comitetului sindical municipal unde trebuie să faci repetiții în surdină, căci altfel ți se bate în perete. I în tot timpul acesta toate bibliotecile sindicale din oraș SIN ai încrise, toate cercurile înființate cu atîta trudă se desființează , iar cei peste 2500 salariați ai întreprinderii bat mereu în ușă § și capătă același răspuns : — Aveți răbdare, băieți. Poate... Și ei au răbdare o vreme apoi, la sugestia ta încearcă să intre la clubul Uzinei de țevi, dar și acolo e înghesuială. Și... renunță. Acesta e jocul. După cum se poate vedea, totul se bazează pe păcăleală și pe... neglijarea importanței activității culturalartistice. Nu place desigur tuturor și mai ales salariaților întreprinderii mecanice Roman. Viorel TUDOSE LA BIBLIOTECA DIN FILIOARA Numărul din martie al revistei adună în paginile sale o serie de nume prestigioase ale culturii și literaturii noastre. In cadrul unei anchete organizată de Constantin Călin Corneliu Dima Drăgan, profesorul universitar dr. docent Al. Piru, criticul literar Dan Zamfirescu și conferențiarul universitar dr. G. Mihăilă răspund la o serie de probleme în legătură cu literatura românească veche. O întîlnire plăcută și emoționantă cu Lucian Blaga ne-o oferă corespondența sa inedită, pusă la dispoziția redacției de soția marelui poet și filozof, Ecaterina Tr. Chelariu. Cronica poeziei este semnată de Vlad Sorianu, care ne prezintă prima carte a poetului băcăuan Mihail Sabin („întreținerea focului") și de Constantin Călin care ne prezintă cea de a doua carte a poetului Ovidiu Genaru („Nuduri"). Pe drumul sinuos al „Antimemoriilor" lui André Malraux ne conduce cu multă competență Valeriu Rîpeanu, ceea ce dă un plus de farmec capitolului publicat pe ultima pagină („Condiția umană"). Criticul de teatru Valentin Silvestru deschide șirul unor ample opinii cu privire la relația creator — critic. C. Potîngă continuă discuția din numărul precedent în legătură cu problema generalului, particularului și individualului în cultura de mase, iar lectorul universitar Grigore V. Coban ne prezintă cartea lui Dan Grigorescu „Trei pictori de la 1848". Mereu proaspătă și candidă rămîne rubrica debuturilor care ne face cunoștință cu doi tineri optimiși : Sibylla Oarcea și Vasile Bardan. Nu lipsesc nici semnăturile poeților consacrați : Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Radu Cîrneci, Ovidiu Genaru și Ioanid Romanescu. Cronica dramatică este reprezentată de George Genoiu („Studioul și programul teatrului") și Mihail Sabin („Livada cu vișini", de Cehov). Un interesant studiu, „Moldova în primăvara anului 1848“, semnează tînărul profesor de istorie Relu Leoveanu. Diversitatea problemelor abordate de revistă își găsește întruchiparea într-o serie de articole, printre care evidențiem : „Mașinile electronice, de calcul și analiză numerică", de Mariana Crișan Zverca, „Introducere în psihanaliza freudiană", de Mihail Grădinaru, „Cunoașterea filozofică" de Radu Negru, „Personalitatea urbanistică a Iașului", de profesor universitar dr. Caramzin - Cocovschi, „Funcțiile fenomenului de Mass - Media", de H. Culea, „Despre muzica Principatului Moldovei", de Viorel Cosma etc. Revista băcăuană încă o dată că poate dovedește prilejul cititorilor săi o lectură plăcută și instructivă. M. MERTICARU „Ateneu" Nr. 3 (44) 1968 __________________________________________________________________ Anul revoluționar 1848 în Moldova, Țara Românească și Transilvania (Urmare din pag. la guna, Ecaterina Varga a fost prinsă de autoritățile austriece în ianuarie 1847 și închisă în temnița de la Alba Iulia. La acțiunile crescînde ale țăranilor s-au adăugat cele ale lucrătorilor din manufacturi, atelierele și întreprinderile capitaliste care se înjghebau. Tot cartierul tăbăcarilor din București, care număra 6 000 de oameni, a fost gata să participe la mișcarea ce era să izbucnească în 1840 în Țara Românească. O parte deosebit de activă a muncitorimii în formare o constituiau așa-numiții ciocănași de la ocnele de sare de la Telega și Slănic (Prahova), de la Ocnele Mari (Vîlcea) și de la Tîrgu Ocna (Bacău), care s-au răzvrătit deseori. Intre cele trei țări române, Moldova a dat semnalul mișcării revoluționare din 1848. Aceasta se datorește faptului că în afară de contradicțiile sociale care se înmulțiseră, exista o stare de nemulțumire generală în legătură cu domnia lui M. Sturza care, sprijinindu-se pe boierimea conservatoare, a reușit să se mențină ca domn prin falsificarea alegerilor adunării obștești, asigurîndu-și întotdeauna majoritatea voturilor. Revoluțiile de la 1848 din țările române au lovit puternic în orînduirea feudală și au dat impuls dezvoltării capitalismului. După revoluția de la 1848, elementele modului de producție capitalist, care apăruseră încă în sînul orînduirii feudale, dobîndesc un cîmp mai larg de acțiune, devenind apoi dominante. In lupta împotriva feudalismului, burghezia s-a sprijinit pe masele populare de la sate și orașe, care au constituit forța principală a revoluției. Participarea acestora a făcut ca în programul revoluției să fie înscrise revendicări democratice ca : înlăturarea exploatării feudale, dezvoltarea comerțului, libertatea presei, a întrunirilor, participarea la viața politică a statului, înlăturarea apărătorului jug otoman și habsburgic, independența națională. Revoluțiile de la 1848 au demonstrat necesitatea formării statului național român. Dorința de unire a celor trei țări române s-a manifestat cu putere în timpul revoluției. S-au cimentat legăturile dintre revoluționarii munteni, moldoveni și transilvăneni. Izbucnind pe rînd și desfășurîndu-se separat, în cadrul fiecărei țări românești, fără o coordonare unitară, revoluțiile de la 1848 au fost înfrînte de reacțiunea internă sprijinită de reacțiunea europeană.Programul revoluției burghezodemocratice de la 1848 s-a realizat numai în parte, deoarece burghezia a trădat chiar în timpul revoluției masele populare. Această trădare a fost punctul de plecare al monstruoasei coaliții burghezo-moșierești. Lupta revoluționară a maselor, trădată de burghezie, a fost ridicată ulterior pe o treaptă superioară de către proletariat, în alte condiții istorice, se luptă cu burghezia și împotriva acesteia. Proletariatului, condus de partidul său revoluționar marxistleninist, i-a revenit sarcina istorică, de a desăvîrși și revoluția burghezo-democratică. 4 preocupării Premieră la Teatrul Tineretului Consemnăm cu plăcere reușita premierei de duminică seara de la „Teatrul Tineretului“ din Piatra Neamț. De această dată, publicului i s-a oferit comedia în trei acte „Micul infern" a apreciatului dramaturg Mircea Ștefănescu. Deși consemnăm o anumită diferență de valori în interpretare, apreciem că distribuția, alcătuită din Corneliu Dan Borcia, Carmen Galin, Adina Pamfil Almăjan, Theodor Danetti, Boris Petroff, Alexandru Lazăr și Elena Caragiu a făcut un spectacol de mare succes, aplaudat îndelung de către spectatori. nr. 37 __ marți 2 aprilie 1968 Cele 19 C.A.P.-uri din județul nostru care posedă plantații de vii altoite au efectuat dezgropatul, urmînd ca în perioada actuală să execute tăiatul. intrucît de această lucrare depinde in mare măsură cantitatea și calitatea rodului, prezentăm cîteva indicații, privitoare la tăierea corectă a viilor. Cooperativele agricole au plantații tinere în anul care (Moldovenii, Doljești, Bălănești, Dulcești etc.) trebuie să acorde atenție modului de tăiere în aceste vii, deoarece printr-o tăiere bine făcută se întărirea butucilor și realizează grăbirea intrării pe rod. Dacă vițele sunt bine dezvoltate, grosimea cordițelor la baza lor fiind peste 6 mm, este indicat să se lase la fiecare butuc o verigă de rod, adică un cep de 2-3 ochi și o cordiță de 4-6 ochi. In acest caz se aleg la fiecare butuc 2 coarde , cea mai de jos se taie la cep, iar a doua, se lasă cordiță. Restul coardelor se suprimă. Dacă vițele sînt slab dezvoltate, avînd cordițe scurte și subțiri (grosimea la bază sub mm) se va face tăierea scurtă, lăsîndu-se 1-2 cepi de 2-3 ochi. în viile de anul III, tăierea se face în verigi de rod astfel : celor care în anul precedent au fost tăiate în cepi, li se lasă acum o verigă de rod (un cep și o cordiță), iar vițele care în anul trecut s-au tăiat la o verigă de rod, li se lasă acum două verigi de rod (2 cepi și 2 cordițe) în ceea ce privește tăierea viilor pe rod, este necesar ca înainte de a începe lucrarea să se stabilească încărcătura medie de ochi pe butuc (50-70- 80 ochi) urmînd ca această încărcătură să se lase la butucii normal dezvoltați. Un butuc normal dezvoltat se recunoaște prin aceea că are corzi lungi de peste 1,5m groase cam cît un creion. La bușttucii mai slabi, cu corzi scurte și subțiri se va lăsa o încărcătură mai mică decît cea stabilită, iar la cei prea viguroși o încărcătură mai mare. In general coardele de roci lăsate trebuie să fie cît mai aproape de scaunul butucului. Pentru aceasta tăietorul va alege mai întîi coardele crescute pe copii din anul trecut. Dacă din acești copi nu găsim atîtea coarde cîte sînt necesare, se examinează punțile de rod, adică lemnul de 2 ani care a asigurat rodul în anul trecut. De pe aceste punți se aleg coardele de un an care sunt situate către baza lor. La nevoie se vor folosi și coarde situate mai sus pe punți de rod (biciuri) precum și călărași (cordițe situate în spatele unei corzi de rod.) Din coardele crescute de pe scaunul butucului și din lemn bătrîn se fac cepi care vor asigura rodul în anul viitor. Numărul cepilor trebuie să fie egal cu cel puțin jumătate din numărul coardelor de rod. Este bine ca scurtarea coardelor să se facă printr-un nod, deoarece în felul acesta se micșorează pierderile de seră cu ocazia „plînsului” vitelor. In primăvara aceasta suprafața viticolă a județului nostru se va mări cu 50 hectare. Cooperativele care vor înființa plantații noi și-au procurat materialul săditor, urmînd ca în cursul lunii aprilie să se execute plantarea. In legătură cu această lucrare insistăm asupra fasonării vitelor și tehnicii plantării lor. Pentru fasonare, rădăcinile se scurtează la 80-10 cm (un lat de mînă), iar cordiță la 4—6 ochi. Numai în cazul cînd vitele au suferit în timpul stratificării, fiind mucegăite sau uscate, se face un fasonat scurt sau ras. In astfel de situații rădăcinile se scurtează la 2 cm sau se taie ras, iar cordiță se scurtează la 2 ochi. Odată cu fasonarea vițelor trebuie suprimat și ciotul altoiului. In vederea plantării, gropile se fac în partea sudică a pichetului, concomitent cu plantatul, largi de 40 cm și a dinei de 45—50 cm. La baza peretelui dinspre pichet se face o mică scobitură. Cu pămîntul scos din această scobitură se face un mic mușuroi. Vița se așează pe peretele dinspre pichet, care se acoperă rădăcinile după cu pămînt continuîndu-se apoi pînă ce se umple groapa pe jumătate. Se calcă cu piciorul, după care se așează 2—3 kg gunoi bine putrezit. Se poate folosi și superfosfat socotind cîte 50—60 gr la o groapă. Urmează udatul și completarea gropii cu pămînt. La urmă se face un mușuroi care să acopere cordiță cu un strat de pămînt mărunt, gros de 5—6 cm Ing. Ov. AZARCHIEVICI Direcția agricolă județeană Ing. Șt. Bălănescu Liceul agricol Trifești Cuvîntul specialistului Lucrări viticole în perioada actuală Sâptămîna aceasta la cinematograful „Pietricica" coproducția italo-franco-spaniolă „Pentru cîțiva dolari în plus" in regia lui Sergio Leone. ,50 ,o oro _ radio București PROGRAMUL 1 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Medalion Ileana Constantinescu. Prezintă Victor Frunză. 15.25 Opereta pe scena Teatrului Muzical din Galați. 15.40 Muzică ușoară de Aurel Giroveanu și Marcel Ionescu. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.20 Madrigale de Doru Popovici și Zoltán Aladar. 16.30 Călătorie în istoria civilizației. 16.55 Arii din opere interpretate de Ion Buzea. 17.15 O dă limbii române. 17.45 Poemul simfonic „O noapte pe muntele pleșuv" de Modest Musorgski. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Caleidoscop muzical. 18.30 Tribuna radio. 18.45 în vîrtejul jocului. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 ® melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii românești. 20.40 Ediție radiofonică Delavrancea. 21.00 Melodii-magazin. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.20 Cîntă Frank Schöbel. 22.30 Moment poetic. 22.35 Recunoașteți interpreții ? — muzică ușoară. 23.00 De la muzica ușoară la jazz. 23.20 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 24.00 Buletin de știri. PROGRAMUL II 15.00 Selecțiuni din opereta „Marrie England“ de Edward German. 15.15 Muzică ușoară de Ștefan Kardoș. 15.35 Piese instrumentale. 15.50 în ritm de vals. 16.15 Sfatul medicului. 16.20 Momente comice din opere. 16.50 Melodii cunoscute, compozitori îndrăgiți. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.15 Suita în stil românesc de Constantin C. Nottara. 17.29 Cîntă Lili Balaesi. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 Melodii populare cu Constantin Sofian. 18.10 Amfiteatru literar. 18.30 Concert de estradă. 18.55 Buletin de știri. 19.00 „Ascultătorii ne cer" — muzică din opere. 19.30 Curs de limba franceză (secția a 41-a). 19.50 Noapte bună, copii , povestea „Taina pescarului”. 20.00 Muzică ușoară. 20.15 Cercul melomanilor. 20.45 Muzică ușoară și de estradă. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Galeria personajelor de operă. 21.30 Lectură in premieră. Lucia Mantu și Mihai Moșandrei. 21.50 Cîntă Jean Păunescu și Brenda Lee. 22.11 Cvartetul de coarde de la Haydn la Debussy. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Lucrări de André Jolivet. 24.00 Caruselul melodiilor. 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. MÎINE PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05 Program muzical de dimineață. 5.15 Gimnastică. 5.30 Buletin de știri. 5.50 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntă formația Boria Ropcea. 10.30 Liedul românesc, din creația lui Alexandru Hrisanide. 10.45 „Țara-ntreagă-i o grădină" — program de cîntece. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cîntăreți ai plaiurilor noastre. 11.15 Arii din opere interpretate de Lela Cincu. 11.30 Melodii din filme. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Dansuri din operete. 12.20 Notați-vă din programele noastre. 12.22 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 13.20 Piese instrumentale. 13.30 Emisiune literară. 13.50 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 14.15 De ce? De unde? De cînd ? 14.30 Radio-publicitate. 14.50 Cîteva minute cu Paul Anka. PROGRAMUL NI 6.45—7.00 Agenda bucureșteană. 7.00 Melodii populare. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 Buletin de știri. 7.35 Buletin meteo-rutier. 7.39 Aranjamente pentru fanfară. 7.45 Varietăți folclorice. 8.00 Muzică ușoară. 8.20 Prelucrări corale. 8.30 Buletin de știri 8.35 Opera In foileton i „Pescuitorii de perle" de Bizet. 9.00 Lucrări de cameră de Anatol Vieru. 9.33 Valsuri vocale și orchestrale. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Concertul în Re major pentru flaut și orchestră de Franz Xaver Richter. 10.30 Odă limbii române. 11.00 Opera în foileton. 11.15 înșir te mărgărite. 11.45 Emisiune de cîntece și jocuri. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.07 Varietăți muzicale. 12.45 Convorbiri telefonice pe portativ. 13.00 Opera în foileton. 13.18 Vechi melodii de muzică ușoară. 13.30 Program susținut de orachestra de muzică populară Ansamblului „Ciocîrlia". 14.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Concert de prînz. tv 17.30 Pentru cei mici. 18.00 T. T. T. Teletehnica pentru toți. 18.30 Curs de limba franceză (secția a 10-a). 19.00 Pentru tineret. „Vă place muzica ?" Dialog... în cheia de sol. Întîlnire la magazinul „Muzica". 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Film serial ! Thierry la Fronde. 20,26 Album de poezie. Din lirica românească contemporană. 20.35 Zece minute la... Piatra Neamț, 20.45 Seară de teatru : „Punctul O” de Yves Jamiaque, 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. erate muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul arheologic, Piața Libertății nr. 1 . — Colecția de artă a Muzeului arheologic, Expoziția retrospectivă R. I.SIF. — Muzeul de științe naturale str. V. I. Lenin, nr. 32. ROMAN — Muzeul de științe naturale, str. Proletariatului nr. 2 — Muzeul de istorie, str. Cuza Vodă nr .35. TG. NEAmȚ — Muzeul de istorie „Ștefan cel Mare" ; Mănăstirea Neamț — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu" i Humulești (Tg. Neamț) — Casa memorială „Ion Creangă". BICAZ — Muzeul hidroenergetic, ecran PIATRA NEAMȚ - Pietricica „Pentru cîțiva dolari” orele 10-12-14! 15-17 19-21! — Casa de cultură — ,,O sută unu dalmațieni", ROMAN — 23 August — „Vlntul la piată". 10—12—14, 15—17—19—21 — Victoria — „Operațiunea Crossbow" orele 14,30—16,30 — 18,30 20,30. TG. NEAMȚ — „Leul african 16—18—20 e dumneavoastră pref wm Din sălile tribunalului Maria Mocanu era barman la bufetul „Bolta rece” din Piatra Neamț. Avea obiceiul să „piște" cîteva grame de la fiecare capacitate de măsură. Văzînd că merge cu lipsa la gramaj, a început să vîndă băuturile alcoolice cu suprapreț. A trecut o bună bucată de vreme și cum ulciorul nu merge de multe ori... la Bolta rece, a fost prinsă în flagrant delict și i s-au atribuit spre meditație 6 luni închisoare corecțională. Sentința a rămas definitivă. Ziua de 13 februarie 1968, are s-o țină minte Constantin Covrig din Roman, cîte zile o trăi. In această zi de ghinion a fost condamnat la 2 ani și șase luni închisoare corecțională. Știe el pentru ce, dar mai bine să afle și cititorii . Fiind gestionar la O.C.L. Mixt Roman, a „omis" că suma de 6.050,38 lei aparține statului și i-a trecut în contul domniei sale. Adică în limbaj uzual, și-a însușit din gestiune aceasta sumă.' N-a uitat să facă recurs. Dar sentința a rămas neștirbită.’ Mulți cunoscuți ai lui Emil Pavalache, cînd ajung la Costișa, întreabă de susnumitu!.' Dar i se răspundeți! — S-o duá Și nu mai vine... 6 ani.' Pntru că Emil Pavalache nu s-a#mulțumit cu salariul ce-l primea în calitate de contabil șef al C.A.P. Costișa, ci și-a însușit din averea unității suma de 23.480 lei. Nu dintr-o casă, ci treptat! Și pentru că Emil nu s-a mulțumit numai cu salariul, ci și a căutat alte „venituri”. Instanța judecătorească nu s-a mărginit să-î acorde în mod definitiv 6 ani de „odihnă" ci i-a mai „specificat" doi ani Interdicție corecțională. Să-i fie de învătțătură. Th. ȘOIMARU cu sprijinul Tribunalului județean în ajutorul celor care desfășoară muncă politică și culturală de masă BIBLIOGRAFIE — CONSTANTIN BORDEIANU „Implicațiile fluctuațiilor în producția de lapte" Scînteia nr. 7558 din 30 martie 1968. — MIHAIL SARU, PAVEL I. CORNICE01, GH. BARBU, VISARIE, GEORGETA DRAGAN „Mai viu, mai eficient, sprijinul dat de cultură agriculturii." îndrumătorul cultural, nr. 1/1968, pag. 2—6. — D. TUDOSE „Promovarea noului în agricultură — temă educativă importantă", îndrumătorul cultural nr. 11/1967, pag. 46 -47; 51. ALEXANDRU ROȘU, ADRIAN CARANFIL „Sistematizarea satului — un nou și mare pas spre bunăstare și cultură", îndrumătorul cultural nr. 11/1967, pag. 2-3. A. GRINDEA „Spre o nouă etapă în dezvoltarea bibliotecilor sindicatelor” Revista bibliotecilor nr. 2/1968 pag. 70—73. vremea Vremea devine schimbătoare cu cerul mai mult noros, în cursul după amiezii se vor semnala precipitații sub formă de averse locale, însoțite de dețărcări electrice. Vînt slab la potrivit din sectorul nordvest. Temperatura aerului in scădere ușoară Minimele vor fi cuprinse intre 2 și 6 grade, iar maximele între 14 și 19 grade. c Y < S A