Ceahlăul, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 37-112)

1968-04-02 / nr. 37

Pagina 2 r f CEAHLĂUL ... De-a clubul Un zgomot neîntrerupt răzba­tea pînă departe. Am intrat. In încăpere, cocoțați pe birouri, pe scaune, ba și pe casa de fier, mai mulți tineri înarmați cu chitare, trompete și alte instru­mente gălăgioase, se chinuiau să încropească o melodie. Intr-un colț, alți cîțiva învîrteau niște fotografii, făcînd aprecieri foarte aprinse. Doi țînci blonzi nevrau două acordeoane ma­cît toate zilele de după care li se vedeau doar ochii. In fața lor un om de vreo patruzeci de ani, cocoțat pe pervazul feres­trei, făcea niște semne dispe­rate cu mîinile, încercînd să spu­nă ceva. Vocea lui se pierdea însă în vacarmul acela de ne­­descris peste care o trompetă se statornicise imperturbabilă în intenția nevinovată de a se fa­ce auzită. L-am găsit în sfîrșit, în ca­mera de alături și pe tovarășul Bîrzu Mihai, directorul clubului îngropat în maldăre, de cărți pe care încerca să le spri­jine cu mobilele din cameră, dar care se rostogoleau mereu în­­tr-o neîntreruptă curgere. In ca­meră, peste tot erau împrăștiate jocuri de remi, șah, pikupuri, mingi de fotbal, o plasă de vo­lei, două mandoline și o mul­țime de alte lucruri aduse parcă de apă. Cineva bătu în ușă : - Tovarășe director, ce facem cu engleza ? Apoi alții : - Imi trebuie o carte, ce fac? - Imi trebuie... - Aveți răbdare, băieți, poate facem noi ceva... Nu înțelegeam nimic. Direc­torul, transpirat, cu cravata ră­tăcită strîmb sub gulerul că­mășii, privi înspre mine, dincolo de mine... Era vădit obosit, l-am spus pentru ce venisem și parcă s-a mai înseninat puțin, ce put să explice rar, cu­­ în­ges­turi largi. Am înțeles din vorbele lui că harababura de dincolo, de fapt biroul sediului comitetului sin­dical, era... clubul ad-hoc al în­treprinderii Mecanice care adăpostea de cîtva Roman, timp cercul foto, cercul pentru învă­țarea limbilor străine, a acorde­onului, precum și repetițiile for­mației de teatru și ale celei de muzică populară și ușoară. Tot aici erau adunate și cărțile bi­bliotecii întreprinderii. Intr-o ca­meră de 6/4 m. Cu alte cuvinte, în gălăgia aceea se făceau re­petiții, se învăța, se desfășura activitate cultural-artistică. Dar de ce așa înghesuiți ? Povestea e lungă. ...E vorba de fapt de un joc ,,de-a clu­bul" lansat la Roman cu aproa­pe o lună în urmă. E foarte hazliu. Se joacă așa : Eu de e­­xemplu, pentru că știu că clubul tău se va demola, ca urmare a lucrărilor de investiții de la I.M.R., îți dau (căci pot face treaba asta) o altă clădire, spa­țioasă, în care tu vii cu mate­rialele din inventarul vechiului club, cu cărțile tuturor biblio­tecilor sindicale din oraș și cu mult entuziasm. Eu aștept ca tu să te muți cu tot calabalîcul și, după ce ai cărat o săptămînă încheiată, îți spun să duci to­tul... unde știi ,pentru că în clă­direa aceea nu se mai face club. Aici e foarte spectaculos. Tu te enervezi puțin, faci scan­dal, te adresezi forurilor compe­tente și ți se dau ...două cămă­ruțe alături de sediul comitetu­lui sindical municipal unde tre­­­­buie să faci repetiții în surdină,­­ căci altfel ți se bate în perete. I în tot timpul acesta toate b­­­i­bliotecile sindicale din oraș SIN ai încrise, toate cercurile înființate­­ cu atîta trudă se desființează , iar cei peste 2500 salariați ai­­ întreprinderii bat mereu în ușă § și capătă același răspuns : — Aveți răbdare, băieți. Poa­te... Și ei au răbdare o vreme apoi, la sugestia ta încearcă să intre la clubul Uzinei de țevi, dar și acolo e înghesuială. Și... re­nunță. Acesta e jocul. După cum se poate vedea, totul se bazează pe păcăleală și pe... neglijarea importanței activității cultural­­artistice. Nu place desigur tu­turor și mai ales salariaților în­treprinderii mecanice Roman. Viorel TUDOSE LA BIBLIOTECA DIN FILIOARA Numărul din martie al revis­tei adună în paginile sale o se­rie de nume prestigioase ale culturii și literaturii noastre. In cadrul unei anchete orga­nizată de Constantin Călin Corneliu Dima Drăgan, profeso­­­­rul universitar dr. docent Al. Piru, criticul literar Dan Zamfi­­rescu și conferențiarul universi­tar dr. G. Mihăilă răspund la o serie de probleme în legătură cu literatura românească veche. O întîlnire plăcută și emoțio­nantă cu Lucian Blaga ne-o o­­feră corespondența sa inedită, pusă la dispoziția redacției de soția marelui poet și filozof, E­­caterina Tr. Chelariu. Cronica poeziei este semnată de Vlad Sorianu, care ne pre­zintă prima carte a poetului bă­căuan Mihail Sabin („întreține­rea focului") și de Constantin Călin care ne prezintă cea de a doua carte a poetului Ovidiu Genaru („Nuduri"). Pe drumul sinuos al „Antime­­moriilor" lui André Malraux ne conduce cu multă competență Valeriu Rîpeanu, ceea ce dă un plus de farmec capitolului pu­blicat pe ultima pagină („Con­diția umană"). Criticul de teatru Valentin Sil­vestru deschide șirul unor am­ple opinii cu privire la relația creator — critic. C. Potîngă continuă discuția din numărul precedent în legă­tură cu problema generalului, particularului și individualului în cultura de mase, iar lectorul universitar Grigore V. Coban ne prezintă cartea lui Dan Grigo­­rescu „Trei pictori de la 1848". Mereu proaspătă și candidă rămîne rubrica debuturilor care ne face cunoștință cu doi tineri optimiși : Sibylla Oarcea și Vasile Bardan. Nu lipsesc nici semnăturile poeților consacrați : Maria Ba­­nuș, Veronica Porumbacu, Radu Cîrneci, Ovidiu Genaru și Ioa­­nid Romanescu. Cronica dramatică este repre­zentată de George Genoiu („Studioul și programul teatru­lui") și Mihail Sabin („Livada cu vișini", de Cehov). Un interesant studiu, „Mol­dova în primăvara anului 1848“, semnează tînărul profesor de is­torie Relu Leoveanu. Diversitatea problemelor abor­date de revistă își găsește în­truchiparea într-o serie de ar­ticole, printre care evidențiem : „Mașinile electronice, de calcul și analiză numerică", de Mari­ana Crișan Zverca, „Introducere în psihanaliza freudiană", de Mihail Grădinaru, „Cunoașterea filozofică" de Radu Negru, „Per­sonalitatea urbanistică a Iașu­lui", de profesor universitar dr. Caramzin - Cocovschi, „Funcți­ile fenomenului de Mass - Me­dia", de H. Culea, „Despre mu­zica Principatului Moldovei", de Viorel Cosma etc. Revista băcăuană încă o dată că poate dovedește prilejul cititorilor săi o lectură plăcută și instructivă. M. MERTICARU „Ateneu" Nr. 3 (44) 1968 __________________________________________________________________ Anul revoluționar 1848 în Moldova, Țara Românească și Transilvania (Urmare din pag. l­a­­ guna, Ecaterina Varga a fost prinsă de autoritățile austriece în ianuarie 1847 și închisă în temnița de la Alba Iulia. La acțiunile crescînde ale ță­ranilor s-au adăugat cele ale lucrătorilor din manufacturi, a­­telierele și întreprinderile capi­taliste care se înjghebau. Tot cartierul tăbăcarilor din­ Bucu­rești, care număra 6 000 de oameni, a fost gata să participe la mișcarea ce era să izbuc­nească în 1840 în Țara Româ­nească. O parte deosebit de ac­tivă a muncitorimii în formare o constituiau așa-numiții ciocănași de la ocnele de sare de la Te­lega și Slănic (Prahova), de la Ocnele Mari (Vîlcea) și de la Tîrgu Ocna (Bacău), care s-au răzvrătit deseori. Intre cele trei țări române, Moldova a dat semnalul mișcă­rii revoluționare din 1848. A­­ceasta se datorește faptului că în afară de contradicțiile sociale care se înmulțiseră, exista o stare de nemulțumire generală în legătură cu domnia lui M. Sturza care, sprijinindu-se pe boierimea conservatoare, a reușit să se mențină ca domn prin falsificarea alegerilor adu­nării obștești, asigurîndu-și întot­deauna majoritatea voturilor. Revoluțiile de la 1848 din ță­rile române au lovit puternic în orînduirea feudală și au dat impuls dezvoltării capitalismului. După revoluția de la 1848, e­­lementele modului de producție capitalist, care apăruseră încă în sînul orînduirii feudale, dobîn­­desc un cîmp mai larg de ac­țiune, devenind apoi dominante. In lupta împotriva feudalismu­lui, burghezia s-a sprijinit pe masele populare de la sate și orașe, care au constituit forța principală a revoluției. Partici­parea acestora a făcut ca în programul revoluției să fie în­scrise revendicări democratice ca : înlăturarea exploatării feu­dale, dezvoltarea comerțului, li­bertatea presei, a întrunirilor, participarea la viața politică a statului, înlăturarea apărătorului jug otoman și habsburgic, inde­pendența națională. Revoluțiile de la 1848 au de­monstrat necesitatea formării statului național român. Dorința de unire a celor trei țări române s-a manifestat cu putere în timpul revoluției. S-au cimentat legăturile dintre revoluționarii munteni, moldoveni și transil­văneni. Izbucnind pe rînd și desfășu­­rîndu-se separat, în cadrul fie­cărei țări românești, fără o coor­donare unitară, revoluțiile de la 1848 au fost înfrînte de reacțiu­­nea internă sprijinită de reac­­țiunea europeană.Programul revoluției burghezo­­democratice de la 1848 s-a rea­lizat numai în parte, deoarece burghezia a trădat chiar în tim­pul revoluției masele populare. Această trădare a fost punctul de plecare al monstruoasei coa­liții burghezo-moșierești. Lupta revoluționară a maselor, trădată de burghezie, a fost ri­dicată ulterior pe o treaptă superioară de către proletariat, în alte condiții istorice, se luptă cu burghezia și împotriva a­­cesteia. Proletariatului, condus de partidul său revoluționar marxist­­leninist, i-a revenit sarcina isto­rică, de a desăvîrși și revoluția burghezo-democratică. 4 p­reocupării Premieră la Teatrul Tineretului Consemnăm cu plăcere re­ușita premierei de duminică seara de la „Teatrul Tineretu­lui“ din Piatra Neamț. De această dată, publicului i s-a oferit comedia în trei acte „Micul infern" a apreci­atului dramaturg Mircea Ște­­fănescu. Deși consemnăm o anumită diferență de valori în interpre­tare, apreciem că distribuția, alcătuită din Corneliu Dan Borcia, Carmen Galin, Adina Pamfil­ Almăjan, Theodor Da­­netti, Boris Petroff, Alexandru Lazăr și Elena Caragiu a fă­cut un spectacol de mare suc­ces, aplaudat îndelung de către spectatori. nr. 37 __ marți 2 aprilie 1968 Cele 19 C.A.P.-uri din județul nostru care posedă plantații de vii altoite au efectuat dezgro­patul, urmînd ca în perioada actuală să execute tăiatul. intrucît de această lucrare depinde in mare măsură canti­tatea și calitatea rodului, pre­zentăm cîteva indicații, privi­toare la tăierea corectă a viilor. Cooperativele agricole au plantații tinere în anul care (Moldovenii, Doljești, Bălănești,­­­ Dulcești etc.) trebuie să acorde atenție modului de tăiere în a­­ceste vii, deoarece printr-o tă­iere bine făcută se întărirea butucilor și realizează grăbirea intrării pe rod. Dacă vițele sunt bine dezvol­tate, grosimea cordițelor la baza lor fiind peste 6 mm, este indicat să se lase la fiecare butuc o verigă de rod, adică un cep de 2-3 ochi și o cordiță de 4-6 ochi. In acest caz se aleg la fiecare butuc 2 coarde , cea mai de jos se taie la cep, iar a doua, se lasă cordiță. Restul coardelor se suprimă. Dacă vițele sînt slab dezvol­tate, avînd cordițe scurte și sub­țiri (grosimea la bază sub mm) se va face tăierea scurtă,­­ lăsîndu-se 1-2 cepi de 2-3 ochi. în viile de anul III, tăierea se face în verigi de rod astfel : ce­lor care în anul precedent au fost tăiate în cepi, li se lasă a­­cum o verigă de rod (un cep și o cordiță), iar vițele care în anul trecut s-au tăiat la o verigă de rod, li se lasă acum două ve­rigi de rod (2 cepi și 2 cordițe­) în ceea ce privește tăierea viilor pe rod, este necesar ca înainte de a începe lucrarea să se stabilească încărcătura me­die de ochi pe butuc (50-70- 80 ochi) urmînd ca această în­cărcătură să se lase la butucii normal dezvoltați. Un butuc normal dezvoltat se recunoaște prin aceea că are corzi lungi de peste 1,5m groase cam cît un creion. La bu­șt­tucii mai slabi, cu corzi scurte și subțiri se va lăsa o încărcă­tură mai mică decît cea stabi­lită, iar la cei prea viguroși o încărcătură mai mare. In general coardele de roci lăsate trebuie să fie cît mai a­proape de scaunul butucului. Pentru aceasta tăietorul va ale­ge mai întîi coardele crescute pe copii din anul trecut. Dacă din acești copi nu găsim atîtea coarde cîte sînt necesare, se e­­xaminează punțile de rod, adică lemnul de 2 ani care a asigu­rat rodul în anul trecut. De pe aceste punți se aleg coardele de un an care sunt situate către baza lor. La nevoie se vor folosi și coarde situate mai sus pe punți de rod (biciuri) precum și călărași (cordițe situate în spa­tele unei corzi de rod.) Din coardele crescute de pe scaunul butucului și din lemn bătrîn se fac cepi care vor asi­gura rodul în anul viitor. Numă­rul cepilor trebuie să fie egal cu cel puțin jumătate din numă­rul coardelor de rod. Este bine ca scurtarea coar­delor să se facă printr-un nod, deoarece în felul acesta se mic­șorează pierderile de seră cu ocazia „plînsului” vitelor. In primăvara aceasta supra­fața viticolă a județului nostru se va mări cu 50 hectare. Coo­perativele care vor înființa plan­tații noi și-au procurat materia­lul săditor, urmînd ca în cursul lunii aprilie să se execute plan­tarea. In legătură cu această lucrare insistăm asupra fasonării vite­lor și tehnicii plantării lor. Pen­tru fasonare, rădăcinile se scur­tează la 80-10 cm (un lat de mînă), iar cordiță la 4—6 ochi. Numai în cazul cînd vitele au suferit în timpul stratificării, fiind mucegăite sau uscate, se face un fasonat scurt sau ras. In ast­fel de situații rădăcinile se scur­tează la 2 cm sau se taie ras, iar cordiță se scurtează la 2 ochi. Odată cu fasonarea vițe­lor trebuie suprimat și ciotul al­toiului. In vederea plantării, gro­pile se fac în partea sudică a pichetului, concomitent cu plan­tatul, largi de 40 cm și a dinei de 45—50 cm. La baza peretelui dinspre pichet se face o mică scobitură. Cu pămîntul scos din această scobitură se face un mic mușuroi. Vița se așează pe peretele dinspre pichet, care se acoperă rădăcinile după cu pămînt continuîndu-se apoi pînă ce se umple groapa pe jumă­tate. Se calcă cu piciorul, după care se așează 2—3 kg gunoi bine putrezit. Se poate folosi și superfosfat socotind cîte 50—60 gr la o groapă. Urmează udatul și completarea gropii cu pă­mînt. La urmă se face un mușu­roi care să acopere cordiță cu un strat de pămînt mărunt, gros de 5—6 cm Ing. Ov. AZARCHIEVICI Direcția agricolă județeană Ing. Șt. Bălănescu Liceul agricol Trifești Cuvîntul specialistului Lucrări viticole în perioada actuală Sâptămîna aceasta la cinematograful „Pietricica" coproducția italo-franco-spaniolă „Pentru cîțiva dolari în plus" in regia lui Sergio Leone. ,50 ,o oro _ radio București PROGRAMUL 1 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Medalion Ileana Con­stan­tinescu. Prezintă Victor Frunză. 15.25 Opereta pe scena Tea­­trului Muzical din Galați. 15.40 Muzică ușoară de Au­rel Giroveanu și­­ Marcel Ionescu. 16.00 Radiojurnal. Sport. Bu­letin meteorologic. 16.20 Madrigale de Doru Po­­povici și Zoltán Aladar. 16.30 Călătorie în istoria ci­vilizației. 16.55 Arii din opere interpre­tate de Ion Buzea. 17.15 O dă limbii române. 17.45 Poemul simfonic „O noapte pe muntele pleșuv" de Modest Musorgski. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Caleidoscop muzical. 18.30 Tribuna radio. 18.45 în vîrtejul jocului. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 ® melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii românești. 20.40 Ediție radiofonică Dela­­vrancea. 21.00 M­elodii-magazin. 22.00 Radiojurnal. Sport. Bu­letin meteorologic. 22.20 Cîntă Frank Sch­öbel. 22.30 Moment poetic. 22.35 Recunoașteți interpreții ? — muzică ușoară. 23.00 De la muzica ușoară la jazz. 23.20 Pagini vocale și orches­trale din muzica de estradă. 24.00 Buletin de știri. PROGRAMUL II 15.00 Selecțiuni din opereta „Marrie England“ de Ed­ward German. 15.15 Muzică ușoară de Ște­fan Kardoș. 15.35 Piese instrumentale. 15.50 în ritm de vals. 16.15 Sfatul medicului. 16.20 Momente comice din o­­pere. 16.50 Melodii cunoscute, com­pozitori îndrăgiți. 17.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. 17.15 Suita în stil românesc de Constantin C. Nottara. 17.29 Cîntă Lili Balaesi. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 Melodii populare cu Constantin Sofian. 18.10 Amfiteatru literar. 18.30 Concert de estradă. 18.55 Buletin de știri. 19.00 „Ascultătorii ne cer" — muzică din opere. 19.30 Curs de limba franceză (secția a 41-a). 19.50 Noapte bună, copii , po­vestea „Taina pescarului”. 20.00 Muzică ușoară. 20.15 Cercul melomanilor. 20.45 Muzică ușoară și de es­tradă. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Galeria personajelor de operă. 21.30 Lectură in premieră. Lucia Mantu și Mihai Moș­­andrei. 21.50 Cîntă Jean Păunescu și Brenda Lee. 22.11 Cvartetul de coarde de la Haydn la Debussy. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Lucrări de André Joli­­vet. 24.00 Caruselul melodiilor. 0.55—1.00 Buletin de știri. Bu­letin meteo-rutier. MÎINE PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05 Program muzical de dimi­neață. 5.15 Gimnastică. 5.30 Buletin de știri. 5.50 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Muzică și actuali­­­tăți. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia pre­ferată. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntă formația Boria Ropcea. 10.30 Liedul românesc, din creația lui Alexandru Hri­­sanide. 10.45 „Țara-ntreagă-i o gră­dină" — program de cîn­tece. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cîntăreți ai plaiurilor noastre. 11.15 Arii din opere interpre­tate de Lela Cincu. 11.30 Melodii din filme. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Dansuri din operete. 12.20 Notați-vă din programe­le noastre. 12.22 Întîlnire cu melodia­ populară și interpretul pre­ferat. 13.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 13.20 Piese instrumentale. 13.30 Emisiune literară. 13.50 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 14.15 De ce? De unde? De cînd ? 14.30 Radio-publicitate. 14.50 Cîteva minute cu Paul Anka. PROGRAMUL NI 6.45—7.00 Agenda bucureșteană. 7.00 Melodii populare. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 Buletin de știri. 7.35 Buletin meteo-rutier. 7.39 Aranjamente pentru fan­fară. 7.45 Varietăți folclorice. 8.00 Muzică ușoară. 8.20 Prelucrări corale. 8.30 Buletin de știri 8.35 Opera In foileton i „Pes­cuitorii de perle" de Bizet. 9.00 Lucrări de cameră de Anatol Vieru. 9.33 Valsuri vocale și orches­trale. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Concertul în Re major pentru flaut și orches­tră de Franz Xaver Richter. 10.30 Odă limbii române. 11.00 Opera în foileton. 11.15 înșir­ te mărgărite. 11.45 Emisiune de cîntece și jocuri. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.07 Varietăți muzicale. 12.45 Convorbiri telefonice pe portativ. 13.00 Opera în foileton. 13.18 Vechi melodii de mu­zică ușoară. 13.30 Program susținut de or­a­chestra de muzică populară Ansamblului „Ciocîrlia". 14.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Concert de prînz. tv 17.30 Pentru cei mici. 18.00 T. T. T. Teletehnica pentru toți. 18.30 Curs de limba franceză (secția a 10-a). 19.00 Pentru tineret. „Vă place muzica ?" Dialog... în cheia de sol. Întîlnire la magazinul „Mu­zica". 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Film serial ! Thierry la Fronde. 20,26 Album de poezie. Din lirica românească con­temporană. 20.35 Zece minute la... Piatra Neamț, 20.45 Seară de teatru : „Pun­ctul O” de Yves Jamiaque, 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. e­rate muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul arheologic, Piața Libertății nr. 1 . — Colecția de artă a Muzeu­lui arheologic, Expoziția retrospectivă R. I.SIF. — Muzeul de științe natu­rale str. V. I. Lenin, nr. 32. ROMAN — Muzeul de științe naturale, str. Proletariatului nr. 2­­ — Muzeul de istorie, str. Cuza Vodă nr .35. TG. NEAmȚ — Muzeul de is­torie „Ștefan cel Mare" ; Mă­năstirea Neamț — Muzeul memorial „Mihail Sadovea­­nu" i Humulești (Tg. Neamț) — Casa memorială „Ion Creangă". BICAZ — Muzeul hidroenerge­tic, ecran PIATRA NEAMȚ - Pietricica „Pentru cîțiva dolari” orele 10-12-14! 15-17 19-21! — Casa de cultură — ,,O sută unu dalmațieni", ROMAN — 23 August — „Vlntul la piată". 10—12—14, 15—17—19—21­ — Victoria — „Operațiunea Crossbow" orele 14,30—16,30 — 18,30 20,30. TG. NEAMȚ — „Leul african 16—18—20 e dumneavoastră pref wm Din sălile­­ tribunalului Maria Mocanu era bar­man la bufetul „Bolta rece” din Piatra Neamț. Avea obiceiul să „piște" cîteva grame de la fie­care capacitate de mă­sură. Văzînd că merge cu lipsa la gramaj, a înce­put să vîndă băuturile alcoolice cu suprapreț. A trecut o bună bucată de vreme și cum ulciorul nu merge de multe ori... la Bolta rece, a fost prinsă în flagrant delict și i s-au atribuit spre meditație 6 luni închisoare corecționa­­lă. Sentința a rămas de­finitivă. Ziua de 13 februarie 1968, are s-o țină minte Constantin Covrig din Ro­man, cîte zile o trăi. In această zi de ghinion a fost condamnat la 2 ani și șase luni închisoare co­­recțională. Știe el pentru ce, dar mai bine să afle și citi­torii . Fiind gestionar la O.C.L. Mixt Roman, a „o­­mis" că suma de 6.050,38 lei aparține statului și i-a trecut în contul domniei sale. Adică în limbaj u­­zual, și-a însușit din ges­tiune aceasta sumă.' N-a uitat să facă re­curs. Dar sentința a ră­mas neștirbită.’ Mulți cunoscuți ai lui Emil Pavalache, cînd a­­jung la Costișa, întreabă de susnumitu!.' Dar i se răspundeți! — S-o duá Și nu mai vine... 6 ani.' Pntru că Emil Pavalache nu s-a#mulțumit cu sala­riul ce-l primea în cali­tate de contabil șef al C.A.P. Costișa, ci și-a în­sușit din averea unității suma de­ 23.480 lei. Nu dintr-o c­asă, ci treptat! Și pentru că Emil nu s-a mulțumit numai cu salariul, ci și a căutat alte „venituri”. Instanța judecătorească nu s-a mărginit să-î acorde în mod definitiv 6 ani de „odihnă" ci i-a mai „spe­cificat" doi ani Interdicție corecțională. Să-i fie de învătțătură. Th. ȘOIMARU cu sprijinul Tribuna­lului județean în ajutorul celor care desfășoară muncă politică și culturală de masă BIBLIOGRAFIE — CONSTANTIN BORDEIA­NU „Implicațiile fluctua­țiilor în producția de lap­te" Scînteia nr. 7558 din 30 martie 1968. — MIHAI­L SARU, PAVEL I. CORNICE01, GH. BARBU, VISARIE, GEORGETA DRAGAN „Mai viu, mai eficient, sprijinul dat de cultură agriculturii." în­drumătorul cultural, nr. 1/1968, pag. 2—6. — D. TUDOSE „Promovarea no­ului în agricultură — temă educativă importantă", în­drumătorul cultural nr. 11/1967, pag. 46 -47; 51. ALEXANDRU ROȘU, ADRI­AN CARANFIL „Sistema­tizarea satului — un nou și mare pas spre bunăstare și cultură", îndrumătorul cultural nr. 11/1967, pag. 2-3. A. GRINDEA „Spre o nouă etapă în dezvoltarea bibli­otecilor sindicatelor” Re­vista bibliotecilor nr. 2/1968 pag. 70—73. vremea Vremea devine schimbătoa­re cu cerul mai mult noros, în cursul după amiezii se vor semnala precipitații sub formă de averse locale, însoțite de de­țărcări electrice. Vînt slab la potrivit din sectorul nord­­vest. Temperatura aerului in scădere ușoară Minimele vor fi cuprinse intre 2 și 6 grade, iar maximele între 14 și 19 grade. c Y < S A

Next