Ceahlăul, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)

1968-09-27 / nr. 188

s r v > I Anul I Nr. 188_______vineri 27 septembrie 1968 A 4 pagini 30 bani | In condițiile acestei toamne ploioase REUȘITA CAMPANIEI AGRICOLE DEPINDE IN MARE MĂSURĂ DE ARTA FOLOSIRII TIMPULUI PRIELNIC Ața cum se anunța recent în coloanele ziarului nostru, prog­noza meteorologică prevede timp umed, ploios, care îngreuiază efectuarea volumului mare de lucrări agricole din această toam­nă. De alaltăieri dimineață a început deja să plouă mărunt. IN ACESTE CONDIȚII STRINGEREA FARA PIERDERI A RE­COLTELOR, EXECUTAREA INSAMINȚĂRILOR IN TIMPUL OPTIM. IN GENERAL REUȘITA CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNA, DE­PINDE IN MARE MĂSURĂ DE ARTA FOLOSIRII TIMPULUI PRI­ELNIC, A „FERESTRELOR", A ORELOR ȘI MINUTELOR BUNE DE LUCRU IN TIMP. Aceasta cere din partea conducerilor uni­­taților agricole, a cadrelor tehnice, a tuturor factorilor răspun­zători de soarta recoltei prezente și viitoare, capacitate orga­nizatorică, destoinicie, mare mobilitate în manevrarea forțelor de muncă și a bazei tehnice materiale, astfel ca timpul favorabil să fie folosit cu maximum de eficiență productivă. „Cine se scoa­lă de dimineață - departe ajunge", spune înțelepciunea po­porului. Acolo unde folosirea efectivă a timpului favorabil devine o problemă de conștiință, de răspundere, se înregistrează suc­cese chiar în condițiile arătate. Unde chestiunea nu a depășit stadiul teoreticului, rămînerile în urmă sînt evidente. Intr-un raid-anchetă efectuat în 3 comune de pe valea Bistriței: Podoleni, Zănești și Roznov am constatat modalități diferite de folosire a timpului de lucru la recoltat și la insămințări și, bine­înțeles, cu consecințele firești, iată și constatările : Podoleni: La orele 7,30, 18 trac­toare în curtea secției ,1. M. A.­ ­ Chiar 1.8. Le-am numărat îm­preună cu Gheorghe Aramă, șeful secției. La această oră, după cum ne-a spus mecanicul Constantin Surdu, erau alimen­tate cu motorină, doar 3 trac­toare, 11 rămăseseră de ali­mentat, 4 erau scoase din pro­gram două în rodaj, două defecte (defecțiuni care puteau fi remediate încă de cu seară). Și pregătirile pentru ieșirea în cîmp se desfășoară lent, după cum la fel de calm apare pe la aceeași oră tovarășul Nicolae Blaj, inginerul C.A.P., pentru­ a definitiva cu­ șeful secției I.M.A. programul de lucru și reparti­zarea mecanizatorilor. Vremea e înnourată, amenințătoare de ploaie. Dacă se pleca dimi­neață, se puteau folosi cîteva ore favorabile de lucru. Așa... Practica zilei „prescurtate" se menține și la brigăzile de cîmp ale C.A.P. care, de altfel, lucrează cu numai jumătate din efective. Abia pe 25 septembrie urma să înceapă recoltatul po­rumbului. Consecințele sunt dintre cele mai alarmante : C.A.P. a însă­mînțat doar 14 ha cu orz din 70­­ La griu, 85 ha din 450. Să nu fi învățat mecaniza­torii și cooperatorii de la Po­doleni din seculara experiență a muncii cîmpului care dove­dește că dimineața-i sporul ?!„, Zănești . Orele 10. Toate trac­toarele și mașinile sînt In cîmp Vecina Podolenilor, comuna Zănești ne prezintă o cu totul altă față. In curtea secției I.M.A. nu există nici un tractor. Doar un singur șasiu R.S. 09 e pre­gătit pentru cosit mecanic. Res­tul — în cîmp, la treabă, . Me­canizatorii știu de seara pro­gramul de lucru. La magazia C.A.P. autoca­mioanele cu saci cu sămînță de griu, protejați cu prelate, stau încă în espectativă : plouă sau nu plouă ?! Apoi urcă panta dealului aprovizionînd semănă­­torile. Sus pe deal se lucrează la arat, la discuit, semănat, la cosit și adunat trifoi. In perioa­dele de tîrîială , măruntă meca­nizatorul Iftimie Cristea folo­sește o glugă, improvizată, dar nu scoate tractorul cu plugul din brazdă. Terenul eliberat de floarea soarelui este inițial dis­cuit, apoi arat gospodărește. Și inginerul C.A.P., tovarășul loan Adochiței și­­ șeful secției I.M.A., Dumitru Jipa, sunt, în continuă mișcare , controlează, corectează­, animă­. Diferențe de organizare și conducere între cele două uni­tăți vecine și, bineînțeles, dife­rențe de rezultate. Orzul C.A.P. Zănești deja a răsărit, secara masă verde la fel. Griul a fost însămînțat pe 120 ha din 540. Spre deosebire de Podoleni, unde eliberarea terenului con­stituie o­­ adevărată problemă cheie, la Zănești mai sînt pre­gătite pentru însămînțat 180 ha. smm Roznov : Orele 12,30. Ședință : cum să facem să ieșim din impas ?!... Tîrîțe tot mai insistent. La bri­gada Slobozia se ține ședința. Sînt prezenți directorul I.M.A. Podoleni, tovarășul ing. Arnautu, instructorul U.J.C.A.P., tovarășul Cezar Teofănescu, șeful secției I.M.A. ing. Izu Butnaru, preșe­dintele, vicepreședintele și In­ginerul C.A.P. Roznov, briga­dierii de cîmp. Chestiunea arză­toare la ordinea zilei­­ ce ne facem, că nu avem brațe de muncă. Pe data de 24 septem­brie n-au­ fost nici oameni pen­tru semănători. Mai este de recoltat floarea-soarelui, vreo 4-5 ha. De treierat, de pe a­­proape 50 de ha. Planul de în­­sămînțări la griu e mare-780 de ha din care s-a realizat doar 170. La orz din 100, mai sînt 20 de ha de însămînțat. Și tim­pul nu așteaptă. Vremea ame­nință tot mai mult cu ploaie. Oamenii reorganizează, rere­­partizează, propun. Din partea mijloacelor mecanizate n-au nici un necaz. Li se pune la dispo­ziție tot ce doresc, cu larghețe chiar. Nodul gordian — brațele de muncă sunt cu totul insufi­ciente. Ce-i de făcut? S-a hotărât mo­bilizarea tuturor forțelor, prin­­tr-o puternică muncă politică. Am dori să fie de mult succes, Organizațiile de partid de la sate - în fața unui examen al operativității și capacității lor de mobilizare Concluziile raidului întreprins de redacția noastră sunt, așa­dar, limpezi , fața de perioada in care ne aflam și de exigen­țele sporite ale actualei cam­panii, stadiul lucrărilor este mult intirziat. Ce măsuri au luat or­ganizațiile de partid din coo­perativele agricole amintite spre a-și îndeplini cu cinste acum, în vîrf de campanie, rolul de conducător politic ? Cum au mi­litat ele pentru înlăturarea fri­­­elor ce încetinesc ritmul de execuție ? La Zănești - ne spune Con­stantin Neacșu, locțiitorul secre­tarului comitetului de partid - s-a început prin a convoca o scurtă ședință de lucru cu secre­tarii organizațiilor de bază și brigadierii, cu prilejul căreia au fost discutate măsurile menite să asigure realizarea în timpul optim a tuturor lucrărilor. Por­nind de la faptul că în condi­­țiile specifice comunei, femeile reprezintă principala forță de lucru, mobilizarea acestora ră­­mine principalul obiectiv. La rîn­­dul său, comitetul comunal U.T.C. urmărește­­ permanent participarea celor 200 de ute­­ciști, aportul lor la intensificarea ritmului lucrărilor. La Podoleni întîlnim un ta­blou sensibil diferit. Eliberarea terenului se face cu greutate, insămînțările sînt întîrziate. Unele brigăzi și echipe vin la lucru cu efectivul înjumătățit. Munca politică de masă, în loc să joace un rol mai activ tocmai avînd în vedere aceste greu­tăți, este dată uitării. Comite­tul de partid pe cooperativă s-a mulțumit cu faptul că desfășu­rarea campaniei de toamnă a figurat pe ordinea de zi a cîtor­­va adunări generale pe brigăzi, uitînd să urmărească dacă se îndeplinesc măsurile stabilite. Nici comitetul comunal de partid nu s-a sesizat prea mult de actuala situație de fapt. Foarte calm, tovarășul Dumitru Iosub, secretarul comitetului, ne dă asigurări că la Podoleni campania nu va pune probleme, că acum sînt cîteva zile cind oamenii au alte treburi pe la casele lor, dar că apoi... Cînd „apoi", dacă vremea este așa cum o vedem și fiecare oră e prețioasă ? Raminerile în urmă ce se acumulează de la o zi la alta vor fi greu de recuperat, vor necesita eforturi mult mai mari decit cele cerute de orga­nizarea muncii în așa fel incit lucrările să se execute ritmic. O totală inactivitate domnește și la comitetul comunal U.T.C., care n-a întreprins nimic concret spre a mări aportul tinerilor la bunul mers al campaniei. Nici școlile nu au fost încă solici­tate, deși sunt în cooperativa agricolă lucrări pe care elevii le-ar putea executa cu bune rezultate in cadrul orelor de practică agricolă. Principala cauza a intîrzierii campaniei la Roznov o consti­tuie slaba participare la lucru a cooperatorilor. Sarcina ce re­vine comuniștilor de aici este mai grea decit în alte locali­­tăți. Ei trebuie să sprijine con­ducerea cooperativei în efortul de a depăși actuala situație, explicînd oamenilor că este în joc însuși rodul muncii lor de un an întreg, însăși recolta lor de miine. Fără îndoială, însă, că e necesar un sprijin mai sus­ținut din partea comitetului co­munal de partid, începutul a și fost făcut. După cum ne re­latează tovarășul Constantin Apetrei, s-a luat legătura cu comitetul de partid de la I.F. Roznov, unde sunt angajați peste 600 de bărbați din comună, pentru ca în timpul lor liber aceștia să dea ajutor la recol­tarea culturilor de toamnă. La fel urmează să se procedeze și cu cei angajați la U.F.S. Să­vinești sau la C.I.A.P.N. Mari acțiuni de muncă patriotică pot fi organizate cu elevii din co­mună, cu salariații. Comitetele U.T.C. au datoria să explice ti­­nerilor că strinsul recoltei este o înaltă îndatorire patriotică, la care sunt chemați să-și aducă și ei contribuția. Prin importanța sa, prin con­dițiile în care se desfășoară, actuala campanie de toamnă constituie, pentru toate organi­zațiile de partid de la sate, un veritabil examen al opera­tivității și capacității lor de mo­bilizare a cooperatorilor, un examen care poate fi promovat numai printr-o muncă stărui­toare, de zi cu zi. OAMENI AI MUNCII DE PE OGOARE ! Aceste zi­le sînt hotărîtoare pentru recolta anului viitor. Folosifi­­e din plin, nu pierdeți nici o oră din timpul bun de lucru! B­ren da I-a la nivelul celor de vîrf din lunile precedente Rezultatele obținute in cadrul trimestrului III la U.F.S. Săvi­­nești reflectă justețea măsurilor luate de conducerea întreprin­derii pe linia organizării per­manente a producției, înainte de toate, ritmicitatea realizării planului de producție ne arată o creștere neîntreruptă față de perioadele precedente. Astfel, față de semestrul I al anului 1968 cînd media lunară reali­zată a fost de 32 la sută în de­cada I, 33 la sută în decada a II-a și 35 la sută în decada a III-a, în luna iulie a.c. s-a reali­zat în decada I, 32,8 la sută, in decada a ll-a, 33,4 la sută, în decada a lll-a, 33,8 la sută. Din această comparație rezultă că în prima luna a trimestrului III a crescut nivelul producției rea­lizată in prima decada. In prima decadă din luna august valoa­rea totală a producției globale s-a realizat în proporție de 33 la suta. Considerăm ca un rezultat important in organizarea știin­țifică a producției, faptul că in cadrul uzinei noastre greutatea specifică a primei decade față de celelalte două ale lunii in curs este în permanentă creș­tere, ceea ce aduce după sine, că valoarea absolută a produc­ției obținută în aceste 10 zile se apropie tot mai mult de ni­velul decadei de vîrf din luna precedentă. Cu cit este mai aproape nivelul primei decade din luna în curs de nivelul ulti­mei decade din luna expirată, gradul ritmicității este cu atit mai perfect iar rezultatele lu­nare sunt cu atit mai mari. Ast­fel, în luna august nivelul pro­ducției globale obținut în de­cada I a fost cu numai 2,9 la sută mai mic decit nivelul decadei a lll-a din luna iulie, iar în septembrie numai cu 4,5 la sută mai mic decit în ultima decadă a lunii august, comparat cu lunile semestrului I, cînd ni­velul decadelor I a lunilor în curs în general a fost simțitor mai mic decit nivelul decade­lor de vîrf din lunile prece­dente. Efectul creșterii ritmicității producției se concretizează îna­inte de toate în depășirile de plan înregistrate în fiecare pe­rioadă de timp. Astfel, în luna septembrie planul pe primele două decade s-a depășit cu 6,1 la sută, în luna august cu 5,6 la sută, iar în iulie cu 6,6 la sută. Toate aceste depășiri lu­nare au făcut posibil ca din planul trimestrial pînă la 20 septembrie să se realizeze 94,5 la sută. Deci pe ultima decadă a trimestrului III a rămas de realizat din planul trimestrial numai 5,5 la sută în loc de 10,9 la sută, ceea ce denotă că și în trimestrul III, colecti­vul întreprinderii noastre poate să raporteze partidului realiza­rea planului cu cîteva zile îna­inte de termen. La produsele principale cea mai bună ritmicitate o găsim la caprolactamă, la fibră re­­­cn, precum și la fibră melana, la care producția realizată în cadrul fiecărei luni arată o di­namică de­­ creștere corespun­zătoare intre cele 3 decade, iar nivelul primei decade se apro­pie cel mai mult de nivelul ob­ținut in perioada de vîrf a lunii precedente. Acest fapt a con­tribuit intr-o mașină conside­rabilă la depășirle de plan din decadă in decadă. Astfel, la data de 20 septembrie din pla­nul trimestrial la fibră melana a mai rămas de realizat numai 5 la sută, la sulfat de amoniu 3 la sută, iar la caprolactamă numai 1 la sută. Paralel cu creșterea volumu­lui producției realizate în trimes­trul III a crescut in continuare și calitatea produselor. De exemplu, la secția textil, con­dusă de inginerul R. Căciu­laru, în luna iulie, față de 83 la sută plan la fire reton, s­a înregistrat 89,3 la sută calita­tea I, iar în august 89,5 la suta. Realizarea și depășirea pla­nului de producție pe seama creșterii gradului de ritmicitate contribuie îa creșterea eficien­ței economice a activității pro­ductive, ceea ce se vede și din aceea, că planul cumulat­ pe primele două luni ale trimes­trului III la producția marfă vîn­­dută și încasată s-a depășit cu 5 la sută, iar la beneficiu cu 19,2 ln sută, îmbunătățind gradul ritmicită­ții și la produsele rețele cord și aerilonitril, pe viitor eficiența întreprinderii noastre va fi și mai mare. "U­n economist HW.:‘ șef birou plan U.F.S. Ritmicitatea producției D. MARTON nunt SILUETELE ÎNALTE ALE INSTALAȚIILOR INDUSTRIALE MO­DERNE ÎMBOGĂȚESC PEISAJUL JUDEȚULUI NOSTRU.­IN CLIȘEU : INSTALAȚIA DIN CADRUL SECȚIEI AMO­NIAC A C.I.A.P.N. „InScsT , 7 ■ ’ Curier In plină campanie de vinificație Mustul și tulburea! ’68 se află la loc de cinste în mustă­riile organizate în unitățile de alimentație publică ale jude­țului. Puțini însă din cei care dau curs invitației testante a aromei de must dulce și de pastrama cu mămăliguță știu că, în majoritatea lor, mustă­riile primesc mustul și tulbure­lul de la secția vinalcool Ro­man, care se află în­­ plină campanie de vinificație. La această secție, circa două vagoane de struguri pe zi­ își schimbă „actul de identitate" în must. Inginerul Constantin Ivașcu, șeful secției, ne infor­mează că în această toamnă a mai fost deschis un centru de vinificație în satul Cuci, comu­na Bozieni, care va prelucra circa 30 vagoane struguri. Modernizarea străzilor continuă la municipiul Piatra Neamț s-au făcut în acest an efor­­turi pentru modernizarea u­­nui mare număr de străzi. Pînă la data actuală s-au terminat de asfaltat străzile Alexandru cel Bun, V.A.Ure­­chia, Maiakovschi, I.L.Cara­­giale, Codrului, Cuiejdiului și o porțiune a străzii Ion Creangă. Intr-un stadiu avansat se găsesc în acest moment lu­crările de modernizare pe străzile Drăghiescu, Căprioa­rei și Coșbuc. îndată după terminarea străzii Coșbuc, aici va fi reamplasată stația de autobuze aflată acum în apropierea Școlii generale nr. 3. Lucrări de asfaltare au în­ceput, de asemenea, pe stră­zile Speranței și Parcurilor. Cum ați demarat în noul an școlar ? Primele zile de cursuri cu preo­cupările, emoțiile, grijile și bucuriile lor, au readus viața școlară pe făgașul ei obișnuit. Elevii și-au ocupat locurile în bănci, învățătorii și profesorii au reluat firul întrerupt al dis­ciplinelor lor de acolo de unde l-au lăsat înainte de «vicanța. Am vizitat — în aceste zile de început — cîteva școli din orașele și satele județului nostru. Po­pasul în cele mai multe școli ne-a prilejuit constatarea că zilele începutului de trimestru se scurg, așa cum este și firesc, într-o atmosferă serioasă de stu­diu, ordonat și planificat, între­ținuta de corpul profesoral. Nu e mai puțin adevărat însă că, în unele școli, am aflat unele nea­junsuri, deficiențe de organi­zare a muncii cadrelor didactice care stînjenesc desfășurarea nor­mală a cursurilor. Trebuie spus, și aceasta o recunosc marea ma­joritate a învățătorilor și profe­sorilor, că zilele de început de an sau de trimestru școlar au o importanță deosebită pentru ansamblul de studiu al elevilor, ca ceea ce se pierde în primele ore de curs cu greu și cu efort se poate recupera pe parcurs. Tocmai ținînd seama de cerințe­le pedagogice și psihologiei pri­melor zile de școala, se reco­mandă colectivelor pedagogice să asigure din vreme planifica­rea lecțiilor, desfășurarea ritmi­că a fiecărei zile de curs, pre­gătirea materialului didactic necesar predării, a manualelor și celor trebuincioase fiecărui elev. Cum este respectată această îndatorire pedagogică ? In ceea ce privește programul, în unele școli, continuă să dom­nească încă o situație de­­ pro­vizorat. Elevii află de pe o zi pe alta ce lecții au de pregătit, în orarul zilnic apar așa-numitele „ferestre" - ore în care nu se țin lecțiile la obiectele progra­mate. Aceste ore „libere" sunt umplute cu tot felul de activi­tăți , cu lecții de muzică, desen, educație fizică (sunt folositoare, dar in nici un caz nu pot înlocui matematica, fizica, limbile străi­ne). Principala cauză care de­termină pe alocuri asemenea a­­bateri de la programul școlar o constituie reprezentarea la posturi a unor cadre didactice. Nici după o săptămînă de la în­ceperea cursurilor, peste 40 de cadre didactice, în marea lor ma­joritate tineri absolvenți, nu s-au prezentat la școlile la ca­re au fost repartizate. In ase­menea condiții nu-i de mirare de ce la liceele din Roznov și Säbooani, ca și la școlile gene­rale din Luminiș, Poloboc, Șo­­voaia, Hangu, Huisurezi orele de fizică, chimie, istorie și geografie sunt înlocuite cu alte activități, chiar și administrative. Cîțiva membri ai corpului pro­fesoral cu care am stat de vorbă ne-au semnalat și alte greutăți pricinuite începutului de an școlar de o serie de întîrzieri ale programelor pentru diferite dis­cipline, cit și de nesosirea încă a unor manuale școlare. Profe­soara Maria Vaideanu, director adjunct la Școala generală nr. 3 din Piatra Neamț, ne-a infor­mat că profesorii nu-și pot în­tocmi planificările pentru istorie la clasa a VlI­-a, caligrafie la clasa a V-a, precum și la edu­cație fizică și lucrări practice, tocmai din lipsa de programe- Lipsesc o serie de programe și pentru licee : programele pentru limba româna, fizică și filologie la clasa a XlI-a, botanică clasa a IX-a, precum și instruc­ța­țiunile­­ suplimentare pentru pro­gra­mele de istorie și geografie la clasa a X-a. Era necesară expedierea din vreme la școli ci programelor și manualelor, pen­tru ca profesorii să le poată studia și să-și întocmească pla­nificarea calendaristică, să se pregătească pentru primele lecții. Lipsa unor manuale școlare în­­greuează, de asemenea, buna desfășurare a procesului de în­­vâțămînt. Pe lingă cele needita­te, lipsesc încă din școli manu­alele de istorie pentru clasele a IV-a și a Xll-a, geografia pen­tru clasa a lll-a și caietele de desen. La Zănești, bunăoară, 38 de elevi nu au manuale de desen. O problema destul de­ serioa­să, mai ales pentru început de an școlar, o constituie frecvența elevilor, in prima săptămînă de școală au lipsit de la cursuri peste 2.100 elevi. In școlile gene­rale din Mărgineni, Oniceni, Borca, Rediu, Păstrăveni, Pi­pirig ca și în cele din munici­piul Roman, au lipsit zilnic cite 30-100 de elevi. Aceasta ar tre­bui să dea mult de gîndit atit conducerilor de școli, cadrelor didactice, inspectoratului jude­țean, cit și organizațiilor de ti­neret din școlile respective.­ Frecvența în școală trebuie să constituie un obiectiv al muncii care sa se îndeplinească fără rabat. GH. ZAHARIA (Continuare în pag. a lî-a) Raid - anchetă prin școlile din Județ

Next