Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)

1968-10-01 / nr. 191

Pag. a 2-a Colocviu cu părinții La Casa de cultură din Tg. Neamț s-a desfășurat dumi­nică o interesantă întîlnire în­tre părinții elevilor de la liceul „Ștefan didactice­ cel Mare" și cadre Cu acest prilej, au fost dezbătute probleme de mare importanță privind edu­cația elevilor în școlile de cul­tură generală, în lumina ulti­melor hotărîri de partid și ale Legii învățămîntului. Partici­panții la discuții, părinți ai e­­levilor din orașul Tirgu Neamț și din satele apropiate, ca și profesorii prezenți la intîlnir­e, au reliefat sarcinile importan­te care le revin în continuare în educarea tinerei generații. CEAHLĂUL CIUTTy^AlL TEATRUL TINERETULUI DIN PIATRA NEAMȚ A GĂZDUIT ÎN ULTIMUL TIMP NUMEROASE FORMAȚII DE PRESTIGIU CARE AU PREZENTAT SPECTACOLE DE ÎNALTA ȚINUTA ARTISTICA. PRINTRE ACESTEA SE ÎNSCRIE ȘI OPERETA „LOGODNICUL DIN LUNA", ÎN INTERPRETAREA UNUI COLECTIV AL TEATRULUI DE OPERETA DIN BUCUREȘTI, în fotografie , o scenă din acest spectacol. Um nou focar de cultură : Universitatea populară Participarea activă a tuturor cetățenilor la munca de creație materială și spirituală, la pro­movarea progresului social, este o trăsătură esențială a societății noastre socialiste. Ea implică dreptul la cultură al tuturor și datoria de a dezvolta propria personalitate, prin însușirea con­tinuă a valorilor culturii și civi­lizației. „ Poporul­ui trebuie să i se dea acele valori culturale de care are nevoie, rămînînd ca în ace­lași timp, potrivit firii lui, să i se deștepte și trebuințele cultu­rale superioare celor existente". Astăzi, dezideratul formulat cînd­­va de Dimitrie Gusti a devenit realitate, democratismul socialist reflectîndu-se atît în valorificarea creațiilor trecutului, cît și în pro­cesul de punere în circulație și asimilare de noi valori culturale, date la iveală de știința și arta contemporană. Revoluția culturală, care se desfășoară astăzi cu participarea fiecărui om, presupune un pro­ces de cunoaștere activă, crea­toare. Hotărîrea de a înființa, în a­­cest an, o Universitate populară în municipiul Piatra Neamț, se înscrie în rîndul măsurilor luate de Comitetul județean pentru cultură și artă, pentru a favoriza publicului larg, prin intermediul unor cursuri, contactul cu oa­menii de știință și cultură, cer­cetători, cadre didactice din în­­vatămîntul mediu și superior. In anul de învățămînt 1968/ 1969, Universitatea va funcționa cu urătoarele cursuri : 1. EDUCAȚIA ESTETICĂ. Rînd pe rînd, antichitatea și evul me­diu, renașterea și veacurile mo­derne se vor contura în cadrul prelegerilor privind arta plastică, muzica și teatrul. Teme ca „Fru­mosul din natură și frumosul ar­tistic", „însemnătatea gnoseolo­gică a generalizării artistice", „Artele sincretice: baletul, opera, teatrul, cinematografia", „Teatrul total" sau „Concepții moderne în cinematografie" vor contribui la instruirea și îndrumarea publicu­lui iubitor de frumos, modelîndu-i sensibilitatea și formîndu-i uni­versul de gîndire. 2. PAGINI DIN ISTORIA CIVI­LIZAȚIILOR. In cadrul cursurilor de la această secție se va ur­mări cunoașterea celor mai ca­racteristice laturi ale dezvoltării cultu­rilor și civilizațiilor. Se va face o scurtă incursiune în isto­ria academiilor, începînd cu cea a lui Platon și sfîrșind cu ,cea mihaileana, se­ vor­ prezenta, suc­cesiv, marile momente ale artei universale, de la Leonardo da Vinci la Goethe și mitul lui Faust, trecîndu-se apoi civilizației moderne la momentul reprezentat de Brîncuși, prelegerile închein­­du-se cu tema „Geniul poporului român în coordonatele secolului XX" 3. PROBLEME ACTUALE ALE EDUCAȚIEI. Aici, conferințele vor pune în discuție problemele com­plexe pe care le ridică viața so­cială contemporană. Pornindu-se de la „Familia, comunitate de muncă și cultură", „Opinia publică și exigența față de tînăra generație", „invățămîn­­tul programat" se va continua cu „Climatul moral al străzii", „Ra­dioul­ și televiziunea în mediul familial" sau „Exemplul, factor di­namic în educație", toate aceste teme contribuind la elucidarea multor lucruri și probleme actua­le care frămîntă conștiința noastră. 4. DIN TEHNICA SECOLULUI XX. Cursul va urmări probleme de actualitate stringentă pre­cum : „Tehnica grefelor", „Plas­ma, cea de a patra stare a ma­teriei”, „Energetica prezentului și viitorului". El va fi continuat cu „Automatizarea, imperativul pro­ducției", „Automatele in cos­mos" sau „Farfuriile zburătoare”, încheindu-se cu simpozioanele „Dialogul om-știință în epoca contemporană" și „Inventar în România", tematica creînd o vi­ziune de ansamblu asupra dez­voltării tehnicii în secolul XX. 5. CURSURI DE LIMBI STRĂI­NE. Cu o durată de trei ani, cursurile de limba franceză, ita­liană, germană și engleză își di­versifică metodele de predare după nivelul grupelor, folosind în special metoda de predare mix­tă a cărei valoare nu mai tre­buie demonstrată. Ele acordă a­­tenție, deopotrivă, problemelor de fonetică și grafie, celor de gramatică și vocabular, adre­­sîndu-se tuturor celor care, în preocupările lor profesionale,­­doresc să consulte o bibliogra­fie mai largă, precum și celor care, prin mijlocirea unei lim­­i străine, năzuiesc spre o cultură umanistă cît mai largă. Cursurile de cultură genera­lă ale Universității populare din Piatra Neamț se vor desfășura bilunar, iar cele de limbi străine de două ori pe săptămînă, cîte două ore consecutive. Calitatea prelegerilor, folosi­rea în permanență a aparata­­jului audio-vizual vor permite ti­nerei noastre Universități popu­lare să-și cîștige, încă din pri­mul an. Un­ prestigiu binemeritat în orașul de la poalele Pietrici­­căi, devenind, cu adevărat, o formă superioară de răspîndire a­­ cuunoștințelor edicu­ral-științifice. prof. Ovidiu BERBECE președinte al Comitetului municipal de cultură și artă Piatra Neamț Covoare românești din anul 1890 COLECȚIA MUZEULUI „AGAPI­A" In sprijinul tinerelor talente matematice Există in școlile noastre de ■cultură generală o permanentă preocupare pentru cultivarea în­clinației elevilor spre o ramură sau alta a științelor exacte. Me­todele folosite sunt diverse și stau la îndemîna tuturor cadre­lor didactice, cercul științific fi­ind numai una dintre aceste bune metode. In cadrul Liceului nr. 2 din Piatra Neamț funcționează de mulți ani un cerc de matema­tică, condus de profesorul emerit Constantin Borș. Pe lîngă adîncirea cunoștințe­lor indicate de programa școla­ră, aici sînt luate în discuție di­verse probleme, menite să lăr­gească orizontul „realist” al ele­vilor. In felul acesta, viitorii poli­tehnicieni îșî pot întregi cultura matematică pe măsura dorinței lor de a cunoaște, de a se rea­liza. Bineînțeles, de-a lungul vre­mii nu au lipsit nici satisfacțiile. Deseori, membrii cercului s-au întors de la olimpiadele republi­cane de matematică premianți. Cercetînd paginile colecției­­,Gazetei matematice", tipărită de Ministerul învățămîntului, gă­sim multe nume ale membrilor cercului figurînd printre dezle­gătorii de probleme și exerciții propuse. Din aceeași revistă, pu­tem cunoaște și creațiile origina­le (probleme, exerciții) ale ele­vilor acestui cerc. Dar cea mai mare satisfacție, pe care o au cei care frecventează acest cerc de matematică, e aceea de a-și da seam­a că știința îndrăgită nu e deloc un teritoriu arid și că, aici — tot atît de bine ca și ț­}­oartă­­ forțele—creatoare.. se pot desfășura în voie și cu succes. N. EMANUEL student Prima școală publică din județ Școala primară nr. 1 băieți din Piatra Neamț Acum 136 de ani, în orașul Piatra Neamț a luat ființă cea mai veche instituție școlară, Școala Publică din Tîrgul Pie­­trii, numită mai tîrziu Școala Primară nr. 1 băieți. începuturile înființării acestei școli au fost destul de modeste. La 22 decembrie 1831, Isprăvni­­cia Ținutului Neamț primește din partea Epitropiei învățătu­rilor Publice din Iași, circulara nr. 131, întocmită similar pentru toate ținuturile Moldovei, prin care ispravnicul ținutului pri­mea sarcina de a găsi locul, în vederea înființării unei școli publice în reședința ținutului. Printre altele circulara glă­­suia : „...Drept aceea ocîrmuirea a cărei fericire și siguranță se rezemă pe întemeiata creștere și lămurire a cetățenilor săi, ca o maică a tuturor, s-au îngrijit cu obșteasca creștere și învăță­tură prin așezarea și a școlilor publice, printre nenumăratele îmbunătățiri ce prin regulament se revarsă organicul tuturor stărilor locuitorilor asupra din cuprinsul Moldovei ; una dintre acelea de frunte este statornici­rea în capitala Iași, a unei a­­cademii spre învățătura celor mai folositoare științe și prin o­­rașele și tîrgurile de ținuturi, asemenea școlilor începătoare". (V. A. Urechia, Istoria Școale­­lor, vol. I, pag. 159, Buc. 1892). Odată primită circulara, is­pravnicul din fiecare ținut tre­buia sâ convoace personalul în cancelaria isprăvniciei, cu sco­pul de a găsi o clădire cu 4 odăi, două pentru locuința în­vățătorilor, iar restul pentru săli de clasă. La 24 februarie 1832, în fru­mosul oraș de la poalele Coz­­lei, pe atunci Tg. Piatra, se în­cheia jurnalul prin care, pentru deschiderea primei școli publice, se închiriau cîteva chilii situate în curtea bisericii domnești, unde locuia „preotul Tofanică”. La 14 decembrie 1832, prima școală publică din Piatra Neamț și-a deschis porțile. După foarte scurt timp și-a întrerupt însă ac­tivitatea deoarece Epitropia în­vățăturilor Publice din Moldova nu prevăzuse fonduri decit pen­tru școlile publice din Botoșani, Bîrlad, Focșani, Galați, Huși și Roman. In perioada 1833—1844, această școală a fost înfiin­țată și desființată de mai multe ori, iar din lipsă de fonduri și-a dus activitatea sub formă de școală particulară, avînd ca în­vățător șî director pe D. Nanu, în anul 1837, chiliile desti­nate școlii la înființare fiind a­­proape complet ruinate, au fost părăsite, iar școala a funcționat, timp de 14 ani, în clasele clu­cerului Ioan Lupu. La 7 iunie 1847, la intervenția cetățenilor și la străduințele cărturarului Gh. Asachi, s-a pus piatra fun­damentală pentru construirea unui local propriu, la început cu trei săli de clasă, care a fost terminat în anul 1851, local pla­sat chiar în fața catedralei dom­nești. In acest local modest au învățat multe generații din acest oraș ,pînă cînd, în anul 1930, s-a construit altul nou, cu 4 săli de clasă și sală festivă, după concepția arhitectului Bo­­lomey. In prezent, localul păs­trează bogatele colecții ale Mu­zeului Arheologic județean, înfi­ințat și condus de cunoscutul cărturar C. Mătase. Documentele acestei școli din perioada de început nu mai e­­xistă, însă arhiva, începînd cu anul 1845 și pînă la desfiin­țare, se află în păstrarea Arhive­lor Statului Piatra Neamț. Mărtu­rii despre primele începuturi ale acestei școli găsim în Istoria Școalelor de V. A. Urechia, vol. I și II. Aici se menționează despre organizarea examenelor de ab­solvire din iulie 1838, de la toate școlile publice din județe, exa­mene desfășurate sub condu­cerea lui Gh. Asachi, pe atunci referandar al școlilor din Mol­dova. La Piatra Neamț, exame­nul public s-a ținut la această școală, la 31 iulie 1838, comi­sia fiind formată din inspecto­rii I. Dărmănescu și Ciuc, Alex. Popovici Urechia ,tatăl istoricu­lui și ispravnicul ținutului Aga, Gh. Ghica. După aplicarea Legii instruc­țiunii publice de la 1864, școala a cunoscut mereu progrese, populația școlară aflîndu-se în continuă creștere, începînd cu anul școlar 1924/25, ia ființă cursul complimentar de pe lîngă clasele V—VII. De la numai 14 elevi, cît număra școala în 1832 și 35 în 1836, s-a ajuns la 171 elevi în anul școlar 1931/32. Cu toată activitatea sa mo­destă, dar fructuoasă, prima școală publică din orașul Pia­tra Neamț, alături de cea înfi­ințată în anul 1832 în orașul Roman, a constituit un mare pas în dezvoltarea școlii românești. Profesori ai acestor școli ca D. Nanu, Vicol, Homiceanu, M. Halunga și mulți alții, au fost nu numai dascăli înzestrați, ci și adevărați luptători pe tărîm obștesc, în condițiile de astăzi, cînd în­­vățămîntul a atins culmi nebă­nuite de generațiile trecute, cînd perspectivele dezvoltării sale vor situa țara noastră printre mele în fruntea civilizației pri­progesului, cea dintîi școală pu­si­­lică din Piatra Neamț consti­tuie pentru generația tînâră un imbold în muncă ,impune un respect deosebit față de tot ce au creat mai bun înaintașii noș­tri în domeniul învățămîntului. Prof. Olga IONESCU Prof. Ion NACU Marți­e octombrie Alte pete pe haina orașului Fiind pietrean, nu arareori ai prilejul să te simți măgulit de cuvintele adresate orașului tău de baștină. Piatra Neamț se remarcă prntr-o Intimitate mai puțin întîlnită la alte o­­rașe, printr-o anume cochetă­rie și prin multe, multe alte atribute. Străbătîndu-i străzile îți dai seama de eforturile care se fac pentru înfrumusețarea lui, dar, în același timp, observi că mai sînt încă multe de realizat, că gospodarii muni­cipiului trec prea ușor cu vederea peste unele aspecte mărunte care însă apar ca niște pete de cerneală pe o coală de hîrtie albă, imacu­lată. Constructorii nu și-au termi­nat munca. Reconstrucția ora­șului a impus desființarea unor străzi vechi, înguste, și apari­ția altora noi, moderne. Urme­le acestei activități au mai ră­mas și pînă azi, deși construc­ția centrului orașului s-a ter­minat cu cîțiva ani în urmă. Pe strada Cuza Vodă se mai găsesc încă grămezi de moloz. Odată cu demolarea, au fost scoase la stradă cotețe de pă­sări, poduri de case, pereți ne­­tencuiți etc. Toate acestea se află la un pas de frumosul bulevard al Chimiei și aduc o notă de neglijență în gospo­dărirea municipiului. Un exemplu clasic de redu­­cere a muncii pînă la capăt îl constituie renovarea sălii de gimnastică a Liceului „Pe­tru bea me să se vadă cu cît a fost mărită sala de gimnastică. O parte din pereți sînt tencuiți (tencuiala veche) iar o parte au rămas la roșu. Și așa o ve­dem de mai bine de un an. Un alt exemplu de lucru ne­terminat ni-1 oferă amenajarea albiei pîrîului Cuiejdi. Anul trecut s-au construit niște mici diguri pentru ridicarea nivelului pîrîului și acoperirea întregii albii cu oglinzi de apă (porțiunea din partea cen­trală a orașului). Iată situația la ora actuală: La două din aceste diguri nu s-au astupat gurile de scurgere, la altul a mai rămas de turnat beton. Pentru al patrulea s-a turnat fundația și s-a pus armătură de fier (care ruginește în apă) și, în sfîrșit, pentru al cinci­lea s-a săpat doar fundația. Așa că pe Cuiejdi poți în­­tîlni adesea asemenea imagini rustice: cai la păscut, gîște bălăcindu-se și mai rar, cîte un cîrd de oi venind pînă în inima orașului. „Cumpărați Imine pentru imo­bile !" Odată cu clădirile ridica­te pe bază de investiții din fon­durile statului, în Piatra Neamț s-au construit multe locuințe pe cont propriu. Unii din acești proprietari deși au­ realizat cel mai greu lucru, ridicarea con­strucțiilor, au uitat că acestea trebuie si „îmbrăcate", tencu­­ite. Intîlnim astfel pe multe străzi, clădiri mari, cu o arhi­tectură interesantă dar lăsate la roșu. E o disonanță în efor­care ar trebui să studieze po­sibilitatea de a sprijini pe pro­prietarii acestor imobile pen­tru a finisa exteriorul locu­ințelor, pentru a se înscrie armonios în ansamblul general al orașului. De ce numai la vedere ? Cel ce trece prin centrul ace­stui municipiu rămîne uimit de priceperea horticultorilor, de întinsele covoare cu flori ce împodobesc străzile și grădini­le. Se mai prost obicei păstrează însă un la Piatra Neamț. Atenție deosebită se acordă spațiilor de la față. Altele sînt lăsate pur și simplu în para­gină. Spre confirmare, spațiile din spatele blocului-turn de pe bulevardul Dacia, în fața clă­dirii poștei, pe un teren cîndva amenajat, au început să creas­că buruieni. Nu cerem ca toa­­te spațiile să fie grădini cu trandafiri, cu gladiole sau cu flori exotice. Dar nici gră­mezi de pămînt și ierburi de savană. Am făcute cîteva sesizări în legătură cu aspectul estetic al municipiului Piatra Neamț. Alții desigur vor fapte. Pe linie de găsi și alte stat se fac mari cheltuieli pentru gospo­dărirea orașului. Ar trebui însă atrași într-o măsură mai mare cetățeniii lui la înfrumusețarea împrejurimilor locuințelor, în­treprinderilor sau instituțiilor unde lucrează. Deputații au datoria să-și spună cu mai multă vigoare cuvîntul în aceas­tă problemă. BLOCURI ÎN­ CONSTRUCȚIE IN CARTIERUL MARĂȚEI ram 9 Tovarășul C­hinariu Petru din Piatra Neamț, str. Victo­riei nr. 33 . Din poziția de ofițer M.A.I. a fost trecut în rezervă la 31 mai 1967. După 3 luni de la încetarea activității în cadrul M.A.I. s-a angajat la o unitate socialistă. Dorește să știe dacă are dreptul la concediu de odih­nă pentru anul 1967 și cînd poate beneficia de el. Răspuns. Potrivit art. 12 al. 5 din­­ legea 26/967 privind concediul de odihnă al angaja­ților, aveți dreptul la conce­diu de odihnă pentru anul 1968, la care urmează a se adăuga și zilele de concediu pentru anul 1967 corespunzătoare timpului lucrat de la data în­cadrării în producție pînă la 31 decembrie 1967. întrebarea a doua: În pe­rioada cît a lucrat în M.A.I. a fost decorat cu ordine ale R.S.R. Dorește să știe dacă beneficiază de reducerea im­pozitului pe salar și care este procentul de reducere. Răspuns. Potrivit Decretu­lui 153/1954 astfel cum a fost modificat prin­ Decretul 564/ 1968, cei decorați cu ordine ale R.S.R. pînă la data de 30 iunie 1968 beneficiază de 50 la sută reducere la impozit, indiferent de clasa ordinului cu care au­ fost decorați. în vederea beneficierii reducerii la impozit este necesar a pre­zenta unității brevetul de de­corare. . Tovarășul M. Dumea domi­ciliat în Roman str. Petru Aron nr. 3, are domiciliul stabil în orașul Roman și funcționează în învățămînt în satul Traian. Dorește să știe care este cuan­tumul alocației de stat pen­tru copii la care are dreptul. Răspuns : în conformitate cu art. 3 din Decretul 285/1960, beneficiarii de alocație cu do­miciliul statornic în mediul ur­ban primesc alocația în cuan­tum de 100 lei lunar de copil. Dv. avînd domiciliul stabil în orașul Roman, aveți dreptul la 100 lei alocație de copil. Tovarășul Damian M. Gheor­­ghe. Are vîrsta de 74 ani. A fost om de serviciu la Școa­la de 4 ani din Dornești timp de 11 ani, din­ 1957 pina în anul 1968. Dorește să știe dacă poate beneficia de pensie pen­tru limită de vîrstă. Răspuns. Dacă ați fost sala­riat, avînd minimum 10 ani ve­chime în muncă, aveți dreptul la pensie. Dacă ați fost plătit cu sume forfetare de 150-200 lei lunar, nu ați avut calitatea de angajat și nu puteți bene­ficia de pensie. Tovarășul Vișan C. Ion co­muna Zănești . Este invalid gr. II și nu are alte venituri în afară de pensia de invaliditate. Dorește să știe dacă potrivit legii este scutit de contribuția bănească pentru plata pazni­cilor obștești. Răspuns. Potrivit art. 2 și 5 din decretul 36/1957, invali­zii de gr. II sunt scutiți de pla­ta contribuției în bani sau în natură pentru plata paznicilor obștești, dacă nu au alte ve­nituri în afara pensiei de Inva­liditate. Legea prevede Ce oferim consumatorilor Laptele și produsele lactate sunt alimente de primă necesitate, de aceea nu poate fi indiferent nimănui cum se face aprovizio­narea populației cu astfel de produse. L-am rugat, în legătură cu aceasta, pe tovarășul Dumitru Prisecaru, directorul întreprin­derii de industrializare a laptelui Neamț, să ne arate ce măsuri mai însemnate au fost luate în privința aprovizionării pieții. — La ora actuală dispunem de un volum mare de produse lactate cu care putem aprovi­ziona comerțul în cele mai bu­ne condițiuni. Printre măsurile luate în ultimul timp este aceea că magazinle sînt apro­și vizionate începînd cu ora 5 în fiecare dimineață, sortimentele se expediază toate în izoterme speciale care asigură păstrarea produselor. Am or­ganizat mai bine relațiile noas­tre cu O.C.L. Alimentara, înlătu­­rînd anomaliile reclamate de consumatori. Aș vrea să mai precizez că pentru perioada ier­nii am creat stocuri de brînze­­turi la toate secțiile din județ, ceea ce permite să nu se cree­ze goluri în aprovizionare. - Ce ne puteți spune cu privire la calitatea produselor lactate ? - Țînînd seama de cerințele mereu crescînde ale consuma­torilor, întreprinderea noastră a luat o serie de măsuri în pri­vința îmbunătățirii calității pro­duselor și a felului lor de pre­zentare. Este adevărat că de multe ori pe rețea au pătruns produse necorespunzătoare (brîn­­ză de vaci ,iaurt, lapte bătut etc.) datorită neglijenței unor formații de lucru, așa cum ar fi la Piatra Neamț, cele conduse de Vasile Tărîță și Ion Feștilă, pre­cum și lipsei unor laboratoare bine dotate care să efectueze un control competent al produse­lor fabricate. Nu vom mai per­mite ca asemenea fenomene negative să persiste. Pentru e­­vitarea lor am înființat noi la­boratoare de analiză la secțiile din județ, iar altele au fost mai bine dotate. Nici un produs nu mai iese pe poartă fără cer­tificat de calitate. Nici un pro­dus nu se mai fabrică fără maiele proaspete. La iaurt au fost înlocuite lădițele de lemn pentru borcane cu navete meta­lice, ceea ce permite o termos­­tare și răcire uniformă a pro­dusului, în procesul de fabrica­ție. Au fost luate și măsuri de introducere a unor utilaje mai bune în secții.­­ Despre lărgirea ga­mei sortimentelor de lac­tate se poate vorbi ?­­ Pe lîngă mente, în anul celelalte serii­1968 am mai produs cașcaval de vacă Dalia, cașcaval Dobrogea și o mică cantitate de urdă de vacă. A­­cest din urmă sortiment ,foarte apreciat de consumatori, îl vom produce în cantități mai mari în anul 1969. In acest an am mai produs ca sortiment nou și brînză de burduf. Numai în mu­nicipiile Piatra Neamț și Roman s-au desfăcut peste 30 de tone din acest produs. Pentru anul 1969 ne-am pro­pus să lărgim mai mult gama sortimentelor de lactate și în special la produse proaspete ca : unt bloc, brînză de vțel grasă la cutii de 100 de gra­me, telemea cu înglobare de albumină, produs mult supe­rior telemeler obișnuite. Tot in 1969 vom desface laptele îmbu­teliat la sticlă, produs ce în prezent se aduce de la Bacău.­­ Ne-ar interesa pers­pectivele de dezvoltare ale întreprinderii. — Faptul că în județul Neamț există un bazin puternic de a­­provizionare cu lapte, întreprin­derea noastră are mari perspec­tive de dezvoltare, in creării de capacități noi sensul de producție pentru prelucrarea întregii cantități de lapte con­tractat. Astfel, la Piatra Neamț s-a început construcția u­­nei noi secții de produse proas­pete , la Roman s-a dat în folosință un spațiu frigo­rific cu o capacitate de 100 tone produse și va începe, tot aici, construcția unui depozit frigorific de 700 tone. De asemenea, pentru anul vii­­tor avem în plan vaste activi­tăți de îmbunătățire a procese­lor tehnologice, de ridicare a nivelului de deservire a consu­matorilor și a gradului de ren­tabilitate. După cum ne așteaptă o activitate vedeți, fruc­tuoasă. I. BERENSTEIN Convorbire cu D. Prisecaru, di­rectorul întreprinderii de industrie a laptelui Neamț

Next