Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)
1968-10-01 / nr. 191
Pag. a 2-a Colocviu cu părinții La Casa de cultură din Tg. Neamț s-a desfășurat duminică o interesantă întîlnire între părinții elevilor de la liceul „Ștefan didactice cel Mare" și cadre Cu acest prilej, au fost dezbătute probleme de mare importanță privind educația elevilor în școlile de cultură generală, în lumina ultimelor hotărîri de partid și ale Legii învățămîntului. Participanții la discuții, părinți ai elevilor din orașul Tirgu Neamț și din satele apropiate, ca și profesorii prezenți la intîlnire, au reliefat sarcinile importante care le revin în continuare în educarea tinerei generații. CEAHLĂUL CIUTTy^AlL TEATRUL TINERETULUI DIN PIATRA NEAMȚ A GĂZDUIT ÎN ULTIMUL TIMP NUMEROASE FORMAȚII DE PRESTIGIU CARE AU PREZENTAT SPECTACOLE DE ÎNALTA ȚINUTA ARTISTICA. PRINTRE ACESTEA SE ÎNSCRIE ȘI OPERETA „LOGODNICUL DIN LUNA", ÎN INTERPRETAREA UNUI COLECTIV AL TEATRULUI DE OPERETA DIN BUCUREȘTI, în fotografie , o scenă din acest spectacol. Um nou focar de cultură : Universitatea populară Participarea activă a tuturor cetățenilor la munca de creație materială și spirituală, la promovarea progresului social, este o trăsătură esențială a societății noastre socialiste. Ea implică dreptul la cultură al tuturor și datoria de a dezvolta propria personalitate, prin însușirea continuă a valorilor culturii și civilizației. „ Poporului trebuie să i se dea acele valori culturale de care are nevoie, rămînînd ca în același timp, potrivit firii lui, să i se deștepte și trebuințele culturale superioare celor existente". Astăzi, dezideratul formulat cîndva de Dimitrie Gusti a devenit realitate, democratismul socialist reflectîndu-se atît în valorificarea creațiilor trecutului, cît și în procesul de punere în circulație și asimilare de noi valori culturale, date la iveală de știința și arta contemporană. Revoluția culturală, care se desfășoară astăzi cu participarea fiecărui om, presupune un proces de cunoaștere activă, creatoare. Hotărîrea de a înființa, în acest an, o Universitate populară în municipiul Piatra Neamț, se înscrie în rîndul măsurilor luate de Comitetul județean pentru cultură și artă, pentru a favoriza publicului larg, prin intermediul unor cursuri, contactul cu oamenii de știință și cultură, cercetători, cadre didactice din învatămîntul mediu și superior. In anul de învățămînt 1968/ 1969, Universitatea va funcționa cu urătoarele cursuri : 1. EDUCAȚIA ESTETICĂ. Rînd pe rînd, antichitatea și evul mediu, renașterea și veacurile moderne se vor contura în cadrul prelegerilor privind arta plastică, muzica și teatrul. Teme ca „Frumosul din natură și frumosul artistic", „însemnătatea gnoseologică a generalizării artistice", „Artele sincretice: baletul, opera, teatrul, cinematografia", „Teatrul total" sau „Concepții moderne în cinematografie" vor contribui la instruirea și îndrumarea publicului iubitor de frumos, modelîndu-i sensibilitatea și formîndu-i universul de gîndire. 2. PAGINI DIN ISTORIA CIVILIZAȚIILOR. In cadrul cursurilor de la această secție se va urmări cunoașterea celor mai caracteristice laturi ale dezvoltării culturilor și civilizațiilor. Se va face o scurtă incursiune în istoria academiilor, începînd cu cea a lui Platon și sfîrșind cu ,cea mihaileana, se vor prezenta, succesiv, marile momente ale artei universale, de la Leonardo da Vinci la Goethe și mitul lui Faust, trecîndu-se apoi civilizației moderne la momentul reprezentat de Brîncuși, prelegerile încheindu-se cu tema „Geniul poporului român în coordonatele secolului XX" 3. PROBLEME ACTUALE ALE EDUCAȚIEI. Aici, conferințele vor pune în discuție problemele complexe pe care le ridică viața socială contemporană. Pornindu-se de la „Familia, comunitate de muncă și cultură", „Opinia publică și exigența față de tînăra generație", „invățămîntul programat" se va continua cu „Climatul moral al străzii", „Radioul și televiziunea în mediul familial" sau „Exemplul, factor dinamic în educație", toate aceste teme contribuind la elucidarea multor lucruri și probleme actuale care frămîntă conștiința noastră. 4. DIN TEHNICA SECOLULUI XX. Cursul va urmări probleme de actualitate stringentă precum : „Tehnica grefelor", „Plasma, cea de a patra stare a materiei”, „Energetica prezentului și viitorului". El va fi continuat cu „Automatizarea, imperativul producției", „Automatele in cosmos" sau „Farfuriile zburătoare”, încheindu-se cu simpozioanele „Dialogul om-știință în epoca contemporană" și „Inventar în România", tematica creînd o viziune de ansamblu asupra dezvoltării tehnicii în secolul XX. 5. CURSURI DE LIMBI STRĂINE. Cu o durată de trei ani, cursurile de limba franceză, italiană, germană și engleză își diversifică metodele de predare după nivelul grupelor, folosind în special metoda de predare mixtă a cărei valoare nu mai trebuie demonstrată. Ele acordă atenție, deopotrivă, problemelor de fonetică și grafie, celor de gramatică și vocabular, adresîndu-se tuturor celor care, în preocupările lor profesionale,doresc să consulte o bibliografie mai largă, precum și celor care, prin mijlocirea unei limi străine, năzuiesc spre o cultură umanistă cît mai largă. Cursurile de cultură generală ale Universității populare din Piatra Neamț se vor desfășura bilunar, iar cele de limbi străine de două ori pe săptămînă, cîte două ore consecutive. Calitatea prelegerilor, folosirea în permanență a aparatajului audio-vizual vor permite tinerei noastre Universități populare să-și cîștige, încă din primul an. Un prestigiu binemeritat în orașul de la poalele Pietricicăi, devenind, cu adevărat, o formă superioară de răspîndire a cuunoștințelor edicural-științifice. prof. Ovidiu BERBECE președinte al Comitetului municipal de cultură și artă Piatra Neamț Covoare românești din anul 1890 COLECȚIA MUZEULUI „AGAPIA" In sprijinul tinerelor talente matematice Există in școlile noastre de ■cultură generală o permanentă preocupare pentru cultivarea înclinației elevilor spre o ramură sau alta a științelor exacte. Metodele folosite sunt diverse și stau la îndemîna tuturor cadrelor didactice, cercul științific fiind numai una dintre aceste bune metode. In cadrul Liceului nr. 2 din Piatra Neamț funcționează de mulți ani un cerc de matematică, condus de profesorul emerit Constantin Borș. Pe lîngă adîncirea cunoștințelor indicate de programa școlară, aici sînt luate în discuție diverse probleme, menite să lărgească orizontul „realist” al elevilor. In felul acesta, viitorii politehnicieni îșî pot întregi cultura matematică pe măsura dorinței lor de a cunoaște, de a se realiza. Bineînțeles, de-a lungul vremii nu au lipsit nici satisfacțiile. Deseori, membrii cercului s-au întors de la olimpiadele republicane de matematică premianți. Cercetînd paginile colecției,Gazetei matematice", tipărită de Ministerul învățămîntului, găsim multe nume ale membrilor cercului figurînd printre dezlegătorii de probleme și exerciții propuse. Din aceeași revistă, putem cunoaște și creațiile originale (probleme, exerciții) ale elevilor acestui cerc. Dar cea mai mare satisfacție, pe care o au cei care frecventează acest cerc de matematică, e aceea de a-și da seama că știința îndrăgită nu e deloc un teritoriu arid și că, aici — tot atît de bine ca și ț}oartă forțele—creatoare.. se pot desfășura în voie și cu succes. N. EMANUEL student Prima școală publică din județ Școala primară nr. 1 băieți din Piatra Neamț Acum 136 de ani, în orașul Piatra Neamț a luat ființă cea mai veche instituție școlară, Școala Publică din Tîrgul Pietrii, numită mai tîrziu Școala Primară nr. 1 băieți. începuturile înființării acestei școli au fost destul de modeste. La 22 decembrie 1831, Isprăvnicia Ținutului Neamț primește din partea Epitropiei învățăturilor Publice din Iași, circulara nr. 131, întocmită similar pentru toate ținuturile Moldovei, prin care ispravnicul ținutului primea sarcina de a găsi locul, în vederea înființării unei școli publice în reședința ținutului. Printre altele circulara glăsuia : „...Drept aceea ocîrmuirea a cărei fericire și siguranță se rezemă pe întemeiata creștere și lămurire a cetățenilor săi, ca o maică a tuturor, s-au îngrijit cu obșteasca creștere și învățătură prin așezarea și a școlilor publice, printre nenumăratele îmbunătățiri ce prin regulament se revarsă organicul tuturor stărilor locuitorilor asupra din cuprinsul Moldovei ; una dintre acelea de frunte este statornicirea în capitala Iași, a unei academii spre învățătura celor mai folositoare științe și prin orașele și tîrgurile de ținuturi, asemenea școlilor începătoare". (V. A. Urechia, Istoria Școalelor, vol. I, pag. 159, Buc. 1892). Odată primită circulara, ispravnicul din fiecare ținut trebuia sâ convoace personalul în cancelaria isprăvniciei, cu scopul de a găsi o clădire cu 4 odăi, două pentru locuința învățătorilor, iar restul pentru săli de clasă. La 24 februarie 1832, în frumosul oraș de la poalele Cozlei, pe atunci Tg. Piatra, se încheia jurnalul prin care, pentru deschiderea primei școli publice, se închiriau cîteva chilii situate în curtea bisericii domnești, unde locuia „preotul Tofanică”. La 14 decembrie 1832, prima școală publică din Piatra Neamț și-a deschis porțile. După foarte scurt timp și-a întrerupt însă activitatea deoarece Epitropia învățăturilor Publice din Moldova nu prevăzuse fonduri decit pentru școlile publice din Botoșani, Bîrlad, Focșani, Galați, Huși și Roman. In perioada 1833—1844, această școală a fost înființată și desființată de mai multe ori, iar din lipsă de fonduri și-a dus activitatea sub formă de școală particulară, avînd ca învățător șî director pe D. Nanu, în anul 1837, chiliile destinate școlii la înființare fiind aproape complet ruinate, au fost părăsite, iar școala a funcționat, timp de 14 ani, în clasele clucerului Ioan Lupu. La 7 iunie 1847, la intervenția cetățenilor și la străduințele cărturarului Gh. Asachi, s-a pus piatra fundamentală pentru construirea unui local propriu, la început cu trei săli de clasă, care a fost terminat în anul 1851, local plasat chiar în fața catedralei domnești. In acest local modest au învățat multe generații din acest oraș ,pînă cînd, în anul 1930, s-a construit altul nou, cu 4 săli de clasă și sală festivă, după concepția arhitectului Bolomey. In prezent, localul păstrează bogatele colecții ale Muzeului Arheologic județean, înființat și condus de cunoscutul cărturar C. Mătase. Documentele acestei școli din perioada de început nu mai există, însă arhiva, începînd cu anul 1845 și pînă la desființare, se află în păstrarea Arhivelor Statului Piatra Neamț. Mărturii despre primele începuturi ale acestei școli găsim în Istoria Școalelor de V. A. Urechia, vol. I și II. Aici se menționează despre organizarea examenelor de absolvire din iulie 1838, de la toate școlile publice din județe, examene desfășurate sub conducerea lui Gh. Asachi, pe atunci referandar al școlilor din Moldova. La Piatra Neamț, examenul public s-a ținut la această școală, la 31 iulie 1838, comisia fiind formată din inspectorii I. Dărmănescu și Ciuc, Alex. Popovici Urechia ,tatăl istoricului și ispravnicul ținutului Aga, Gh. Ghica. După aplicarea Legii instrucțiunii publice de la 1864, școala a cunoscut mereu progrese, populația școlară aflîndu-se în continuă creștere, începînd cu anul școlar 1924/25, ia ființă cursul complimentar de pe lîngă clasele V—VII. De la numai 14 elevi, cît număra școala în 1832 și 35 în 1836, s-a ajuns la 171 elevi în anul școlar 1931/32. Cu toată activitatea sa modestă, dar fructuoasă, prima școală publică din orașul Piatra Neamț, alături de cea înființată în anul 1832 în orașul Roman, a constituit un mare pas în dezvoltarea școlii românești. Profesori ai acestor școli ca D. Nanu, Vicol, Homiceanu, M. Halunga și mulți alții, au fost nu numai dascăli înzestrați, ci și adevărați luptători pe tărîm obștesc, în condițiile de astăzi, cînd învățămîntul a atins culmi nebănuite de generațiile trecute, cînd perspectivele dezvoltării sale vor situa țara noastră printre mele în fruntea civilizației priprogesului, cea dintîi școală pusilică din Piatra Neamț constituie pentru generația tînâră un imbold în muncă ,impune un respect deosebit față de tot ce au creat mai bun înaintașii noștri în domeniul învățămîntului. Prof. Olga IONESCU Prof. Ion NACU Marție octombrie Alte pete pe haina orașului Fiind pietrean, nu arareori ai prilejul să te simți măgulit de cuvintele adresate orașului tău de baștină. Piatra Neamț se remarcă prntr-o Intimitate mai puțin întîlnită la alte orașe, printr-o anume cochetărie și prin multe, multe alte atribute. Străbătîndu-i străzile îți dai seama de eforturile care se fac pentru înfrumusețarea lui, dar, în același timp, observi că mai sînt încă multe de realizat, că gospodarii municipiului trec prea ușor cu vederea peste unele aspecte mărunte care însă apar ca niște pete de cerneală pe o coală de hîrtie albă, imaculată. Constructorii nu și-au terminat munca. Reconstrucția orașului a impus desființarea unor străzi vechi, înguste, și apariția altora noi, moderne. Urmele acestei activități au mai rămas și pînă azi, deși construcția centrului orașului s-a terminat cu cîțiva ani în urmă. Pe strada Cuza Vodă se mai găsesc încă grămezi de moloz. Odată cu demolarea, au fost scoase la stradă cotețe de păsări, poduri de case, pereți netencuiți etc. Toate acestea se află la un pas de frumosul bulevard al Chimiei și aduc o notă de neglijență în gospodărirea municipiului. Un exemplu clasic de reducere a muncii pînă la capăt îl constituie renovarea sălii de gimnastică a Liceului „Petru bea me să se vadă cu cît a fost mărită sala de gimnastică. O parte din pereți sînt tencuiți (tencuiala veche) iar o parte au rămas la roșu. Și așa o vedem de mai bine de un an. Un alt exemplu de lucru neterminat ni-1 oferă amenajarea albiei pîrîului Cuiejdi. Anul trecut s-au construit niște mici diguri pentru ridicarea nivelului pîrîului și acoperirea întregii albii cu oglinzi de apă (porțiunea din partea centrală a orașului). Iată situația la ora actuală: La două din aceste diguri nu s-au astupat gurile de scurgere, la altul a mai rămas de turnat beton. Pentru al patrulea s-a turnat fundația și s-a pus armătură de fier (care ruginește în apă) și, în sfîrșit, pentru al cincilea s-a săpat doar fundația. Așa că pe Cuiejdi poți întîlni adesea asemenea imagini rustice: cai la păscut, gîște bălăcindu-se și mai rar, cîte un cîrd de oi venind pînă în inima orașului. „Cumpărați Imine pentru imobile !" Odată cu clădirile ridicate pe bază de investiții din fondurile statului, în Piatra Neamț s-au construit multe locuințe pe cont propriu. Unii din acești proprietari deși au realizat cel mai greu lucru, ridicarea construcțiilor, au uitat că acestea trebuie si „îmbrăcate", tencuite. Intîlnim astfel pe multe străzi, clădiri mari, cu o arhitectură interesantă dar lăsate la roșu. E o disonanță în eforcare ar trebui să studieze posibilitatea de a sprijini pe proprietarii acestor imobile pentru a finisa exteriorul locuințelor, pentru a se înscrie armonios în ansamblul general al orașului. De ce numai la vedere ? Cel ce trece prin centrul acestui municipiu rămîne uimit de priceperea horticultorilor, de întinsele covoare cu flori ce împodobesc străzile și grădinile. Se mai prost obicei păstrează însă un la Piatra Neamț. Atenție deosebită se acordă spațiilor de la față. Altele sînt lăsate pur și simplu în paragină. Spre confirmare, spațiile din spatele blocului-turn de pe bulevardul Dacia, în fața clădirii poștei, pe un teren cîndva amenajat, au început să crească buruieni. Nu cerem ca toate spațiile să fie grădini cu trandafiri, cu gladiole sau cu flori exotice. Dar nici grămezi de pămînt și ierburi de savană. Am făcute cîteva sesizări în legătură cu aspectul estetic al municipiului Piatra Neamț. Alții desigur vor fapte. Pe linie de găsi și alte stat se fac mari cheltuieli pentru gospodărirea orașului. Ar trebui însă atrași într-o măsură mai mare cetățeniii lui la înfrumusețarea împrejurimilor locuințelor, întreprinderilor sau instituțiilor unde lucrează. Deputații au datoria să-și spună cu mai multă vigoare cuvîntul în această problemă. BLOCURI ÎN CONSTRUCȚIE IN CARTIERUL MARĂȚEI ram 9 Tovarășul Chinariu Petru din Piatra Neamț, str. Victoriei nr. 33 . Din poziția de ofițer M.A.I. a fost trecut în rezervă la 31 mai 1967. După 3 luni de la încetarea activității în cadrul M.A.I. s-a angajat la o unitate socialistă. Dorește să știe dacă are dreptul la concediu de odihnă pentru anul 1967 și cînd poate beneficia de el. Răspuns. Potrivit art. 12 al. 5 din legea 26/967 privind concediul de odihnă al angajaților, aveți dreptul la concediu de odihnă pentru anul 1968, la care urmează a se adăuga și zilele de concediu pentru anul 1967 corespunzătoare timpului lucrat de la data încadrării în producție pînă la 31 decembrie 1967. întrebarea a doua: În perioada cît a lucrat în M.A.I. a fost decorat cu ordine ale R.S.R. Dorește să știe dacă beneficiază de reducerea impozitului pe salar și care este procentul de reducere. Răspuns. Potrivit Decretului 153/1954 astfel cum a fost modificat prin Decretul 564/ 1968, cei decorați cu ordine ale R.S.R. pînă la data de 30 iunie 1968 beneficiază de 50 la sută reducere la impozit, indiferent de clasa ordinului cu care au fost decorați. în vederea beneficierii reducerii la impozit este necesar a prezenta unității brevetul de decorare. . Tovarășul M. Dumea domiciliat în Roman str. Petru Aron nr. 3, are domiciliul stabil în orașul Roman și funcționează în învățămînt în satul Traian. Dorește să știe care este cuantumul alocației de stat pentru copii la care are dreptul. Răspuns : în conformitate cu art. 3 din Decretul 285/1960, beneficiarii de alocație cu domiciliul statornic în mediul urban primesc alocația în cuantum de 100 lei lunar de copil. Dv. avînd domiciliul stabil în orașul Roman, aveți dreptul la 100 lei alocație de copil. Tovarășul Damian M. Gheorghe. Are vîrsta de 74 ani. A fost om de serviciu la Școala de 4 ani din Dornești timp de 11 ani, din 1957 pina în anul 1968. Dorește să știe dacă poate beneficia de pensie pentru limită de vîrstă. Răspuns. Dacă ați fost salariat, avînd minimum 10 ani vechime în muncă, aveți dreptul la pensie. Dacă ați fost plătit cu sume forfetare de 150-200 lei lunar, nu ați avut calitatea de angajat și nu puteți beneficia de pensie. Tovarășul Vișan C. Ion comuna Zănești . Este invalid gr. II și nu are alte venituri în afară de pensia de invaliditate. Dorește să știe dacă potrivit legii este scutit de contribuția bănească pentru plata paznicilor obștești. Răspuns. Potrivit art. 2 și 5 din decretul 36/1957, invalizii de gr. II sunt scutiți de plata contribuției în bani sau în natură pentru plata paznicilor obștești, dacă nu au alte venituri în afara pensiei de Invaliditate. Legea prevede Ce oferim consumatorilor Laptele și produsele lactate sunt alimente de primă necesitate, de aceea nu poate fi indiferent nimănui cum se face aprovizionarea populației cu astfel de produse. L-am rugat, în legătură cu aceasta, pe tovarășul Dumitru Prisecaru, directorul întreprinderii de industrializare a laptelui Neamț, să ne arate ce măsuri mai însemnate au fost luate în privința aprovizionării pieții. — La ora actuală dispunem de un volum mare de produse lactate cu care putem aproviziona comerțul în cele mai bune condițiuni. Printre măsurile luate în ultimul timp este aceea că magazinle sînt aproși vizionate începînd cu ora 5 în fiecare dimineață, sortimentele se expediază toate în izoterme speciale care asigură păstrarea produselor. Am organizat mai bine relațiile noastre cu O.C.L. Alimentara, înlăturînd anomaliile reclamate de consumatori. Aș vrea să mai precizez că pentru perioada iernii am creat stocuri de brînzeturi la toate secțiile din județ, ceea ce permite să nu se creeze goluri în aprovizionare. - Ce ne puteți spune cu privire la calitatea produselor lactate ? - Țînînd seama de cerințele mereu crescînde ale consumatorilor, întreprinderea noastră a luat o serie de măsuri în privința îmbunătățirii calității produselor și a felului lor de prezentare. Este adevărat că de multe ori pe rețea au pătruns produse necorespunzătoare (brînză de vaci ,iaurt, lapte bătut etc.) datorită neglijenței unor formații de lucru, așa cum ar fi la Piatra Neamț, cele conduse de Vasile Tărîță și Ion Feștilă, precum și lipsei unor laboratoare bine dotate care să efectueze un control competent al produselor fabricate. Nu vom mai permite ca asemenea fenomene negative să persiste. Pentru evitarea lor am înființat noi laboratoare de analiză la secțiile din județ, iar altele au fost mai bine dotate. Nici un produs nu mai iese pe poartă fără certificat de calitate. Nici un produs nu se mai fabrică fără maiele proaspete. La iaurt au fost înlocuite lădițele de lemn pentru borcane cu navete metalice, ceea ce permite o termostare și răcire uniformă a produsului, în procesul de fabricație. Au fost luate și măsuri de introducere a unor utilaje mai bune în secții. Despre lărgirea gamei sortimentelor de lactate se poate vorbi ? Pe lîngă mente, în anul celelalte serii1968 am mai produs cașcaval de vacă Dalia, cașcaval Dobrogea și o mică cantitate de urdă de vacă. Acest din urmă sortiment ,foarte apreciat de consumatori, îl vom produce în cantități mai mari în anul 1969. In acest an am mai produs ca sortiment nou și brînză de burduf. Numai în municipiile Piatra Neamț și Roman s-au desfăcut peste 30 de tone din acest produs. Pentru anul 1969 ne-am propus să lărgim mai mult gama sortimentelor de lactate și în special la produse proaspete ca : unt bloc, brînză de vțel grasă la cutii de 100 de grame, telemea cu înglobare de albumină, produs mult superior telemeler obișnuite. Tot in 1969 vom desface laptele îmbuteliat la sticlă, produs ce în prezent se aduce de la Bacău. Ne-ar interesa perspectivele de dezvoltare ale întreprinderii. — Faptul că în județul Neamț există un bazin puternic de aprovizionare cu lapte, întreprinderea noastră are mari perspective de dezvoltare, in creării de capacități noi sensul de producție pentru prelucrarea întregii cantități de lapte contractat. Astfel, la Piatra Neamț s-a început construcția unei noi secții de produse proaspete , la Roman s-a dat în folosință un spațiu frigorific cu o capacitate de 100 tone produse și va începe, tot aici, construcția unui depozit frigorific de 700 tone. De asemenea, pentru anul viitor avem în plan vaste activități de îmbunătățire a proceselor tehnologice, de ridicare a nivelului de deservire a consumatorilor și a gradului de rentabilitate. După cum ne așteaptă o activitate vedeți, fructuoasă. I. BERENSTEIN Convorbire cu D. Prisecaru, directorul întreprinderii de industrie a laptelui Neamț