Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)
1968-10-18 / nr. 206
Pag. a 2-a CEAHLĂUL încheierea vizitei conducătorilor de partid și de stat la Iași După cum s-a mai anunțat, tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, VIRGIL TROFIN, PETRE LUPU și GHEORGHE STOICA, care au făcut în cursul zilei de miercuri o vizită la Iași s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, în sala Filarmonicii de stat „Moldova". Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarășii MIU DOBRESCU, prim-secretar al Comitetului județean Iași al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, acad. CRISTOFOR SIMIONESCU, rectorul Institutului politehnic „Gheorghe Asachi", prof. dr. docent MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIȚĂ, directorul Institutului de istorie și arheologie al Filialei din Iași a Academiei, pictorul DAN HATMANU, prof. dr. CONSTANTIN NEGOIȚA, prof. dr. CONSTANTIN CORDUNEANU, poetul CORNELIU STURZU și ALEXANDRU HUSAR, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Primit cu puternice și îndelungi aplauze, in încheierea întîlnirii a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea secretarului general al CC. al P.C.R., ascultată cu un deosebit interes de cei prezenți, a fost subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze. Intîlnirea a prilejuit o vibrantă manifestare a adeziunii oamenilor de știință, artă și cultură din Iași la politica internă și externă a partidului nostru. Cei prezenți și-au exprimat hotărirea fermă de a spori eforturile în educarea tinerei generații, pentru dezvoltarea științei, artei și culturii în scopul înfloririi continue a României socialiste. Seara, conducătorii de partid de stat au asistat la un spectacol falși cloric susținut de colectivul Teatrului Național „Vasile Alecsandri" și de ansambluri artistice locale. La ieșirea din teatru, mii de ieșeni au întîmpinat pe tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și pe ceilalți conducători de partid și de stat cu urale și ovații. În fața statuii lui Ștefan cel Mare a avut loc un scurt moment evocator al gloriei Moldovei. Actorul Teofil Vîlcu, de la Teatrul Național a rostit cuvintele de neuitat ale marelui voievod Ștefan, din piesa lui Delavrancea „Apus de soare": „Moldova este a urmașilor, a urmașilor urmașilor voștri, în veacul veacurilor". Corul a reluat aceste cuvinte emoționante în mijlocul nesfîrșitelor urale ale ieșenilor care umpleau Piața Palatului.. Se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, călăuzitorul încercat al poporului nostru. Vizita conducătorilor de partid și de stat la Iași s-a încheiat cu o intîlnire tovărășească cu activul de partid din județul Iași care a avut loc in Palatul Culturii. ★ Cu prilejul întîlnirii cu activul de partid și de stat din județul Iași, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, adresîndu-se participanților, a spus : Permiteți-mi să felicit activul de partid, de stat și obștesc, înțelegind prin acesta pe toți cei ce în munca de partid, de stat, în învățămînt, știință și cultură, in organizații de masă, în diferite sectoare ale activității politice și economice, de stat și cultural-științifice desfășoară activitatea de unire a eforturilor tuturor celor ce muncesc in patria noastră pentru înfăptuirea programului partidului. Această activitate are un rol hotărîtor în realizarea legăturii dintre conducerea partidului și masele largi, ajută conducerea partidului și statului în cunoașterea cit mai bună a problemelor dezvoltării construcției socialiste, a problemelor care se ridică în toate localitățile patriei noastre, în toate sectoarele de activitate, asigurind totodată ca hotărîrile conducerii de partid și de stat să ajungă la cunoștința maselor și să poată fi înfăptuite cu succes. Iată de ce conducerea partidului nostru apreciază in mod deosebit și acordă o mare atenție întăririi și educării activului de partid și de stat in toate sectoarele de activitate. Doresc ca la această întîlnire să aduc mulțumiri activului de partid, de stat și obștesc din Iași pentru munca depusă și să-i urez noi și noi succese în viitor. (Aplauze). Să nu uitați nici un moment tovarăși că sarcinile mari care stau în fața noastră cer devotament nemărginit față de interesele poporului, cer ca întreaga dv. activitate să fie călăuzită de linia partidului, de concepția noastră marxist-leninistă, întotdeauna să vă gîndiți dacă ceea ce faceți servește poporului, țării noastre, cauzei socialismului și să acționați numai și numai în această direcție. Fiind alături de popor, servind poporul vă faceți datoria de patrioți, de comuniști care știu să construiască viitorul țării lor. Cintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la adunarea oamenilor de cultură din Iași STIMAȚI TOVARĂȘI. La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme care consider că, preocupînd Întregul nostru popor, muncitori, țărani, intelectuali, preocupă deopotrivă și intelectualitatea din Iași. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentanților intelectualității ieșene. In tot ceea ce ați spus, tovarăși, vedem o expresie a încrederii dv. în politica marxist-leninistă a partidului nostru, o expresie a hotăririi intelectualității ieșene ca, alături de întreaga noastră intelectualitate, să-și aducă contribuția la înfăptuirea programului de desăvîrșire a socialismului în România. S-au ridicat și o serie de probleme pe care le-au dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lucrează în diferitele sectoare ale cercetării științifice, ale creației literar-artistice de a dezvolta activitatea lor, de a valorifica mai din plin forțele intelectuale de care dispun orașul și județul dr. Piu am de gînd, și vă rog să nu-mi luați un nume de rău aceasta, să răspund imediat la problemele ridicate astăzi; ele necesită studiu...o analiză atentă, pentru a vedea posibilitățile existente pentru realizarea lor și poate, la unele, și oportunitatea realizării. Este justificată dorința, pe care noi o apreciem, a intelectualilor ieșeni de a nu rămîne în urmă in nici un sector, de a fi la înălțimea activității tumultoase desfășurate în patria noastră pentru dezvoltarea științei și culturii. Este adevărat, lașul are vechi tradiții științifice și artistice. In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desigur ușor să asiguri continuarea acestor tradiții, dar mai cu seamă să ridici activitatea științifică și culturală, folosind tradițiile bune, la nivelul cerințelor de astăzi ale științei și culturii, la nivelul exigențelor pe care partidul, poporul nostru le pun în fața intelectualității. Noi, conducerea partidului și statului, dăm o apreciere deosebită activității desfășurate de intelectualitatea ieșeană în domeniul învățămîntului. Intr-adevăr, aici, in acest puternic centru universitar al României, se obțin rezultate bune. Mii și mii de absolvenți ai învățămîntului tehnic și universitar contribuie, alături de specialiștii care învață în alte centre ale țării noastre, la desăvîrșirea operei de construcție socialistă. Aș dori să folosesc acest prilej pentru a exprima corpului didactic, tuturor tovarășilor care lucrează în domeniul pregătirii tineretului, cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun și urări de noi succese în activitatea lor. (Aplauze). Se desfășoară în Iași o intensă activitate în domeniul cercetării științifice. Și în acest sector Iașul se poate mîndri cu o serie de rezultate pozitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi și mai mari pentru a folosi pe deplin potențialul științific din Iași, puternicul corp de oameni de știință de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea științifică în cadrul învățămîntului superior. Și in acest domeniu trebuie nu numai continuate tradițiile progresiste, ci și sporit aportul concret la dezvoltarea științei românești contemporane. Este de înțeles, tovarăși, că opera pe care noi o înfăptuim — construirea societății socialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrșit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun in toate domeniile de activitate, și in primul rînd în domeniul științei. Astăzi, cînd suntem martorii celui mai uriaș progres al științei, care schimbă în mod radical nenumărate concepții, care creează orizonturi noi, nebănuite, a nu cerceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoașterea, a nu te pune în serviciul progresului material și spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămâneri în urmă. Or, noi, comuniștii ne-am propus să construim societatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce știința creat mai bun, de aceea oamenii noștri de știință trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul general al științei. (Aplauze). Iată de ce, tovarăși, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alți oameni de știință din trecutul Iașilor. Trebuie să ne propunem să avem nu unul, ci zeci de Petru Poni, zeci de matematicieni și fizicieni de valoare. Iașul poate face aceasta. La această muncă cheamă partidul nostru și pe intelectualii din Iași. (Aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă in Iași. Dacă m-aș referi numai la chimie, în curînd va intra aici în funcție un mare combinat modern, puternic, cu tehnologie importantă. Dar oare, tovarăși, va trebui să fim permanent tributari ai importului de tehnică și de creație științifică ? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obținut in dezvoltarea forțelor de producție, să ducem mai departe noi înșine cercetarea științifică, să valorificăm la o scară mai largă creația oamenilor noștri de știință. Avem mulți oameni de știință valoroși. Și în străinătate sunt mulți români fruntași în cercetarea științifică modernă în chimie, în electronică. Noi dorim ca și dv., oamenii de știință din Iași, să fiți permanent un detașament de frunte al științei românești. (Aplauze). Aceasta este valabil și pentru alte sectoare de activitate spirituală. Avem intr-adevăr un trecut frumos în creația literară ieșeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că suntem în Iași la înălțimea acestui trecut. Avem unele rezultate bune. Dar considerăm că trebuie să lucrăm in așa fei nicit să avem rezultate și mai bune, ca din rândurile intelectualității ieșene să se afirme cu mai mulți urmași demni ai lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Sadoveanu, Creangă. Oare oamenii de creație de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire? Dimpotrivă, în afară de munți, de păduri, de cîmpii, de rîuri, avem înfăptuiri sociale pe care nu le-au cunoscut înaintașii noștri și care așteaptă de la creatorii de astăzi din Iași, ca și din București, și din restul țării, să le redea în toată măreția lor. Artiștii au datoria să lase scris urmașilor, peste veacuri, mărturii despre ceea ce au fost in stare să creeze oamenii, constructorii socialismului, despre ceea ce au fost în stare să realizeze oamenii de litere și de arte de azi. Ei trebuie să se întreacă cu înaintașii, să făurească opere mai valoroase decit aceștia. Faptele mărețe săvârșite de clasa noastră muncitoare, de țărănime, de intelectualitate sub conducerea partidului, întruchipate în opere pot deveni un tezaur de înarmare spirituală, de mobilizare a întregului popor la marea operă de edificare a României socialiste.Aplauze puternice). Avem mîndria de a fi participanți activi ai marilor transformări care au loc în patria noastră, ai politicii externe promovate de partidul și guvernul nostru. Cu toții ne mindrim atunci cînd în țară sau în străinătate prietenii noștri din țări socialiste și din alte țări apreciază ceea ce facem noi. Oare oamenii noștri de artă, de cultură nu trebuie să se inspire din aceste realizări, nu trebuie să le redea în cuvinte meșteșugite care să nu „sune numai din coadă" și care să înflăcăreze, să mobilizeze la luptă ? Iată ce cerem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră marxist-leninistă, materialismul dialectic și istoric — concepția partidului nostru despre lume și viață — dau o asemenea perspectivă filozofică, istorică, incit trebuie numai bine înțeleasă și bine folosită pentru a genera opere la înălțimea gîndirii clasei noastre muncitoare, la Înălțimea politicii partidului nostru. Iată ce cerem noi de la oamenii de creație. (Aplauze puternice): Țelul suprem al politicii noastre este omul, crearea condițiilor ca muncitorul, țăranul, intelectualul să se poată bucura de toate binefacerile civilizației. Pentru om făurim baza materială, dezvoltăm forțele de producție, perfecționăm relațiile de producție, căutăm să așezăm raporturile sociale pe baza principiilor marxist-leniniste, să înlăturăm tot ceea ce alterează sau umbrește idealul echității sociale, al egalității în drepturi. Făurim societatea socialistă in care omul să fie figura centrală, în care totul să fie închinat omului. Considerăm că și creatorii de valori spirituale trebuie, urmînd principiul călăuzitor al politicii partidului, să închine tot ceea ce făuresc omului, fericirii sale. Așa vor contribui la perfecționarea tot mai rapidă a societății noastre, la desăvîrșirea socialismului, la crearea condițiilor pentru edificarea comunismului în România. (Vii aplauze). Una din direcțiile în care partidul nostru acționează continuu în ultimul timp și căreia ii acordă o atenție deosebită este dezvoltarea democrației socialiste, crearea condițiilor organizatorice pentru ca toate categoriile sociale, oamenii muncii din toate domeniile de activitate să poată participa tot mai intens și mai larg la dezbaterea politicii partidului de construcție socialistă internă și a problemelor internaționale. Vedem în aceasta calea sigură a asigurării mersului tot mai ferm marile pe calea socialismului, mijlocul de a asigura ca toate măsurile pe care le întreprindem să corespundă cit mai deplin intereselor și năzuințelor întregului izpor. In legătură cu aceasta se pune întrebarea dacă nu cumva dezvoltarea și lărgirea democrației vine în contradicție cu principiile dictaturii proletariatului, cu interesele societății socialiste ? Desigur, tovarăși, discuții teoretice se pot duce asupra multor probleme. Noi considerăm însă că principiile care călăuzesc activitatea comuniștilor, concepția despre lume și viață a clasei muncitoare, materialismul dialectic și istoric au răspuns de mult la această problemă. Nici nu se poate concepe o orînduire socialistă fără asigurarea celei mai largi democrații pentru toți cei ce muncesc, însuși faptul că socialismul lichidează proprietatea particulară asupra mijloacelor de producție, lichidează inegalitatea in repartiția produsuluP social, a venitului național,, asigură drepturi egale pentru toți cei ce muncesc, fără deosebire de naționalitate, de sex, de rasă, posibilitate de manifestare liberă a capacității și personalității fiecărui om, creează condiții pentru înfăptuirea celei mai largi democrații pe care a cunoscut-o vreodată omenirea. Este de înțeles că acolo unde sunt clase exploatatoare, unde există proprietate particulară, unde sunt exploatatori și exploatați nu poate fi vorba de o adevărată democrație, de egalitate deplină între oameni. Dar în socialism, unde aceste tare sunt înlăturate, omul devine cu adevărat părtaș activ la înfăptuirea propriului său destin, se manifestă în toate domeniile de activitate, își spune părerea liber asupra tuturor problemelor privind dezvoltarea societății socialiste, în aceasta vedem noi una din cerințele desăvîrșirii construcției socialiste, unul din domeniile în care socialismul își afirmă superioritatea față de toate orînduirile de pînă acum. (Aplauze puternice, îndelungi). Democrația socialistă nu numai că nu diminuează puterea clasei muncitoare, ci, dimpotrivă, întărește forța alianței clasei muncitoare cu țărănimea, cu intelectualitatea. Dominația clasei muncitoare, ca clasă conducătoare a societății, este dominația oamenilor egali in drepturi, a clasei care desființează exploatarea și prin aceasta deschide drumul făuririi societății fără clase. în aceasta constă una din laturile principale ale misiunii istorice pe care o înfăptuiește clasa noastră muncitoare. Dezvoltarea democrației socialiste nu numai că nu slăbește, dar face mai puternică, mai de neînvins puterea poporului, în frunte cu clasa muncitoare. Masele, stăpîne pe destinele lor, făuresc societatea liberă de orice exploatare, de orice nedreptate între oameni, între clase. (Vii și îndelungi aplauze). Se mai pune întrebarea : oare există pericolul ca anumite concepții idealiste, retrograde, care se mai manifestă sau pot pătrunde din afară, să pună in pericol orînduirea socialistă ? Oare, tovarăși, există in România, unde au triumfat pe deplin relațiile de producție socialiste, unde au fost lichidate pentru totdeauna clasele exploatatoare, pericolul restaurării, în vreo formă sau alta a capitalismului? Nu. Un asemenea pericol nu există. (Vii, puternice aplauze). Concepția clasei muncitoare despre lume, materialismul dialectic și istoric, marxism-leninismul s-au afirmat și au învins în luptă cu concepțiile idealiste, retrograde, în condiții deosebit de grele. Ele s-au impus pentru că sunt singurele concepții științifice despre lume care asigură progresul social al omenirii. Și dacă teoriile elaborate de Marx și Engels și-au învins adversarii în condițiile capitalismului, este posibil ca, atunci cînd clasa muncitoare se află la putere, să se poată vorbi de posibilitatea ca ele să fie înlăturate de teoriile pe care le-au înfrint in împrejurările arătate ? Nu, tovarăși. O asemenea posibilitate nu există. (Puternice și îndelungi aplauze). A pune problema existenței unui asemenea pericol înseamnă a nu înțelege valoarea, forța de neînvins a marxism-leninismului, a o subaprecia, a sădi neîncrederea în invincibilitatea marxism-leninismului. Noi respingem asemenea teorii care n-au ce căuta în rîndul clasei muncitoare. (Vii aplauze). Desigur, tovarăși, marxism-leninismul nu este o dogmă, o religie, in care să cauți citate din nu știu ce sunt. Este o concepție de studiu, de cercetare, de interpretare a societății omenești, de înțelegere a fenomenelor vieții, o concepție revoluționară care ajută la transformarea societății, la crearea istoriei omenirii, o concepție de luptă pentru progres. (Aplauze puternice). In abordarea problemelor dezvoltării contemporane trebuie pornit de la folosirea acestei concepții și metode științifice. Pe baza sa trebuie analizate fenomenele și elaborate concluziile practice pentru activitatea revoluționară, pentru construcția societății socialiste. Numai în felul acesta comuniștii își îndeplinesc rolul de organizator, de forță înaintată a societății. Au citit, tovarăși, cum își băteau joc Marx, Engels, Lenin de care considerau că, trebuie să aceia găsească în teoria lor revoluționară răspuns de-a gata la toate problemele. Ei au atras de nenumărate ori atenția că aceia care gîndesc astfel duc înapoi marxism-leninismul, că marxistleniniști sînt aceia care știu să fie un pas cu vremea, cu transformările revoluționare ale societății, care gindesc cu capul lor și știu să conducă — aplicînd adevărurile generale ale marxism-leninismului la condițiile concrete — transformărilor revoluționare ale societății. Iată de ce trebuie să dezvoltăm și să acordăm mai multă atenție învățămintului ideologic in universitățile noastre, să-i înarmăm pe oamenii noștri de știință și cultură nu numai cu cunoștințele tehnice, ci și cu concepția revoluționară despre lume și viață a partidului. Numai așa vom crea adevărați constructori ai socialismului și comunismului, așa vom putea asigura forța necesară care să asigure înălțarea continuă pe noi culmi a națiunii noastre socialiste. (Vii aplauze). Desigur, tovarăși, problemele care se pun astăzi în lume, în dezvoltarea societății, în mișcarea revoluționară sunt foarte complexe. Ele cer răspuns, și acest răspuns trebuie să pornească de la faptul dacă acțiunile comuniștilor, fie ei din țările socialiste sau din țările capitaliste, servesc cauzei progresului sau sunt de natură să-i aducă prejudicii. Faptul că partidul comunist a devenit forță conducătoare, că clasa muncitoare a cucerit puterea și se află în fruntea poporului nu rezolvă de la sine problemele complexe ale transformării revoluționare a societății. în acest complex de probleme putem găsi soluții corespunzătoare dacă pornim de la legile generale ale dezvoltării sociale, dacă studiem și cunoaștem bine condițiile specifice istorice și sociale din fiecare țară, din fiecare epocă în care desfășurăm activitatea noastră. Numai așa munca noastră, a comuniștilor, va servi în întregime cauzei progresului, cauzei revoluționare, triumfului păcii în întreaga lume. (Aplauze puternice). Mișcarea comunistă știți cu toții că a devenit o forță ce numără zeci de milioane de oameni, revoluționari care infruntă in condiții grele teroarea, moartea, pentru triumful socialismului și comunismului, creștere pune probleme noi Această pentru mișcarea revoluționară. Vechile forme organizatorice, modul de a înțelege realizarea unității dintr-un centru unic nu mai corespund nevoilor mișcării și devin o piedică în calea dezvoltării luptei revoluționare. (Aplauze). Acest lucru a fost înțeles încă în 1943 de Comintern: încă atunci s-a dat aprecierea că trebuie să se creeze o altă bază de relații în mișcarea comunistă, baza respectului independenței fiecărui partid, a dreptului fiecărui partid de a rezolva de sine stătător problemele conducerii luptei revoluționare. Numai așa, se spunea încă atunci, partidele comuniste își vor putea îndeplini în noile condiții rolul lor de avangardă a societății. Cu atît mai actuală este astăzi problema realizării unei noi forme de unități, cînd mișcarea comunistă a devenit incomparabil mai puternică. A încerca să menții forme care nu mai corespund dezvoltării înseamnă a nu înțelege schimbările care au loc și care asigură mersul înainte al mișcării revoluționare. De altfel, încercare zadarnică, pentru că nimeni nu poate realiza acest lucru. Această transformare calitativă a mișcării noastre revoluționare este un proces dialectic. Ea duce în mod necesar, logic, la găsirea unor noi forme de realizare a unității, care nu va fi mai slabă, ci, dimpotrivă, incomparabil mai puternică decit in trecut. Aceasta va fi unitatea partidelor egale in drepturi, independente în stabilirea liniei lor politice și a formelor de acțiune, solidare în lupta pentru socialism, pentru comunism, pentru pace. (Aplauze puternice). M-am referit la aceste probleme care poate pentru unii ar părea că nu au o legătură prea strînsă cu problemele activității științifice. Cred însă că nu se găsesc, cel puțin în această sală, asemenea tovarăși. Cu toți înțelegem că progresul științei, progresul spiritual al societății noastre este de neconceput dacă nu se întemeiază pe concepția revoluționară despre societate — materialismul dialectic și istoric, dacă nu ne călăuzim în întreaga noastră activitate de învățătura, atot biruitoare marxist-leninistă. tocmai de aceea este necesar să analizăm și să ne spunem părerea asupra problemelor dezvoltării contemporane, să înțelegem bine fenomenele; în felul acesta vom putea să ne orientăm mai bine în activitatea multilaterală ce se desfășoară în țară și în străinătate, să acționăm cu forțe mai puternice, să ne aducem contribuția la desăvîrșirea socialismului, la cauza unității mișcării comuniste, a țărilor socialiste, la trimiul socialismului în întreaga lume. (Aplauze îndelungi). Deoarece în cuvîntul de la mitingul de astăzi m-am referit la multe probleme care am considerat că este bine să rețină atenția oamenilor muncii din toate domeniile de activitate din Iași, nu aș dori să mă mai opresc asupra lor. Doresc numai să subliniez din nou, în încheiere, că partidul nostru, guvernul nostru așteaptă de la valorosul corp de oameni din învățămintul, știința și cultura Iașilor să depună eforturi și mai stăruitoare pentru perfecționarea activității lor. în aceasta constă una din îndatoririle cele mai mari ale intelectualului societății noastre socialiste. Noi punem la baza făuririi socialismului, știința. Aceasta incumbă eforturi sporite fiecărui om de știință și cultură. Cunoașterea umană nu se realizează nici in șase, nici în opt, nici în zece ore. Cînd te apuci de o muncă serioasă și vrei intr-adevăr să descoperi ceva, apoi aceasta trebuie să te preocupe zi și noapte. Numai așa poți da ceva valoros pentru societate in știință și în artă, ca de altfel în toate domeniile de activitate. (Aplauze). Acei care cred că pot obține succese in această activitate, drămuindu-și orele, se înșeală, tovarăși. Vor fi poate, ca să spun așa, buni meseriași, vor repeta ceea ce au spus alții, ceea ce este cunoscut mai bine sau mai rău, dar nu vor aduce niciodată contribuția proprie la noi descoperiri, la ridicarea științei și culturii pe noi culmi. Dați-mi voie să-mi exprim convingerea că oamenii de știință și cultură din Iași, la fel ca toți oamenii de știință și cultură din România, nu vor precupeți nimic pentru a-și aduce contribuția la înflorirea creației spirituale a poporului nostru. (Aplauze), în sensul acesta să educăm și tineretul nostru, în laboratoarele noastre de învățămînt superior studentul să învețe să cerceteze, să învețe să se preocupe continuu, să descopere noi și noi adevăruri. Fără a clocoti continuu pentru ceea ce este nou, fără a fi pătruns de dorința vie de a cunoaște cit mai mult, studentul nu va deveni om de știință. Să creăm din rîndul tineretului nostru nu numai buni ingineri, ci și oameni dornici să descopere noi și noi secrete ale naturii, ale societății. Numai așa poporul nostru va putea să progreseze și din punct de vedere material și spiritual, să-și afirme capacitățile spirituale, să stea demn alături de celelalte națiuni ale lumii. (Aplauze puternice). Dumneavoastră știți că un popor e mare prin numărul său și prin forța sa materială, dar poate fi mare și puternic și prin oamenii săi de cultură, de știință, prin ceea ce creează în sfera valorilor spirituale. Prin aceasta el rămîne nemuritor pentru omenire. Dorim să avem cu mai mulți asemenea oameni in rindul națiunii noastre socialiste. (Aplauze îndelungate). Cu acestea, tovarăși, dați-mi voie să vă urez încă o dată succese tot mai mari în activitatea dumneavoastră, multă sănătate și fericire! (Aplauze, urale). Vineri 18 octombrie 1968 Vizita în județul Botoșani (Urmare din pagina I) dărnicie de natură, înfrumusețat și mai mult prin hărnicia și priceperea locuitorilor săi, județul Botoșani se înfățișează astăzi ca loc al unor prefaceri înnoitoare, ce și-au pus pecestea pe fiecare așezare. tiștii de pe aceste meleaguri au pornit în 1907 marile răscoale țărănești, care au cuprins întreaga țară. Ținut de legendă, împodobit cu Vibranta evocare a luptelor revoluționare ale țărănimii Coloana de mașini se îndreaptă spre comuna Flămînzi — cuvînt intrat in legendă- De aici a pornit, in primăvara de flăcări a lui 1907, valul marilor răscoale țărănești ce avea să cuprindă întreaga Moldovă, Muntenia și Oltenia, de pe aceste pămînturi și-au ridicat glasul oropsiții cu șase decenii în urmă. Cu adincă emoție conducătorii de partid și de stat se opresc în fațaunei plăci comemorative. „Glorie luptătorilor împotriva jugului burghezomoșieresc, pentru pămînt și libertate !" — stă înscris în memoria veșnică a pietrei. Mărturii vii, evocatoare ale acelor zile istorice, aici fac de gardă bătrîni care au trăit însîngeratul februarie 1907. In satul odinioară flămînd — numit astăzi Flămînzi doar pentru a eterniza un nume intrat in istorie — se desfășoară o impresionantă evocare a zilelor răscoalei. In semn de pios omagiu adus memoriei celor căzuți în 1907, conducătorii de partid și de stat depun o coroană de flori în fața plăcii comemorative. Nu departe de aici, urmașii răsculaților țăranii liberi ai anilor noștri, au ținut să înfățișeze înalților oaspeți, ca o replică a istoriei, belșugul roadelor culese de ei. O expoziție prezintă mostre de produse agricole și înfățișează cele mai de seamă realizări economice și social-culturale din această comună. Peste 15.000 de săteni, reprezentanți ai țărănimii cooperatiste din județ, participă apoi la o însuflețită adunare populară. Adunarea este deschisă de tovarășul Gheorghe Ghinea, sau cuvîntul Constantin Călin, primarul comunei Flămînzi, Mircea Călin, președintele C.A.P. Ripiceni, deputat în Marea Adunare Națională, și profesorul Virgil Baraboi. In fața Teatrului din oraș are loc un mare miting. Iau cuvîntul tovarășii Gheorghe Ghinea, Maria Vasilache, muncitoare Io. Uzinele textile „Moldova", profesorul Ștefan Dragomir, directorul liceului „August Treboniu Laurian", Eroul muncii socialiste Mihai Bîrliga, președintele C.A.P. Roma, și Ion Dragomir, primsecretar al Comitetului județean al U.T.C. în uralele mulțimii, care umple pînă la refuz piața Teatrului, ia cu Primit cu vii și însuflețite aplauze, ia cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea este subliniată în repetate rînduri de ovații furtunoase. Ultimele cuvinte sînt acoperite de urale , se scandează „P.C.R", „Ceaușescu". In drum spre Botoșani, oaspeții sînt din nou salutați de mulțimea ce străjuie, în fiecare comună, șoseaua. La Botoșani asistăm la o impunătoare manifestație de atașament față de politica partidului, de nețărmurită dragoste pentru conducătorii săi. Din mașini, oaspeții răspund cu căldură aclamațiilor mulțimii: în fața liceului „August Treboniu Laurian", coloana se oprește pentru cîteva minute. In numele celor 10.000 de elevi — aproape o treime din populația orașului - pionierul Costel Hîncu adresează secretarului general al C.C. al P C.R. cuvintele calde de bun venit, mulțumind pentru grija acordată dezvoltării învățămîntului. Coloana de mașini străbate străzile orașului îndreptindu-se spre Uzinele textile „Moldova". Vizitarea întreprinderii începe cu secția filatură. Rețin atenția ringurile moderne, mașini de o înaltă productivitate care produc fire de bumbac și de celofibră. Se vizitează apoi țesătoria unde se produc în fiecare zi 120000 de metri pătrați de țesături, cît și noua secție de finisaj, una dintre cele mai moderne din țară. Vizita în uzină se încheie în sala unde s-a amenajat o mică și sugestivă expoziție. La plecare, sutele de muncitori manifestează îndelung, exprimîndu-și cu însuflețire hotărirea de a munci și pe mai departe pentru îndeplinirea marilor sarcini pe care partidul le pune în fața poporului: vîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Mitingul ia sfîrșit într-o atmosferă de entuziasm general. Cei prezenți își exprimă prin ovații și aclamații pCrternice' tidftiurireala lor puternică la politica partidului, la măsurile luate pentru înflorirea patriei, își exprimă hotărirea de a f lupta'neobosit perimitrffd CTESÎl Hrtor * în viață. Se scandează minute în șir numele partidului, al secretarului general al C.C. al P.C.R, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Mitingul oamenilor muncii din orașul Botoșani In mijlocul oamenilor muncii din Dorohoi Coroana de mașini se îndreaptă apoi spre orașul Dorohoi, străbătînd ținuturile nordice ale județului. Este un colț de țară cu frumoase și înfloritoare plaiuri, este locul unor vestigii care evocă vibrante pagini de istorie și cultură românească. Orașul Dorohoi, înveșmîntat astăzi sărbătorește, face conducătorilor de partid și de stat o entuziastă primire. În întîmpinarea oaspeților au venit mii și mii de locuitori care, fluturînd stegulețe roșii și tricolore, buchete de flori, scandînd numele partidului și al patriei dau glas bucuriei de a-i avea în mijlocul lor pe conducătorii României socialiste. Vizita de lucru începe la tînăra fabrică de confecții. Oaspeții sunt informați că planul pe primele trei trimestre ale anului a fost îndeplinit la toți indicatorii. Prevederile la producția- marfă au fost depășite cu 11 la sută, iar la productivitatea muncii cu 2,2 la sută. In toată această perioadă, fabrica a realizat și livrat confecții de calitate. Se vizitează principalele secții. La trecerea oaspeților, muncitorii se opresc o clipă din lucru și aplaudă cu însuflețire. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de măsurile luate în vederea diversificării sortimentelor de confecții și realizării unor produse corespunzătoare cerințelor mereu sporite ale populației. Intre timp, în piața orașului s-au adunat peste 15 mii de locuitori din Dorohoi, precum și țărani cooperatori din comunele învecinate - Șendriceni, Corlăteni, Brăești. Ei îi întîmpină pe iubiții oaspeți cu puternice urale și ovații. Aici are loc o mare adunare populară. Adunarea este deschisă de secretarul comitetului orășenesc de partid, Vasile Cabo, după care iau cuvîntul Maria Titianu, muncitoare la fabrica de confecții, Dumitru Sandea, președintele cooperativei agricole de producție din Concești, profesoara Maria Zați, de la liceul nr. 1 din localitate. Intr-o atmosferă de mare entuziasm, ia cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului general al Comitetului Central al partidului este subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze și urale. Participanții la adunare ovaționează îndelung, scandează lozinci pentru Partidul Comunist Român, pentru Republica Socialistă România. La Dorohoi, conducătorii de partid și de stat fac un ultim popas la Muzeul memorial „George Enescu". Conducătorii de partid și de stat vizitează sălile muzeului, unde sunt expuse 600 de manuscrise, fotografii și fotocopii, variate documente personale. La plecare, oaspeții consemnează în cartea de onoare : Cu prilejul vizitei la Muzeul memorial „George Enescu", aducem un cald omagiu memoriei genialului creator al Rapsodiilor române, compozitorului și artistului care a făcut să strălucească pe toate meridianele globului nestematele muzicii românești și virtuțile artei noastre interpretative, mesagerului neobosit al umanismului românesc și al dragostei de frumos a poporului nostru. ★ Vizita de lucru a conducătorilor de partid și de stat în județul Botoșani au constituit o nouă și elocventă expresie a unității de nezdruncinat a poporului nostru, a sentimentelor de înaltă dragoste și profundă încredere pe care oamenii muncii de pe aceste străbune plaiuri românești le nutresc față de Partidul Comunist Român, față de conducătorii săi. Locuitorii județului au ținut să asigure cu acest prilej conducerea de partid și de stat că își vor înzeci eforturile în vederea traducerii în viață a hotărîrilor Congresului al IX-lea și ale Conferinței Naționale, că vor veghea lu apărarea cuceririlor revoluționare ale României Socialiste și că vor milita neobosit pentru triumful ideilor păcii și socialismului în lumea întreagă. Reportaj realizat de # George Radu CHIROVICI Ștefan BRATU Nicolae VAMVU Petru UILACAN In numărul viitor al ziarului nostru vom publica: — SALUTUL ADRESAT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU PARTICIPANȚILOR LA MITINGUL DE LA BOTOȘANI ; — CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA MITINGUL DE LA DOROHOI.