Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)

1968-10-18 / nr. 206

Pag. a 2-a CEAHLĂUL încheierea vizitei conducătorilor de partid și de stat la Iași După cum s-a mai an­unțat, tova­rășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, VIRGIL TRO­­FIN, PETRE LUPU și GHEORGHE STOICA, care au făcut în cursul zi­lei de miercuri o vizită la Iași s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, în sala Filarmonicii de stat „Moldova". Cu acest prilej au luat cuvîntul to­varășii MIU DOBRESCU, prim-secre­­tar al­ Comitetului județean Iași al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, acad. CRISTOFOR SI­­MIONESCU, rectorul Institutului po­litehnic „Gheorghe Asachi", prof. dr. docent MIRCEA PETRESCU-DÎMBO­­VIȚĂ, directorul Institutului de istorie și arheologie al Filialei din I­ași a A­­cademiei, pictorul DAN HATMANU, prof. dr. CONSTANTIN NEGOIȚA, prof. dr. CONSTANTIN CORDUNEA­­NU, poetul CORNELIU STURZU și ALEXANDRU HUSAR, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Primit cu puternice și îndelungi a­­plauze, in încheierea întîlnirii a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAU­ȘESCU. Cuvîntarea secretarului ge­neral al CC. al P.C.R., ascultată cu un deosebit interes de cei prezenți, a fost subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze. Intîlnirea a prilejuit o vibrantă ma­nifestare a adeziunii oamenilor de știință, artă și cultură din Iași la po­litica internă și externă a partidului nostru. Cei prezenți și-au exprimat hotărirea fermă de a spori eforturile în educarea tinerei generații, pentru dezvoltarea științei, artei și culturii în scopul înfloririi continue a Româ­niei socialiste. Seara, conducătorii de partid de stat au asistat la un spectacol fal­și cloric susținut de colectivul Teatru­lui Național „Vasile Alecsandri" și de ansambluri artistice locale. La ieșirea din teatru, mii de ieșeni au întîmpinat pe tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și pe ceilalți conducători de partid și de stat cu urale și ovații. În fața statuii lui Ștefan cel Mare a avut loc un scurt moment evoca­tor al gloriei Moldovei. Actorul Teo­­fil Vîlcu, de la Teatrul Național a rostit cuvintele de neuitat ale mare­lui voievod Ștefan, din piesa lui Delavra­ncea „Apus de soare": „Mol­dova este a urmașilor, a urmașilor urmașilor voștri, în veacul veacurilor". Corul a reluat aceste cuvinte emo­ționante în mijlocul nesfîrșitelor urale ale ieșenilor care umpleau Piața Pa­latului.. Se ovaționează pentru Par­tidul Comunist Român, călăuzitorul încercat al poporului nostru. Vizita conducătorilor de partid și de stat la Iași s-a încheiat cu o in­­tîlnire tovărășească cu activul de par­tid din județul Iași care a avut loc in Palatul Culturii. ★ Cu prilejul întîlnirii cu activul de partid și de stat din județul Iași, to­­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, adre­sîndu-se participanților, a spus : Permiteți-mi să felicit activul de partid, de stat și obștesc, înțelegind prin acesta pe toți cei ce în munca de partid, de stat, în învățămînt, știință și cultură, in organizații de masă, în diferite sectoare ale activității politice și economice, de stat și cultural-științifice des­fășoară activitatea de unire a e­­forturilor tuturor celor ce muncesc in patria noastră pentru înfăptuirea programului partidului. Această ac­tivitate are un rol hotărîtor în reali­zarea legăturii dintre conducerea partidului și masele largi, ajută con­ducerea partidului și statului în cu­noașterea cit mai bună a probleme­lor dezvoltării construcției socialiste, a problemelor care se ridică în toa­te localitățile patriei noastre, în toa­te sectoarele de activitate, asigu­­rind totodată ca hotărîrile conduce­rii de partid și de stat să ajungă la cunoștința maselor și să poată fi înfăptuite cu succes. Iată de ce conducerea partidului nostru apreciază in mod deosebit și acordă o mare atenție întăririi și educării activului de partid și de stat in toate sectoarele de activitate. Doresc ca la această întîlnire să a­­duc mulțumiri activului de partid, de stat și obștesc din Iași pentru munca depusă și să-i urez noi și noi suc­cese în viitor. (Aplauze). Să nu uitați nici un moment to­varăși că sarcinile mari care stau în fața noastră cer devotament nemăr­ginit față de interesele poporului, cer ca întreaga dv. activitate să fie că­lăuzită de linia partidului, de con­cepția noastră marxist-leninistă, în­totdeauna să vă gîndiți dacă ceea ce faceți servește poporului, țării noas­tre, cauzei socialismului și să acțio­nați numai și numai în această di­recție. Fiind alături de popor, servind poporul vă faceți datoria de patrioți, de comuniști care știu să construiască viitorul țării lor. Ci­ntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la adunarea oamenilor de cultură din Iași STIMAȚI TOVARĂȘI. La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme care consider că, preocupînd Întregul nostru popor, muncitori, țărani, intelectuali, preo­cupă deopotrivă și intelectualitatea din Iași. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentanților intelectua­lității ieșene. In tot ceea ce ați spus, tovarăși, vedem o expresie a încre­derii dv. în politica marxist-leninistă a partidului nostru, o expresie a hotă­­ririi intelectualității ieșene ca, ală­turi de întreaga noastră intelectuali­tate, să-și aducă contribuția la înfăp­tuirea programului de desăvîrșire a socialismului în România. S-au ridicat și o serie de probleme pe care le-au­ dori realizate. Ele oglindesc preocu­pările celor care lucrează în diferi­tele sectoare ale cercetării științifice, ale creației literar-artistice de a dez­volta activitatea lor, de a valorifica mai din plin forțele intelectuale de care dispun orașul și județul dr. Piu am de gînd, și vă rog să nu-mi luați un nume de rău aceasta, să răspund imediat la problemele ridicate astăzi; ele necesită stud­iu...o analiză atentă, pe­ntru a vedea posibilitățile existen­te pentru realizarea lor și poate, la unele, și oportunitatea realizării. Este justificată dorința, pe care noi o a­­preciem, a intelectualilor ieșeni de a nu rămîne în urmă in nici un sector, de a fi la înălțimea activității tumul­toase desfășurate în patria noastră pentru dezvoltarea științei și culturii. Este adevărat, lașul are vechi tra­diții științifice și artistice. In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desigur ușor să asi­guri continuarea acestor tradiții, dar mai cu seamă să ridici activitatea ști­ințifică și culturală, folosind tradiți­ile bune, la nivelul cerințelor de as­tăzi ale științei și culturii, la nivelul exigențelor pe care partidul, poporul nostru le pun în fața intelectualității. Noi, conducerea partidului și statului, dăm o apreciere deosebită activității desfășurate de intelectualitatea ieșea­nă în domeniul învățămîntului. In­tr-adevăr, aici, in acest puternic cen­tru universitar al României, se obțin rezultate bune. Mii și mii de absol­venți ai învățămîntului tehnic și uni­versitar contribuie, alături de specia­liștii care învață în alte centre ale țării noastre, la desăvîrșirea operei de construcție socialistă. Aș dori să folosesc acest prilej pentru a ex­prima corpului didactic, tuturor tova­rășilor care lucrează în domeniul pregătirii tineretului, cele mai calde felicitări pentru munca pe care o de­pun și urări de noi succese în acti­vitatea lor. (Aplauze). Se­ desfășoară în Iași o intensă ac­tivitate în domeniul cercetării științi­fice. Și în acest sector Iașul se poate m­îndri cu o serie de rezultate pozi­tive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi și mai mari pentru a folosi pe deplin potențialul științific din Iași, puternicul corp de oameni de știință de aici, pentru a or­ganiza mai bine cercetarea științifică în cadrul învățămîntului superior. Și in acest domeniu trebuie nu numai continuate tradițiile progresiste, ci și sporit aportul concret la dezvoltarea științei românești contemporane. Este de înțeles, tovarăși, că opera pe care noi o înfăptuim — construi­rea societății socialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrșit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun in toate domeniile de activitate, și in primul rînd în dome­niul științei. Astăzi, cînd suntem­ mar­torii celui mai uriaș progres al ști­inței, care schimbă în mod radical nenumărate concepții, care creează o­­rizonturi noi, nebănuite, a nu cerce­ta, a nu te strădui să duci mai de­parte cunoașterea, a nu te pune în serviciul progresului material și spi­ritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămâneri în urmă. Or, noi, comuniștii ne-am propus să construim societatea cea mai avansată din lu­me. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce știința creat mai bun, de aceea oamenii noș­­­tri de știință trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul general al științei. (Aplauze). Iată de ce, tova­răși, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alți oameni de ști­ință din trecutul Iașilor. Trebuie să ne propunem să avem nu unul, ci zeci de Petru Poni, zeci de matemati­cieni și fizicieni de valoare. Iașul poate face aceasta. La această muncă cheamă partidul nostru și pe intelec­tualii din Iași. (Aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă in Iași. Dacă m-aș referi numai la chi­mie, în curînd va intra aici în func­ție un mare combinat modern, puter­nic, cu tehnologie importantă. Dar oare, tovarăși, va trebui să fim per­manent tributari ai importului de tehnică și de creație științifică ? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obținut in dezvoltarea forțelor de producție, să ducem mai departe noi înșine cerce­tarea științifică, să valorificăm la o scară mai largă creația oamenilor noștri de știință. Avem mulți oameni de știință valoroși. Și în străinătate sunt mulți români fruntași în cerce­tarea științifică modernă în chimie, în electronică. Noi dorim ca și dv., oamenii de știință din Iași, să fiți per­manent un detașament de frunte al științei românești. (Aplauze). Aceasta este valabil și pentru alte sectoare de activitate spirituală. Avem intr-ade­văr un trecut frumos în creația litera­ră ieșeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că suntem­ în Iași la înălțimea acestui trecut. Avem unele rezultate bune. Dar con­siderăm că trebuie să lucrăm in așa fei nicit să avem rezultate și mai bune, ca din rândurile intelectualității ieșene să se afirme cu­ mai mulți ur­mași demni ai lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Sadoveanu, Creangă. Oare oamenii de creație de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire? Dimpotrivă, în afară de munți, de pă­duri, de cîmpii, de rîuri, avem înfăp­tuiri sociale pe care nu le-au cunos­cut înaintașii noștri și care așteaptă de la creatorii de astăzi din Iași, ca și din București, și din restul țării, să le redea în toată măreția lor. Artiștii au datoria să lase scris urmașilor, peste veacuri, mărturii despre ceea ce au fost in stare să creeze oame­nii, constructorii socialismului, des­pre ceea ce au fost în stare să rea­lizeze oamenii de litere și de arte de azi. Ei trebuie să se întreacă cu îna­intașii, să făurească opere mai valo­roase decit aceștia. Faptele mărețe săvârșite de clasa noastră muncitoare, de țărănime, de intelectualitate sub conducerea partidului, întruchipate în opere pot deveni un tezaur de înar­mare spirituală, de mobilizare a în­tregului popor la marea operă de e­­dificare a României socialiste.­­A­­plauze puternice). Avem mîndria de a fi participanți activi ai marilor transformări care au loc în patria noastră, ai politicii ex­terne promovate de partidul și guver­nul nostru. Cu toții ne mindrim atun­ci cînd în țară sau în străinătate prie­tenii noștri din țări socialiste și din alte țări apreciază ceea ce facem noi. Oare oamenii noștri de artă, de cul­tură nu trebuie să se inspire din a­­ceste realizări, nu trebuie să le re­dea în cuvinte meșteșugite care să nu „sune numai din coadă" și care să în­flăcăreze, să mobilizeze la luptă ? Iată ce cerem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră marxist-leni­nistă, materialismul dialectic și istoric — concepția partidului nostru despre lume și viață — dau o asemenea perspectivă filozofică, istorică, incit trebuie numai bine înțeleasă și bine folosită pentru a genera opere la înăl­țimea gîndirii clasei noastre munci­toare, la Înălțimea politicii partidului nostru. Iată ce cerem noi de la oa­menii de creație. (Aplauze puternice): Țelul suprem al politicii noastre este omul, crearea condițiilor ca mun­citorul, țăranul, intelectualul să se poată bucura de toate binefacerile ci­vilizației. Pentru om făurim baza ma­terială, dezvoltăm forțele de produc­ție, perfecționăm relațiile de produc­ție, căutăm să așezăm raporturile so­ciale pe baza principiilor marxist-le­­niniste, să înlăturăm tot ceea ce al­terează sau umbrește idealul echității sociale, al egalității în drepturi. Fău­rim societatea socialistă in care o­­mul să fie figura centrală, în care to­tul să fie închinat omului. Conside­răm că și creatorii de valori spiri­tuale trebuie, urmînd principiul că­lăuzitor al politicii partidului, să în­chine tot ceea ce făuresc omului, fe­ricirii sale. Așa vor contribui la per­fecționarea tot mai rapidă a societă­ții noastre, la desăvîrșirea socialis­mului, la crearea condițiilor pentru edificarea comunismului în România. (Vii aplauze). Una din direcțiile în care partidul nostru acționează continuu în ultimul timp și căreia ii acordă o atenție de­osebită este dezvoltarea democrației socialiste, crearea condițiilor organi­zatorice pentru ca toate categoriile sociale, oamenii muncii din toate do­meniile de activitate să poată parti­cipa tot mai intens și mai larg la dez­baterea politicii partidului de con­strucție socialistă internă și a proble­melor internaționale. Vedem în aceas­ta calea sigură a asigurării mersului tot mai ferm m­arile pe calea socia­lismului, mijlocul de a asigura ca toa­te măsurile pe care le întreprindem să corespundă cit mai deplin intere­selor și năzuințelor întregului i­­zpor. In legătură cu aceasta se pune în­trebarea dacă nu cumva dezvoltarea și lărgirea democrației vine în con­tradicție cu principiile dictaturii pro­letariatului, cu interesele societății socialiste ? Desigur, tovarăși, discuții teoretice se pot duce asupra multor probleme. Noi considerăm însă că principiile care călăuzesc activitatea comuniștilor, concepția despre lume și viață a clasei muncitoare, materia­lismul dialectic și istoric au răspuns de mult la această problemă. Nici nu se poate concepe o orînduire socia­listă fără asigurarea celei mai largi democrații pentru toți cei ce mun­cesc, însuși faptul că socialismul lichi­dează proprietatea particulară asupra mijloacelor de producție, lichidează inegalitatea in repartiția produsuluP social, a venitului național,, asigu­ră drepturi egale pentru toți cei ce mun­cesc, fără deosebire de naționalitate, de sex, de rasă, posibilitate de mani­festare liberă a capacității și persona­lității fiecărui om, creează condiții pentru înfăptuirea celei mai largi de­mocrații pe care a cunoscut-o vreo­dată omenirea. Este de înțeles că a­­colo unde sunt clase exploatatoare, unde există proprietate particulară, unde sunt exploatatori și exploatați nu poate fi vorba de o adevărată de­mocrație, de egalitate deplină între oameni. Dar în socialism, unde aceste tare sunt înlăturate, omul devine cu adevărat părtaș activ la înfăptui­rea propriului său destin, se manifes­tă în toate domeniile de activitate, își spune părerea liber asupra tuturor problemelor privind dezvoltarea so­cietății socialiste, în aceasta vedem noi una din cerințele desăvîrșirii con­strucției socialiste, unul din domeniile în care­ socialismul își afirmă supe­rioritatea față de toate orînduirile de pînă acum. (Aplauze puternice, în­delungi). Democrația socialistă nu numai că nu diminuează puterea clasei munci­toare, ci, dimpotrivă, întărește forța alianței clasei muncitoare cu țărăni­mea, cu intelectualitatea. Dominația clasei muncitoare, ca clasă conducă­toare a societății, este dominația oa­menilor egali in drepturi, a clasei care desființează exploatarea și prin aceasta deschide drumul făuririi so­cietății fără clase. în aceasta constă una din laturile principale ale misiu­nii istorice pe care o înfăptuiește cla­sa noastră muncitoare. Dezvoltarea democrației socialiste nu numai că nu slăbește, dar face mai puternică, mai de neînvins puterea poporului, în frunte cu clasa muncitoare. Masele, stăpîne pe destinele lor, făuresc so­cietatea liberă de orice exploatare, de orice nedreptate între oameni, între clase. (Vii și îndelungi aplauze). Se mai pune întrebarea : oare exis­tă pericolul ca anumite concepții i­­dealiste, retrograde, care se mai ma­nifestă sau pot pătrunde din afară, să pună in pericol orînduirea socialistă ? Oare, tovarăși, există in România, unde au triumfat pe deplin relațiile de producție socialiste, unde au fost lichidate pentru totdeauna clasele ex­ploatatoare, pericolul restaurării, în vreo formă sau alta a capitalismului? Nu. Un asemenea pericol nu există. (Vii, puternice aplauze). Concepția clasei muncitoare despre lume, mate­­rialismul dialectic și istoric, mar­­xism-leninismul s-au afirmat și au în­vins în luptă cu concepțiile idealiste, retrograde, în condiții deosebit de gre­le. Ele s-au impus pentru că sunt sin­gurele concepții științifice despre lume care asigură progresul social al omenirii. Și dacă teoriile elaborate de Marx și Engels și-au învins adversa­rii în condițiile capitalismului, este posibil ca, atunci cînd clasa munci­toare se află la putere, să se poată vorbi de posibilitatea ca ele să fie în­lăturate de teoriile pe care le-au în­­frint in împrejurările arătate ? Nu, to­varăși. O asemenea posibilitate nu e­­xistă. (Puternice și îndelungi aplau­ze). A pune problema existenței unui a­­semenea pericol înseamnă a nu înțe­lege valoarea, forța de neînvins a marxism-leninismului, a o subapre­cia, a sădi neîncrederea în invincibi­litatea marxism-leninismului. Noi res­pingem asemenea teorii care n-au ce căuta în rîndul clasei muncitoare. (Vii aplauze). Desigur, tovarăși, marxism-leninis­­mul nu este o dogmă, o religie, in care să cauți citate din nu știu ce sunt. Este o concepție de studiu, de cercetare, de interpretare a societă­ții omenești, de înțelegere a fenome­nelor vieții, o concepție revoluționa­ră care ajută la transformarea socie­tății, la crearea istoriei omenirii, o concepție de luptă pentru progres. (Aplauze puternice). In abordarea problemelor dezvoltă­rii contemporane trebuie pornit de la folosirea acestei concepții și metode științifice. Pe baza sa trebuie anali­zate fenomenele și elaborate conclu­ziile practice pentru activitatea revo­luționară, pentru construcția socie­tății socialiste. Numai în felul acesta comuniștii își îndeplinesc rolul de or­ganizator, de forță înaintată a socie­tății. Au­ citit, tovarăși, cum își băteau joc Marx, Engels, Lenin de care considerau că, trebuie să aceia gă­sească în teoria lor revoluționară răs­puns de-a gata la toate problemele.­­ Ei au atras de nenumărate ori atenția că aceia care gîndesc astfel duc îna­poi marxism-leninismul, că marxist­­leniniști sînt aceia care știu să fie un pas cu vremea, cu transformările re­voluționare ale societății, care gin­­desc cu capul lor și știu să conducă — aplicînd adevărurile generale ale marxism-leninismului la condițiile concrete — transformărilor revoluțio­nare ale societății. Iată de ce trebuie să dezvoltăm și să acordăm mai multă atenție învăță­­mintului ideologic in universitățile noastre, să-i înarmăm pe oamenii noștri de știință și cultură nu numai cu cunoștințele tehnice, ci și cu con­cepția revoluționară despre lume și viață a partidului. Numai așa vom crea adevărați constructori ai so­cialismului și comunismului, așa vom putea asigura forța necesară care să asigure înălțarea continuă pe noi culmi a națiunii noastre socialiste. (Vii aplauze). Desigur, tovarăși, problemele care se pun astăzi în lume, în dezvoltarea societății, în mișcarea revoluționară sunt foarte complexe. Ele cer răspuns, și acest răspuns trebuie să pornească de la faptul dacă acțiunile comuniști­lor, fie ei din țările socialiste sau din țările capitaliste, servesc cauzei pro­gresului sau sunt de natură să-i adu­că prejudicii. Faptul că partidul co­munist a devenit forță conducătoare, că clasa muncitoare a cucerit puterea și se află în fruntea poporului nu re­zolvă de la sine problemele complexe ale transformării revoluționare a so­cietății. în acest complex de proble­me putem găsi soluții corespunzătoa­re dacă pornim de la legile generale ale dezvoltării sociale, dacă studiem și cunoaștem bine condițiile specifi­ce istorice și sociale din fiecare țară, din fiecare epocă în care desfășurăm activitatea noastră. Numai așa mun­ca noastră, a comuniștilor, va servi în întregime cauzei progresului, cauzei revoluționare, triumfului păcii în în­treaga lume. (Aplauze puternice). Mișcarea comunistă știți cu toții că a devenit o forță ce numără zeci de milioane de oameni, revoluționari care infruntă in condiții grele teroa­rea, moartea, pentru triumful socia­lismului și comunismului, creștere pune probleme noi Această pentru mișcarea revoluționară. Vechile for­me organizatorice, modul de a înțe­lege realizarea unității dintr-un cen­tru unic nu mai corespund nevoilor mișcării și devin o piedică în calea dezvoltării luptei revoluționare. (A­­plauze). Acest lucru a fost înțeles încă în 1943 de Comintern: încă atunci s-a dat aprecierea că trebuie să se cre­eze o altă bază de relații în mișcarea comunistă, baza respectului indepen­denței fiecărui partid, a dreptului fie­cărui partid de a rezolva de sine stă­tător problemele conducerii luptei re­voluționare. Numai așa, se spunea încă atunci, partidele comuniste își vor putea îndeplini în noile condiții rolul lor de avangardă a societății. Cu atît mai actuală este astăzi pro­blema realizării unei noi forme de u­­nități, cînd mișcarea comunistă a de­venit incomparabil mai puternică. A încerca să menții forme care nu mai corespund dezvoltării înseamnă a nu înțelege schimbările care au loc și care asigură mersul înainte al mișcă­rii revoluționare. De altfel, încercare zadarnică, pentru că nimeni nu poate realiza acest lucru. Această transfor­mare calitativă a mișcării noastre re­voluționare este un proces dialectic. Ea duce în mod necesar, logic, la găsi­rea unor noi forme de realizare a u­­nității, care nu va fi mai slabă, ci, dimpotrivă, incomparabil mai puter­nică decit in trecut. Aceasta va fi u­­nitatea partidelor egale in drepturi, independente în stabilirea liniei lor politice­ și a formelor de acțiune, soli­dare în lupta pentru socialism, pentru comunism, pentru pace. (Aplauze pu­ternice). M-am referit la aceste probleme care poate pentru unii ar părea că nu au o legătură prea strînsă cu pro­blemele activității științifice. Cred în­să că nu se găsesc, cel puțin în aceas­tă sală, asemenea tovarăși. Cu toți în­țelegem că progresul științei, pro­gresul spiritual al societății noastre este de neconceput dacă nu se înte­meiază pe concepția revoluționară despre societate — materialismul dia­lectic și istoric, dacă nu ne călăuzim în întreaga noastră activitate de în­vățătura, atot biruitoare marxist-leni­nistă. tocmai de aceea este necesar să analizăm și să ne spunem părerea asupra problemelor dezvoltării con­temporane, să înțelegem bine feno­menele; în felul acesta vom putea să ne orientăm mai bine în activitatea multilaterală ce se desfășoară în țară și în străinătate, să acționăm cu for­țe mai puternice, să ne aducem con­tribuția la desăvîrșirea socialismului, la cauza unității mișcării comuniste, a țărilor socialiste, la trimiul socialis­mului în întreaga lume. (Aplauze în­delungi). Deoarece în cuvîntul de la mitin­gul de astăzi m-am referit la multe probleme care am considerat că este bine să rețină atenția oamenilor mun­cii din toate domeniile de activitate din Iași, nu aș dori să mă mai opresc asupra lor. Doresc numai să subliniez din nou, în încheiere, că partidul nostru, guvernul nostru așteaptă de la valorosul corp de oameni din învă­­țămintul, știința și cultura Iașilor să depună eforturi și mai stăruitoare pentru perfecționarea activității lor. în aceasta constă una din îndatoririle cele mai mari ale intelectualului so­cietății noastre socialiste. Noi punem la baza făuririi socialismului, știința. Aceasta incumbă eforturi sporite fie­cărui om de știință și cultură. Cunoaș­terea umană nu se realizează nici in șase, nici în opt, nici în zece ore. Cînd te apuci de o muncă serioasă și vrei intr-adevăr să descoperi ceva, apoi aceasta trebuie să te preo­cupe zi și noapte. Numai așa poți da ceva valoros pentru societate in știință și în artă, ca de altfel în toate domeniile de activitate. (Aplau­ze). Acei care cred că pot obține suc­cese in această activitate, drămuin­­du-și orele, se înșeală, tovarăși. Vor fi poate, ca să spun așa, buni meseriași, vor repeta ceea ce au spus alții, ceea ce este cunoscut mai bine sau mai rău, dar nu vor aduce niciodată con­tribuția proprie la noi descoperiri, la ridicarea științei și culturii pe noi culmi. Dați-mi voie să-mi exprim con­vingerea că oamenii de știință și cul­tură din Iași, la fel ca toți oamenii de știință și cultură din România, nu vor precupeți nimic pentru a-și adu­ce contribuția la înflorirea creației spirituale a poporului nostru. (Aplau­ze), în sensul acesta să educăm și ti­neretul nostru, în laboratoarele noa­stre de învățămînt superior studentul să învețe să cerceteze, să învețe să se preocupe continuu, să descopere noi și noi adevăruri. Fără a clocoti continuu pentru ceea ce este nou, fără a fi pătruns de dorința vie de a cunoaște cit mai mult, studentul nu va deveni om de știință. Să creăm din rîndul tineretului nostru nu nu­mai buni ingineri, ci și oameni dor­nici să descopere noi și noi secrete ale naturii, ale societății. Numai așa poporul nostru va putea să progrese­ze și din punct de vedere material și spiritual, să-și afirme capacitățile spi­rituale, să stea demn alături de cele­lalte națiuni ale lumii. (Aplauze pu­ternice). Dumneavoastră știți că un popor e mare prin numărul său și prin forța sa materială, dar poate fi mare și puternic și prin oamenii săi de cultură, de știință, prin ceea ce creează în sfera valorilor spirituale. Prin aceasta el rămîne nemuritor pen­tru omenire. Dorim să avem cu­ mai mulți asemenea oameni in rindul na­țiunii noastre socialiste. (Aplauze în­delungate). Cu acestea, tovarăși, dați-mi voie să vă urez încă o dată succese tot mai mari în activitatea dumneavoas­tră, multă sănătate și fericire! (A­­plauze, urale). Vineri 18 octombrie 1968 Vizita în județul Botoșani (Urmare din pagina I) dărnicie de natură, înfrumusețat și mai mult prin hărnicia­ și priceperea locuitorilor săi, județul Botoșani se înfățișează astăzi ca loc a­l unor pre­­­faceri înnoitoare, ce și-au pus pece­s­tea­ pe fiecare așezare. tiști­i de pe aceste meleaguri au por­nit în 1907 marile răscoale țărănești, care au cuprins întreaga­ țară. Ținut de legendă, împodobit cu Vibranta evocare a luptelor revoluționare ale țărănimii Coloana de mașini se îndreaptă spre comuna Flămînzi — cuvînt intrat in legendă- De aici a pornit, in pri­măvara de flăcări a­ lui 1907, valul marilor răscoale țărănești ce avea să cuprindă întreaga­ Moldovă, Munte­nia și Oltenia, de pe aceste pămîn­­turi și-au ridicat glasul oropsiții cu șase decenii în urmă. Cu adincă emoție conducătorii de partid și de stat se opresc în fața­­unei plăci comemorative. „Glorie lup­tătorilor împotriva jugului burghezo­­moșieresc, pentru pămînt și liberta­te !" — stă­ înscris în memoria veșnică a­ pietrei. Mărturii vii, evocatoare ale acelor zile istorice, aici fac de gardă bă­­trîni care au trăit însîngeratul fe­bruarie 1907. In satul odinioară flămînd — numit astăzi Flămînzi doar pentru a eter­niza un nume intrat in istorie — se desfășoară o impresionantă evocare a zilelor răscoalei. In semn de pios omagiu adus memoriei celor căzuți în 1907, conducătorii de partid și de stat depun o coroană de flori în fața plăcii comemorative. Nu departe de aici, urmașii răscu­laților țăranii liberi ai anilor noștri, au ținut să înfățișeze înalților oas­peți, ca o replică a­ istoriei, belșugul roadelor culese de ei. O expoziție prezintă mostre de produse agricole și înfățișează cele mai de seamă realizări economice și social-cultu­­ra­le din această comună. Peste 15.000 de săteni, reprezen­tanți ai țărănimii cooperatiste din ju­deț, participă­­ apoi la o însuflețită adunare populară. Adunarea este deschisă de tovarășul Gheorghe Ghi­­nea­, sau cuvîntul Constantin Călin, primarul comunei Flămînzi, Mircea Călin, președintele C.A.P. Ripiceni, deputat în Marea Adunare Naționa­lă, și profesorul Virgil Baraboi. In fața Teatrului din oraș are loc un mare miting. Iau cuvîntul tovară­șii Gheorghe Ghinea, Maria Va­sil­a­­che, muncitoare Io. Uzinele textile „Moldova", profesorul Ștefan Drago­­mir, directorul liceului „August Tre­­boniu Laurian", Eroul muncii socia­liste Mihai Bîrliga, președintele C.A.P. Roma, și Ion Dragomir, prim­­secretar al Comitetului județean al U.T.C. în uralele mulțimii, care umple pînă la refuz piața­ Teatrului, ia cu­ Primit cu vii și însuflețite a­­plauze, ia­ cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea este subliniată în repe­tate rînduri de ovații furtunoase. U­l­timele cuvinte sînt acoperite de u­­rale , se scandează „P.C.R", „Ceau­­șescu". In drum spre Botoșani, oaspeții sînt din nou salutați de mulțimea­ ce străju­ie, în fieca­re comună, șoseaua. La Botoșa­ni asistăm la o impunătoa­re manifestație de atașament față de politica partidului, de nețărmurită dragoste pentru conducătorii săi. Din mașini, oaspeții răspund cu căldură aclamațiilor mulțimii: în fața liceului „August Treboniu Laurian", coloana se oprește pentru cîteva­ minute. In numele celor 10.000 de elevi — aproa­pe o treime din populația orașului - pionierul Cos­tel Hîncu adresează secretarului ge­neral al C.C. al P C.R. cuvintele cal­de de bun venit, mulțumind pentru grija­ acordată dezvoltării învățămîn­tului. Coloana­ de mașini străbate străzi­le orașului îndreptindu-se spre Uzi­­nele textile „Moldova". Vizitarea întreprinderii începe cu secția filatură. Rețin atenția ringu­rile moderne, mașini de o înaltă pro­ductivitate care produc fire de bum­bac și de celofibră. Se vizitează apoi țesătoria unde se produc în fiecare zi 120000 de metri pătrați de țesă­turi, cît și noua­ secție de finisaj, una dintre cele mai moderne din ța­ră. Vizita în uzină se încheie în sala unde s-a amena­jat o mică și sugesti­vă expoziție. La­ plecare, sutele de m­uncitori manifestează îndelung, exprimîndu-și cu însuflețire hotărirea de a munci și pe mai departe pentru îndeplini­rea­ ma­rilor sarcini pe care partidul le pune în fața poporului: vîntu­l tovarășul Nicolae Ceaușescu. Mitingul ia sfîrșit într-o atmosferă de entuziasm general. Cei prezenți își exprimă prin ova­ții și aclamații pCrte­rnice' tidftiurireal­a lor puternică la politica­ partidului, la­ măsurile luate pentru înflorirea patriei, își exprimă hotărirea de a f lupta­'neobosit perimi­trffd CTESÎl Hrtor * în viață. Se scandează minute în șir numele partidului, al secretarului ge­neral al C.C. al P.C.R, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Mitingul oamenilor muncii din orașul Botoșani In mijlocul oamenilor muncii din Dorohoi Coroana­ de mașini se îndreaptă a­­poi spre orașul Dorohoi, străbătînd ținuturile nordice ale județului. Este un colț de țară cu frumoase și în­floritoare plaiuri, este locul unor ves­tigii care evocă vibrante pagini de istorie și cultură românească. Ora­șul Dorohoi, înveșmîntat astăzi sărbătorește, face conducătorilor de partid și de stat o entuziastă primi­re. În întîmpina­rea oaspeților au ve­nit mii și mii de locuitori care, flu­­turînd stegu­lețe roșii și tricolore, bu­chete de flori, scandînd numele par­tidului și al patriei dau glas bucuriei de a-i avea în mijlocul lor pe condu­cătorii României socialiste. Vizita­ de lucru începe la­ tînăra fa­brică de confecții. Oaspeții sunt in­formați că planul pe primele trei tri­mestre ale anului a fost îndeplinit la toți indicatorii. Prevederile la­ pro­ducția- marfă au fost depășite cu 11 la sută, iar la productivitatea mun­cii cu 2,2 la sută. In toată această perioadă, fabrica a realizat și livrat confecții de calitate. Se vizitează principalele secții. La trecerea oaspeților, muncitorii se o­­presc o clipă din lucru și aplaudă cu însuflețire. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se in­teresează de măsurile luate în ve­derea diversificării sortimentelor de confecții și realizării unor produse corespunzătoare cerințelor mereu spo­rite ale populației. Intre timp, în piața orașului s-au adunat peste 15 mii de locuitori din Dorohoi, precum și țăra­ni coopera­tori din comunele învecinate - Șen­­driceni, Corlăteni, Brăești. Ei îi în­­tîmpină pe iubiții oaspeți cu puterni­ce ura­le și ovații. Aici a­re loc o mare aduna­re populară. Adunarea este deschisă de secre­tarul comitetului orășenesc de par­tid, Vasile Cabo, după ca­re iau cu­vîntul Ma­ria Titia­nu, muncitoare la fabrica de confecții, Dumitru Sa­ndea, președintele cooperativei agricole de producție din Concești, profesoara Maria Zați, de la­ liceul n­r. 1 din lo­calitate. Intr-o atmosferă de mare entu­ziasm, ia cuvîntul tovarășul Nicolae Cea­ușescu. Cuvîntarea­ secretarului general al Comitetului Central al partidului este subliniată în repetate rînduri de pu­ternice aplauze și urale. Participan­ții la­ adunare ovaționează îndelung, scandează lozinci pentru Partidul Co­munist Român, pentru Republica So­cialistă România­­. La Dorohoi, conducătorii de par­tid și de stat fac un ultim popas la Muzeul memorial „George Enescu". Conducătorii de partid și de stat vizitează sălile muzeului, unde sunt expuse 600 de manuscrise, fotogra­fii și fotocopii, variate documente personale. La plec­a­re, oaspeții consemnează în cartea de onoare : Cu prilejul vizitei la Muzeul me­morial „George Enescu", aducem­­ un cald omagiu memoriei genialului creator al Rapsodiilor române, com­pozitorului și artistului care a fă­cut să strălucească pe toate meridia­nele globului nestematele muzicii ro­mânești și virtuțile artei noastre in­terpretative, mesagerului neobosit al umanismului românesc și al dragos­tei de frumos a poporului nostru. ★ Vizita de lucru a conducătorilor de partid și de stat în județul Boto­șani au constituit o nouă și elocventă expresie a unității de nezdruncinat a poporului nostru, a sentimentelor de înaltă dragoste și profundă încrede­re pe care oamenii muncii de pe a­­ceste străbune plaiuri românești le nutresc față de Pa­rtidul Comunist Român, față de conducătorii săi. Lo­cuitorii județului a­u ținut să asigure cu acest prilej conducerea­ de par­tid și de stat că își vor înzeci efor­turile în vedere­a traducerii în viață a hotărîrilor Congresului al IX-lea și ale Conferinței Naționale, că vor ve­ghea lu­ apărarea cuceririlor revolu­ționare ale României Socialiste și că vor milita neobosit pentru triumful ideilor păcii și socialismului în lumea întreagă. Reportaj realizat de # George Radu CHIROVICI Ștefan BRATU Nicolae VAMVU Petru UILACAN In numărul viitor al ziarului nostru vom publica: — SALUTUL ADRESAT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU PARTICIPANȚILOR LA MITINGUL DE LA BOTOȘANI ; — CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAU­ȘESCU LA MITINGUL DE LA DOROHOI.

Next