Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)
1968-12-03 / nr. 245
y 'S k Jleim&pecUuă '68 î’ V.1PV tISI1 IHUt T’lI?Vt ® titlB#î4i OAMENII AU ÎNVINS SECETA Acum, cînd roadele timpului sunt deja in hambare și se fac socotenite de bilanț, o retrospectiva a efortului conjugat pentru salvarea plinii de sub stihia prijolitoare a secetei apare ca o odă închinată măreției omului. Metafora nu-i desprinsă de realitate, nu frizează adevărul. In condițiile vechii așezări a agriculturii cu milioanele de loturi individuale, producătorul agricol era realmente dominat de factorii naturali, se înclina neputincios — ca și iarba plăpindă — în fața meandrelor climatice. Pentru zona agricolă a județului nostru seceta din toamna trecută și prima jumătate a anului este comparabilă ca intensitate cu aceea din 1946. Rezultatele producției celor doi ani agricoli sunt însă la antipozi. In vreme ce in 1946 ,recolta a fost aproape integral compromisă, anul acesta s-au obținut chiar recorduri de producție. Utilizînd arsenalul tehnico-științific aflat la dispoziția marii agriculturi socialiste, oamenii ogoarelor s-au desprins de sub dependența factorului timp meteorologic întorcînd rezultatele în favoarea lor, încleștării dintre om și secetă, victoriei primului — exprimată in rodnicie — închinăm pagina a II-a a numărului nostru de azi. «OISJAM SIN «AFS ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. 31 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul I nr. 245 marți 3 decembrie 1968 4 pagini 30 bani 1 Sunt create condițiile pentru continuitatea lucrărilor ? în afara lucrărilor de investiții care vor fi atacate în anul viitor, pe foarte multe șantiere constructorii vor continua activitatea și în perioada care urmaȘbzâ, în sezonul friguros. De fapt, de continuitatea muncii in construcții depinde în ultimă iniscentă realizarea sarcinilor din planul de investiții pe primul trimestru al anului viitor și respectarea graficelor de lucru care au fost întocmite și reactualizate. .. Specificul de lucru al șantierelor, capriciile anotimpului friguros sunt cunoscute,acestea din urmă avînd o influență directă asupra ritmului de lucru și, a volumului de producție, care se cere realizat, și-a făcut simțită întrucît iarna prezența și pe meleagurile noastre, ne-am deplasat în zilele care au trecut, pe cîteva șantiere de construcții din județul nostru pentru a vedea ce condiții s-au creat în vederea asigurării unei depline continuități și a unui ritm normal de lucru , la toate obiectivele. Bineînțeles că pe această linie vor trebui rate mai întii problemele rezolvate vizează aprovizionarea , corespunzătoare cu materiale, punerea la punct a capacităților de prefabricate, închiderea și,încălzirea spațiilor de lucru, crearea condițiilor optime pentru muncitori etc. . Pe raza județului nostru își desfășoară activitatea constructorii Șantierului II Săvinești, pentru lucrări industriale și cei de la întreprinderea județeană ce construcții și montaje, pentru lucrări social-culturale. Din analiza privind asigurarea condițiilor corespunzătoare pe timp friguros reiese că au fost luate o serie de măsuri, dar în unele locuri acestea sunt insuficiente. Dacă am exemplifica ,ar trebui să arătăm că pentru lucrările de la Săvinești, respectiv Aiton II și Melana III, secția de drojdie furajeră de la „Reconstrucția", la data actuală constructorul are întocmite devizele necesare executării acestor lucrări fiind aprobate , și, de beneficiari. La Reton III, pentru majoritatea obiectivelor sunt realizate stadiilor fizice corespunzătoare, acestea fiind închise, iar încălzirea este asigurată pe soluție definitivă. Tot la U.F.S. Săvinești, deși,, la, titlul Melana, III., lucrarea: „depozit produse finite", spațiul este închis nu s-a asigurat agentul termic deoarece constructorul nu a primit proiectul pentru branșament. De asemenea, spațiile nu sunt complet închise din lipsă de tîmplărie metalică la obiectivele carbonat de etilena și recuperare carbonat de etilena. Pentru celelalte obiective de la Săvinești se duce lipsă de tîmplărie de lemn și va trebui să se intervină mai energic pentru a determina furnizorii, respectiv IF. Piatra Neamț și Fabrica H.C.C. Bacău să-și onoreze operativ contractele. Rămîneri în urmă privind pregătirea șantierelor pe timp de iarnă se înregistrează și la laminorul de 6 țoli de la U.J.R. Pentru această lucrare nu s-a asigurat însă închiderea halelor datorită, pe ele o parte livrării cu întîrziere a construcțiilor metalice de către IM. Suceava și a chesoanelor de către Întreprinderea de prefabricate Militari — București, precum și a lipsurilor existente în organizarea activității constructorului. Trebuie să arătăm că deși la U.T.R., atît beneficiarul, cit și constructorul, au stabilit diverse termene pentru închiderea hítlellor, pînă in prezent nu au fost rezolvate o serie de probleme. Va trebui ca în cel Vasile GRIGORIU, directorul Sucursalei județene Neamț a Băncii de investiții (Continuare în pag. a III-a) larotierele de construcții In pragul iernii înălțimi săvineștene. Curier Un produs util și foarte căutat Constructorii noului Institut politehnic din București au solicitat unor întreprinderi profilate pe ceramică, să le furnizeze placaje ceramice. Un colectiv de la Fabrica de cărămizi din Roman a reușit asimilarea tehnică a acestui produs. Astfel, s-a reprofilat fosta secție de teracotă, folosindu-se aceleași spații de producție și aceleași utilaje, iar ca materie primă, după multe încercări și probe de laborator, a fost aleasă argila refractară de Sîncuiași. Străduințele acestui colectiv, au fost concretizate într-un produs deosebit de rezistent și frumos, care este acum solicitat de nenumărate șantiere. A fost deja produs și expediat la București acest sortiment, urmînd ca în 1969 capacitatea noii secții să atingă șapte milioane de bucăți placaje ceramice. Curs de perfecționare Instruirea periodică a cadrelor didactice, a celor care răspund direct de buna desfășurare a procesului de învățămînt din școlile județului nostru, este o constantă a preocupărilor Inspectoratului școlar județean. Cea mai recentă acțiune în această direcție are loc, în perioada 1—10 decembrie, la Roman, cu directorii nou numiți ai școlilor generale și liceelor din județ. In perioada aceasta se desfășoară aici cursuri de perfecționare susținute de lectori ai I. P. C. D. Iași, cursuri care au menirea de a elucida unele probleme importante, legate de munca de îndrumare și control a procesului de învățămînt de către directorii școlilor noastre. Au loc, de asemenea, exemplificări practice concretizate în numeroase asistențe la ore și discuții fructuoase în scopul deprinderii directorilor de școli cu unele principii și metode pentapx- valorificarea constatărilor efectuate cu acest prilej. . Club modern In întregime renovat, cu un aspect modern, deosebit de atractiv,și agreabil, duminică s-a redeschis clubul Uzinei de țevi din Roman, îmbinînd în actuala sa înfățișare gustul și fantezia artistică cu ttilul și funcțioalitatea, clubul beneficiază de săli noi pentru cercuri și de un bar propriu. Cu acest prilej s-a sărbătorit, și momentul împlinirii a 10 ani de la înființarea clubului. Pentru îmbunătățirea activității de viitor, participanților la adunare li s-a prezentat planul de' muncă'pe perioada de iarnă în vederea completării lui cu sugestiile și propunerile acestora. «LBHM Una din expresiile noului - clădirea întreprinderii de prefabricate din Roman, Cu prilejul sărbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România Duminică, în comunele, orașele și municipiile județului nostru s-au desfășurat numeroase acțiuni cultural-artistice, consacrate mărețului eveniment de la Alba-Iulia de acum 5 decenii Unirea Transilvaniei cu România. Corespondenții voluntari din Costișa, Zănești, Moldoveni, Borlești, Hangu, Barca, Poiana Teiului, Horia, ne informează că un mare număr de oameni ai muncii din aceste localități au participat la expuneri și simpozioane, organizate cu sprijinul larg al cadrelor didactice și al altor intelectuali. In satele din comuna Piatra Șoimului cat și în localitatea de centru, peste 1.500 de țărani muncitori au asistat la prezentarea unui medalion literar-muzical, și... a unui simpozion intitulat.Unirea Transilvaniei cu România — eveniment istoric de importanță crucială în viața poporului nostru". Cu viu interes a fost urmărit de către țăranii cooperatori din Bodești montajul literar organizat cu concursul unui colectiv de actori de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. In sala „Vasile Alecsandri" din municipiul Român, peste 400 de muncitori, intelectuali, elevi au urmărit cu un viu interes simpozionul „Pagină de aur în istoriele României", prezentat de colectivul muzeului din localitate, întregit de un apreciat montaj literarmuzical al elevilor Liceului agricol „Ion Ionescu de la Brad”. lii Diversitate și tate in acțiunile educative cu tineretul Ineu de la constituirea sa, comitetul județean al U.T.C. a conceput și organizat munca de îndrumare a organizațiilor U.T.C. pentru traducerea în viață a măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 29 noiembrie,11 decembrie 1967, privind îmbunătățirea muncii educative în rîndul tineretului. Noile atribuțiuni ale Uniunii Tineretului Comunist, preocuparea nemijlocită pentru inițierea acțiunilor politico-ideologice, cultural-distractive, sportive, turistice au conferit activităților cu tineretul un caracter mai concret, mai strâns legat de viață, au condus la extinderea unor forme și metode noi de muncă, la reluarea unor frumoase tradiții. Cu sprijinul organelor și organizațiilor de partid, s-au îmbunătățit și s-au diversificat modalitățile de informare tineretului cu problemele politicii interne și internaționale ale partidului și statului nostru. Au avut loc ln întreprinderi, la sate, în școli și instituții, la nivelul orașelor și municipiilor întîlniri cu activiști de partid și de stat, cu publiciști, cu specialiști în diverse domenii, care au răspuns la întrebările tineretului. In unele organizații, mai cu seamă in licee și școli profesionale, au căpătat un caracter organizat discuțiile în cadrul „Tribunei dezbaterilor pe teme actuale", ciclurile tematice de activități pe teme, ca : „Pagini din istoria de luptă a partidului", „Buletinul tineretului" etc. Deși s-au obținut unele rezultate bune, trebuie arătat că în raport cu sarcinile multiple pe care le ridică etapa actual â de dezvoltare, rezulatele obținute in acest domeniu nu sunt întrutotul satisfăcătoare. Sunt încă multe organizații U.T.C., îndeosebi la sate, în exploatările forestiere, pe șantierele de construcții, care nu au stăruit îndeajuns pentru promovarea unor forme noi, eficiente de muncă politică, pentru asigurarea cadrului corespunzător unei informări sistematice, temeinice și operative a diferite- Gheorghe GRIGORE prim-secretar al Comitetului județean Neamț al U.T.C. (Continuare în pag. 6 -a) Festivalul cultural artistic al pionierilor și școlarilor , într-un spirit însuflețit de ardoarea celei mai pure vîrste, s-a desfășurat duminică, 1 decembrie, la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, faza județeană a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor. Confruntarea a adus la rampă ,în fața unui public entuziast, de aceeași virsteu care a umplut pina Tă refuzicată, un număr impresionant de formații artistice școlare, reprezentând 13 localități ale județului . Formații corale, instrumentale și de dansuri, soliști vocali și instrumentiști, recitatori, echipe de gimnastică artistică au prezentat un program bogat și variat, plin de prospețime, pe care publicul l-a subliniat, în dese rînduri, cu vii aplauze. București , expoziția Iulia Hălăucescu Manifestîndu-se deosebit de activ în mișcarea plastică a țării noastre, artista Iulia Hălăucescu este prezentă, încă din 1954, în numeroase expoziții din țară și de peste hotare. Miercuri, 4 decembrie 1968, cunoscuta artistă pietreană va deschide ,în Sala galeriilor de artă din București, o interesantă expoziție reprezentînd cele mai recente lucrări în acuarelă. Cînd se vor termina ARATURILE DE TOAMNA? Situația centralizată la Direcția agricolă județeană ne informează că pînă pe data de 2 decembrie planul arăturilor de toamnă a fost realizat pe total județ în procent de 94,4 LA SUTA. Din cele 65.000 hectare planificate în sectorul cooperatist au fost executate alături pe 61.400 hectare, iar în I.A.S. din 3973 hectare plan s-au realizat 3.950 hectare. Un număr de 11 cooperative agricole de producție (BALANESTI, BIRGAOANI, BUDEȘTI, DOBRENI, DRAGOMIREȘTI, DULCEȘTI, MĂRGINENI, MIROM COSTIN, REDIU, ȚIBUCAN și VĂLENI), au încheiat această lucrare de o deosebită importanță pentru recolta anului viitor. Dacă la data aceasta - destul de întîrziată - nu se poate raporta totuși încheiată campania lucrărilor de toamnă, respectiv a arăturilor, aceasta se datorește faptului că în unele unități mai sunt încă mari suprafețe nearate .Iată cooperativele rămase TAMAȘENI - 44 mult în urmă , la sută din plan, STANITA - 45, GIDINȚI - 47, DUMBRAVA ROȘIE - 59, PODOLENII - 60, ORAȘ PIATRA NEAMȚ - 67, GIRCINA - 69, BODEȘTI DE JOS - 69, BlNDEȘTI - 70, BALȚATEȘTI - 70, BALUȘESTI - 73, ONICENI - 74, OCEA - 76, OGLINZI - 76, NEGREȘTI - 73, V. URSULUI - 73, I. CREANGA - 77 la sută. Oare conducerile acestor unități și șefii de secții l.M.A. care le deservesc au privit cu toată răspunderea sarcina trasată de organele județene pentru terminarea arăturilor încă înainte de a intra în luna decembrie ? Cum se vor justifica în cazul schimbării timpului, Incit să nu mai permită executarea acestei lucrări, absolut obligatorie în complexul agrotehnic al recoltelor bogate ? Delegați ai I.M.A. au efectuat ieri o inventariere a terenurilor pe care se mai pot executa arături în prezent A rezultat o suprafață de circa 1.700 hectare. Zilele acestea ,cît vremea mai permite, să se depună toate eforturile pentru a executa arăturile pe tiate suprafețele care permit această lucrare ! Fără ci mî declina calitatea de reporter, am descris zilele trecute la depozitul de lemne din municipiul Piatra Neamț, aparținînd (pînă cînd ?) de întreprinderea j(Combustibilul“ Bacău. Deși nu plouase de cîteva zile, intr-o băltoacă zăcea un morman de lemne (ca să nu zicem putregaiuri) . . . proaspăt tăiate. - Numai lemne din acestea ne dați astăzi ? ne adresăm șefului depozitului, Gheorghe Munteanu.. - Noi avem numai lemne de foc ! se îndură sa ne răspundă dînsul, cântîndu-și de altă treabă. - Cu ce putem noi transporta, acasă niște lemne ? - Așteaptă și dumneata să vină vreo căruță! - Mașini nu aveți ? - Nu. - Cu costă de transportat o tonă de lemn ? b. Depinde..., li am arătat apoi legitimația. Această bucată de carton a atras din partea interlocutorului nostru un exces de bunăvoință. N-ar fi fost mai bine să fi domnit această atmosferă încă de cînd i-am dat binețe ? Oare ceilalți cetățeni nu trebuie să se bucure de solicitudine ? Cu puțin timp înainte, avusesem un dialog cu un căruțaș. - Cît ne costă transportul a o mie kilograme lemne ? — Linde stai ? aici. — La 4 kilometru de — Ne împăcăm noi. — Vrem să știm acum, ca să putem pregăti banii. Nu-ți iau un capăt de țară. Totuși am vrea să știm măcar așa, cu aproximație, am insistat, - 80 lei. De obicei căruțașul răspunde la această întrebare după ce-ai ieșit pe porțile depozitului. Dacă nu-i dai cu cere el, îți descarcă lemnele in stradă. Ne-am dus apoi și am aruncat o privire asupra evidenței transporturilor din ziua respectivă. Erau orele 14. Trei căruțași efectuaseră în acea dimineață cite 4-5 transporturi fiecare. Așadar, 320-400 lei de căciulă. Și încă se mai puteau face pînă-n seară, 2—3 transporturi. Astfel, un căruțaș „destoinic“ poate ciștiga pe ușor 640 lei intr-o singură zi. Ce se întîmplă însă cu cetățeanul ? El este nevoit, adeseori, să plătească mai mult transportul decit marfa. Cu alte cuvinte : mai mult durata decit ocaua. De ce ? Pentru că întreprinderea „Combustibilul” Bacău, care dispune de 8 mijloace de transport auto, le-a repartizat pe toate la depozitul din Bacău (cine împarte parte și face !). Problema se putea rezolva însă și pe local. Întreprinderea plan comunala are o mașină destinată transportului de combustibil. Nimeni însă nu-a văzut-o pînă acum la depozit. Aceeași era situația la ■ data vizitei noastre și cu parcul de mașini al Autobazei Piatra Neamț. Cu timp va fi târâgănată oare rezolvarea acestei probleme, minoră în aparență, dar care provoacă nenumărate griji și nemulțumriri cetățenilor ? Așteptăm un răspuns și din partea Consiliului municipal ’ Piatra Neamț.. M. M. Transportul combustibilului la latitudinea violenței și calea spre conștiința tineretului în seara zilei de 30 octombrie, colonia Săvinești trint o secvență de western prost, civilizația, bunul simț, pașnica conviețuire cedind brusc locul, violenței agresive și sîngeroase. Două tabere constituite ad-hoc, din elevi — practicanți la U F.S. și tineri trimiși la specializare în aceeași uzină, s-au aruncat una asupra celeilalte în disprețul total al celor mai elementare comandamente de comportare. Prologul . Trei tineri de la U.F.S. Iași, aflați la specializare conduceau cavalerește -două eleve la masă , întîlnindu-se cu cinci elevi de la Grupul școlar Suceava își aruncă reciproc insulte, despărțindu-se apoi, după ce unul dintre ieșeni face să sclipească amenințător, cuțitul. Dominați temporar, însă jigniți de moarte, sucevenii își alipesc încă trei combatanți începînd pînda. Intilnirea se transformă rapid într-o bătaie furibundă; unul dintre elevii suceveni abandonează urgent, cu intestinele perforate. Salvarea - spital. Credeți că aprigii purtători ai culorilor lașului s-au liniștit ? Scoțîndu-și pe cîmpul de luptă tot efectivul barăcii pe care o ocupau, încep runda a doua, în care se pare că tot ei își taie pe unul dintre propriii luptători , învălmășeala ! Atunci, elevilor din Suceava li se alătură săritori, băcăuanii. Mai puțin numeroși, ieșenii se retrag în baracă, sunt însă atacați. Mandhi Petru, autorul loviturilor de cuțit, scos afară și bătut ciobănește. Epilogul . Miliția din Săvinești intervine fără succes, cere întăriri de la Piatra Neamț și în jurul orei 23 se face, în sfîrșit, pace. Cineva spunea că totul a pornit de la o copilărie. Posibil, că însă de gîndit o copilărie care degenerează într-un conflict sîngeros, vecin cu crima. Cineva ar putea spune că e vorba de un auz izolat. Este însă exclus ca asemenea întîmplare să se iste pe un teren moral absolut sănătos. De altfel se spune că seara în colonia Săvinești nu ești absolut sigur că poți pe stradă nesupărat de trece nimeni. Recent, doi tineri săvineșteni întrerupți cu urbanitate de un ofițer de miliție pe cînd acostaseră ziua, în amiaza mare, o femeie, l-au plesnit, pur și simplu. La baraca elevelor practicante, numeroși cavaleri fac gardă de noapte, afară și, se pare că și înăuntru, unul dintre dînșii pălmuind nu mai, știu cînd, pe o administratoare care îndrăznise să-l apostrofeze. Toate aceste fapte demonstrează fără putință de tă u. STUPCAMU (Continuare in pag. a llla)