Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)

1968-12-03 / nr. 245

y 'S k Jleim&pecUuă '68 î’­­ V.1PV tISI1 IHUt T’lI?Vt ® titlB#î4i OAMENII AU ÎNVINS SECETA Acum, cînd roadele timpului sunt deja in hambare și se fac soco­­tenite de bilanț, o retrospectiva a efortului conjugat pentru salvarea plinii de sub stihia prijolitoare a secetei apare ca o odă închinată măre­ției omului. Metafora nu-i desprinsă de realitate, nu frizează adevărul. In con­dițiile vechii așezări a agriculturii cu milioanele de loturi individuale, producătorul agricol era realmente dominat de factorii naturali, se în­clina neputincios — ca și iarba plăpindă — în fața meandrelor climatice. Pentru zona agricolă a județului nostru seceta din toamna trecută și prima jumătate a anului este comparabilă ca intensitate cu aceea din 1946. Rezultatele producției celor doi ani agricoli sunt însă la antipozi. In vreme ce in 1946 ,recolta a fost aproape integral compromisă, anul acesta s-au obținut chiar recorduri de producție. Utilizînd arsenalul tehnico-științific aflat la dispoziția marii agricul­turi socialiste, oamenii ogoarelor s-au desprins de sub dependența fac­torului timp meteorologic întorcînd rezultatele în favoarea lor, încleștării dintre om și secetă, victoriei primului — exprimată in rodnicie — închinăm pagina a II-a a numărului nostru de azi. «OISJAM SIN «AFS ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. 31 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul I nr. 245 marți 3 decembrie 1968 4 pagini 30 bani 1 Sunt create condițiile pentru continuitatea lucrărilor ? în­ afara lucrărilor de inves­tiții care vor fi atacate în anul viitor, pe foarte multe șantiere constructorii vor continua acti­vitatea și în perioada care ur­­maȘbzâ,­ în­­ sezonul friguros. De fapt, de continuitatea muncii in construcții depinde în ultimă iniscentă realizarea sarcinilor din planul de investiții pe pri­mul trimestru al anului viitor și respectarea graficelor de lucru care au fost întocmite și reac­tualizate. .. Specificul de lucru al șantie­relor, capriciile anotimpului friguros sunt cunoscute,­­acestea din urmă avînd o influență di­rectă asupra ritmului de lucru și, a volumului de producție, care se cere realizat, și-a făcut simțită întrucît iarna prezența și pe meleagurile noastre, ne-am deplasat în zilele care au tre­cut,­­ pe cîteva­ șantiere de con­strucții din județul nostru pen­tru a vedea ce condiții s-au creat în vederea asigurării unei depline continuități și a unui­­ ritm normal de lucru , la toate obiectivele. Bineînțeles că pe această linie vor trebui rate­ mai­ întii problemele rezol­vate vizează aprovizionarea , cores­punzătoare cu materiale, pune­rea la punct a capacităților­­ de prefabricate, închiderea și,­în­călzirea spațiilor de lucru, crearea condițiilor­­­ optime pen­tru­­ muncitori etc. .­­ Pe raza județului nostru își desfășoară activitatea construc­torii Șantierului II Săvinești, pentru lucrări industriale și cei de la întreprinderea județeană c­e construcții și montaje, pentru lucrări social-culturale. Din a­­naliza privind asigurarea condi­țiilor corespunzătoare pe timp friguros reiese că au fost luate o serie de măsuri, dar în unele locuri acestea sunt insuficiente. Dacă am exemplifica ,ar tre­bui să arătăm că pentru lucră­rile de la Săvinești, respectiv Aiton II­ și Melana III, secția de drojdie furajeră de la „Recon­strucția", la data actuală con­structorul are întocmite devizele necesare executării acestor lu­crări­ fiind aprobate , și, de be­neficiari. La Reton III, pentru majoritatea obiectivelor sunt­ rea­lizate stadiilor fizice corespun­zătoare, acestea fiind închise, iar încălzirea este asigurată pe soluție definitivă. Tot la U.F.S. Săvinești, deși,, la, titlul Melana, III., lucrarea: „depozit produse finite", spațiul este închis nu s-a asigurat agentul termic deoa­rece constructorul nu a primit proiectul pentru branșament. De asemenea, spațiile nu sunt com­plet închise din lipsă de tîm­­plărie metalică la obiectivele carbonat de etilena și recupe­rare carbonat de­ etilena. Pen­tru celelalte obiective de la Săvinești se duce lipsă de tîm­­plărie de lemn și va trebui să se intervină mai energic pentru a determina furnizorii, respectiv I­F. Piatra Neamț și Fabrica H.C.C. Bacău să-și onoreze ope­rativ contractele. Rămîneri în urmă privind pre­­gătirea șantierelor pe timp de iarnă se înregistrează și la la­minorul de 6 țoli de la U.J.R. Pentru această lucrare nu s-a asigurat însă închiderea halelor datorită, pe ele o parte livrării cu întîrziere a construcțiilor me­talice de către IM. Suceava și a chesoanelor de către Între­prinderea de prefabricate Mili­tari — București, precum și a lipsurilor existente în organiza­rea activității constructorului. Trebuie să arătăm că deși la U.T.R., atît beneficiarul, cit și constructorul, au stabilit di­verse termene pentru închiderea hítlellor, pînă in prezent nu au fost rezolvate o serie de pro­bleme. Va trebui ca în cel Vasile GRIGORIU, directorul Sucursalei județene Neamț a Băncii de investiții (Continuare în pag. a III-a) la­roti­er­ele de construcții In pragul iernii înălțimi săvineștene. Curier Un produs util și foarte căutat Constructorii noului Institut politehnic­ din București au so­­­­licitat unor întreprinderi profilate pe ceramică, să le furnizeze placaje ceramice. Un colectiv­ de­ la Fabrica de cărămizi din Roman a reușit­­ asimilarea tehnică a acestui produs. Astfel, s-a reprofilat fosta secție de teracotă, folosindu-se aceleași spații de producție și aceleași utilaje, iar ca materie primă, după multe încercări și probe de laborator, a fost alea­să argila refractară de Sîncuiași. Străduințele acestui colectiv, au fost concretizate într-un produs deosebit de rezistent și frumos, care este acum solici­tat de­ nenumărate șantiere. A fost deja produs și expediat la București acest sortiment, urmînd ca în 1969 capacitatea noii secții să atingă șapte mili­oane de bucăți placaje ceramice. Curs de perfecționare Instruirea periodică a cadrelor didactice, a celor care răs­pund direct de buna desfășurare a procesului de învățămînt din școlile județului nostru, este o constantă a preocupărilor Inspectoratului școlar județean. Cea mai recentă acțiune în această direcție are loc, în pe­rioada 1—10 decembrie, la Roman, cu directorii nou numiți ai școlilor generale și liceelor din județ. In perioada aceasta se desfășoară aici cursuri de perfecționare susținute de lectori ai I. P. C. D. Iași, cursuri care au menirea de a elucida unele probleme importante, legate de munca de îndrumare și control a procesului de învățămînt de către directorii școlilor noastre. Au loc, de asemenea, exemplificări practice concretizate în numeroase asistențe la ore și discuții fructuoase în scopul deprinderii directorilor de școli cu unele principii și metode pentapx- valorificarea constatărilor efectuate cu acest prilej. . Club modern In­ întregime renovat, cu un aspect modern, deosebit de atractiv,și agreabil, duminică s-a redeschis clubul Uzinei de țevi din Roman, îmbinînd în actuala sa înfățișare gustul și fantezia artistică cu ttilul­ și funcțioalitatea, clubul beneficiază de săli noi pen­tru cercuri și de un bar­ propriu. Cu acest prilej s-a sărbătorit, și­ momentul împlinirii a 10 ani de la înființarea clubului. Pentru îmbunătățirea activității de viitor, participanților la adunare li s-a prezentat planul de' muncă'pe perioada de iarnă în vederea completării lui cu su­gestiile și propunerile acestora. «LBHM Una din expresiile noului - clădirea întreprinderii de prefabricate din Roman, Cu prilejul sărbătoririi semicente­narului Unirii Transilvaniei cu România Duminică, în comunele, orașele și municipiile ju­dețului nostru s-au des­fășurat numeroase acțiuni cultural-artistice, consa­crate mărețului eveniment de la Alba-Iulia de acum 5 decenii Unirea Tran­silvaniei cu România. Corespondenții volun­tari­ din Costișa, Zănești, Moldoveni, Borlești, Han­­gu, Barca, Poiana Teiului, Horia, ne informează că un mare număr de oa­meni ai muncii din aces­te localități au partici­pat la expuneri și simpo­zioane, organizate cu spri­jinul larg al cadrelor di­dactice și al­­ altor inte­lectuali. In satele din co­muna Piatra Șoimului ca­t și în localitatea de cen­tru, peste 1.500 de țărani muncitori au asistat la prezentarea unui medali­on literar-muzical, și... a unui­ simpozion intitulat­­.Unirea Transilvaniei cu România — eveniment is­toric de importanță cru­cială în viața poporului nostru". Cu viu interes a fost urmărit de către­­ țăranii cooperatori din Bodești montajul literar organizat cu­ concursul unui colec­tiv de actori de­ la Tea­trul Tineretului din Pia­tra Neamț. In sala „Vasile Alec­­sandri" din­­ municipiul Român, peste 400 de muncitori, intelectuali, e­­levi au urmărit cu­­ un viu interes simpozionul „Pa­­­gină­ de aur în istoriele României", prezentat de colectivul muzeului din localitate, întregit de un apreciat montaj literar­­muzical al elevilor Liceu­lui agricol „Ion Ionescu de la Brad”. lii Diversitate și tate in acțiunile educative cu tineretul Ineu de la constituirea sa, comitetul județean al U.T.C. a conceput și organizat munca de îndrumare a organizațiilor­­ U.T.C. pentru traducerea în via­ță a măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 29 noiembrie,1­1 decembrie 1967, privind îmbunătățirea muncii educative în rîndul tineretului. Noile atribuțiuni ale Uniunii Tineretului Comunist, preocupa­rea nemijlocită pentru iniție­rea acțiunilor politico-ideolo­­gice, cultural-distractive, spor­tive, turistice au conferit ac­tivităților cu tineretul un ca­racter mai concret, mai strâns legat de viață, au condus la extinderea unor forme și me­tode noi de muncă, la relua­rea­ unor­ frumoase tradiții. Cu sprijinul organelor și or­ganizațiilor de partid, s-au îm­bunătățit și s-au diversificat modalitățile de informare tineretului cu problemele poli­­­ticii interne și internaționale ale partidului și statului nostru. Au avut loc ln întreprinderi, la sate, în școli și instituții, la nivelul orașelor și municipiilor întîlniri cu activiști de partid și de stat, cu publiciști, cu specialiști în diverse domenii, care au răs­puns la întrebările tineretului. In unele organizații, mai cu seamă in licee și școli pro­fesionale, au căpătat un ca­racter organizat discuțiile în cadrul „Tribunei dezbaterilor pe teme actuale", ciclurile te­matice de activități pe teme, ca : „Pagini din istoria de luptă a partidului", „Buletinul tineretului" etc. Deși s-au obținut unele re­zultate bune, trebuie arătat că în raport cu sarcinile multiple pe care le ridică etapa actua­l â de dezvoltare, rezulatele ob­ținute in acest domeniu nu sunt întrutotul satisfăcătoare. Sunt încă multe organizații U.T.C., îndeosebi la sate, în exploată­rile forestiere, pe șantierele de construcții, care nu au stăruit îndeajuns pentru promovarea unor forme noi, eficiente de muncă politică, pentru asigura­rea cadrului corespunzător u­­nei informări sistematice, te­meinice și operative a diferite- Gheorghe GRIGORE prim-secretar al Comitetului județean Neamț al U.T.C. (Continuare în pag. 6 -a) Festivalul cultural artistic al pionierilor și școlarilor , într­-un spirit însuflețit de ardoarea celei mai pure vîrste,­ s-a desfășurat dumi­nică, 1 decembrie, la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, faza județeană a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor. Confruntarea a adus la rampă ,în fața unui public entuziast,­­ de aceeași virsteu­­ care a umplut pina Tă refuzi­cată, un număr impresionant de formații artistice școlare,­ reprezentând 13 localități ale județului . Formații corale, instrumen­tale și de dansuri, soliști vo­cali și instrumentiști, recita­tori, echipe de gimnastică ar­tistică au prezentat un pro­gram bogat și variat, plin de prospețime, pe care publicul l-a subliniat, în dese rînduri, cu vii aplauze. București , expoziția Iulia Hălăucescu Manifestîndu-se deosebit de activ în mișcarea plastică a țării noastre, artista Iulia Hălăucescu este prezentă, încă din 1954, în numeroase expoziții din țară și de peste hotare. Miercuri, 4 decembrie 1968, cunoscuta artistă pietreană va deschide ,în Sala galerii­lor de artă din București, o interesantă expoziție repre­­zentînd cele mai­­ recente lu­crări în acuarelă. Cînd se vor termina ARATURILE DE TOAMNA? Situația centralizată la Direc­­ția agricolă județeană ne in­formează că pînă pe data de 2 decembrie planul arăturilor de toamnă a fost realizat pe total județ în procent de 94,4 LA SUTA. Din cele 65.000 hec­tare planificate în sectorul co­operatist au fost executate ală­turi pe 61.400 hectare, iar în I.A.S. din 3­973 hectare plan s-au realizat 3.950 hectare. Un număr de 11 cooperative agricole de producție (BALA­­NESTI, BIRGAOANI, BUDEȘTI, DOBRENI, DRAGOMIREȘTI, DULCEȘTI, MĂRGINENI, MI­ROM COSTIN, REDIU, ȚIBU­­CAN­ și VĂLENI), au încheiat această lucrare de o deosebită importanță pentru recolta anu­lui viitor. Dacă la data aceasta - des­tul de întîrziată - nu se poate raporta totuși încheiată campa­nia lucrărilor de toamnă, res­pectiv a arăturilor, aceasta­ se datorește faptului că în unele unități mai sunt încă mari su­prafețe nearate .Iată coopera­tivele rămase TAMAȘENI - 44 mult în urmă , la sută din plan, STANITA - 45, GIDINȚI - 47, DUMBRAVA ROȘIE - 59, PODOLENII - 60, ORAȘ PIATRA NEAMȚ - 67, GIRCINA - 69, BODEȘTI­ DE JOS - 69, BlN­DEȘTI - 70, BALȚATEȘTI - 70, BALUȘESTI - 73, ONICENI - 74, OCEA - 76, OGLINZI - 76, NEGREȘTI - 73, V. URSULUI - 73, I. CREANGA - 77 la sută. Oare conducerile acestor uni­tăți și șefii de secții l.M.A. care le deservesc au privit cu toată răspunderea sarcina trasată de organele județene pentru termi­narea arăturilor încă înainte de a intra în luna decembrie ? Cum se vor justifica în cazul schimbării timpului, Incit să nu mai permită executarea acestei lucrări, absolut obligatorie în complexul agrotehnic al recol­telor bogate ? Delegați ai I.M.A. au efec­tuat ieri o inventariere a tere­nurilor pe care se mai pot exe­cuta arături în prezent A rezul­tat o suprafață de circa 1.700 hectare. Zilele acestea ,cît vre­mea mai permite, să se depună toate eforturile pentru a exe­cuta arăturile pe tiate supra­fețele care permit această lu­crare ! Fără ci­ mî declina ca­litatea de reporter, am descris zilele trecute la depozitul de lemne din municipiul Piatra Neamț, aparținînd (pînă cînd ?) de întreprinderea j(Com­­bustibilul“ Bacău. Deși nu plouase de cîteva zile, intr-o băltoa­că zăcea un morman de lemne (ca­ să nu zicem putregaiuri) . . . proaspăt tăiate. - Numai lemne din a­­cestea ne dați astăzi ? ne adresăm șefului de­pozitului, Gheorghe Mun­tean­u.. - Noi avem numai lemne de foc ! se îndură sa ne răspundă dînsul, cântîndu-și de altă trea­bă. - Cu ce putem noi transporta, acasă niște lemne ? - Așteaptă și dumnea­ta să vină vreo căruță! - Mașini nu aveți ? - Nu. - Cu­ costă de trans­portat o tonă de lemn­ ? b. Depinde..., li am arătat apoi legiti­­mația. Această bucată de carton a atras din partea interlocutorului nostru un exces de bunăvoință. N-ar fi fost mai bine să fi domnit­ această atmos­feră încă de cînd i-am dat binețe ? Oare cei­lalți cetățeni nu trebuie să se bucure de solicitu­dine ? Cu puțin timp înainte, avusesem un dialog cu un căruțaș. - Cît ne costă transpor­tul a o mie kilograme lemne ? — Linde stai ? aici. — La­ 4 kilometru de — Ne împăcăm noi. — Vrem să știm acum, ca să putem pregăti ba­nii.­­ Nu-ți iau un­­ capăt de țară.­­ Totuși am vrea să știm măcar așa, cu a­­proximație, am insistat, - 80 lei. De obicei căruțașul răspunde la această­ în­trebare după ce-ai ieșit pe porțile depozitului. Dacă nu-i dai cu­ cere el,­­ îți descarcă lemnele in stra­dă. Ne-am dus apoi și am aruncat o privire asupra evidenței transporturilor din ziua respectivă. Erau orele 14. Trei căruțași e­­fectuaseră în acea dimi­neață cite 4-5­­ transpor­turi fiecare. Așadar, 320­­-400 lei­ de căciulă. Și încă se mai puteau face pînă-n­ seară, 2—3 tran­sporturi. Astfel, un căru­țaș „destoinic“ poate ciș­­tiga pe ușor 640 lei intr-o singură zi. Ce se întîmplă însă cu cetățeanul ? El este ne­voit, adeseori, să plă­tească mai mult transpor­tul decit marfa. Cu alte cuvinte :­­ mai mult du­­rata decit ocaua. De ce ? Pentru că în­treprinderea „Combustibi­lul” Bacău, care dispune de 8 mijloace de trans­port auto, le-a repartizat pe toate la depozitul din Bacău (cine împarte par­­te­ și face !). Problema se putea re­zolva însă și pe local. Întreprinderea plan co­munala are o mașină destinată transportului de combustibil. Nimeni însă nu-a văzut-o pînă acum la depozit. Aceeași era si­tuația la ■ data­­ vizitei noastre și cu parcul de mașini al Autobazei Pia­tra Neamț. Cu­ timp va fi târâgă­­­­nată oare rezolvarea a­­cestei probleme, minoră în­­ aparență, dar care provoacă nenumărate griji și nemulțum­riri­ cetă­țenilor ? Așteptăm un răspuns și din partea Consiliului municipal ’ Piatra Neamț.. M. M. Transportul combustibilului la latitudinea violenței și calea spre conștiința tineretului în seara zilei de­­ 30 oc­tombrie, colonia Săvinești trin­t o secvență de western prost, civilizația, bunul simț, pașnica conviețuire cedind brusc locul, violenței agresive și sîngeroase. Două tabere constituite ad-hoc, din elevi — practicanți la U F.S. și ti­neri trimiși la specializare în aceeași uzină, s-au aruncat una asupra celeilalte în dis­prețul total al celor mai ele­mentare comandamente de comportare. Prologul . Trei tineri de la U.F.S. Iași, aflați la spe­cializare conduceau­­ cava­lerește -două eleve la masă , întîlnindu-se cu cinci elevi de la Grupul școlar Suceava își aruncă reciproc insulte, des­­părțindu-se apoi, după ce u­­nul dintre ieșeni face să scli­pească amenințător, cuțitul. Dominați temporar, însă jig­niți de moarte, sucevenii își alipesc încă trei combatanți începînd pînda. Intilnirea se transformă rapid într-o bă­taie furibundă­; unul dintre elevii suceveni abandonează urgent, cu intestinele perfo­rate. Salvarea - spital. Cre­­deți că aprigii purtători ai­­ culorilor lașului s-au liniștit ? Scoțîndu-și pe cîmpul de luptă tot efectivul barăcii pe care o ocupau, încep runda a doua, în care se pare că tot ei își­ taie pe unul dintre pro­priii luptători , învălmășeala ! Atunci, elevilor din Suceava li se alătură săritori, băcă­uanii. Mai puțin numeroși, ie­șenii se retrag în baracă, sunt­­ însă atacați. Mand­hi Petru, autorul loviturilor de cuțit, scos afară­­ și bătut ciobă­nește. Epilogul . Miliția din Să­­vinești­ intervine fără succes, cere întăriri de la Piatra Neamț și în jurul orei 23 se face, în sfîr­șit, pace. Cineva spunea că totul a pornit­­ de la o copilărie. Po­sibil, că însă de gîndit o copilărie care degenerează într-un conflict sîngeros, ve­cin cu crima. Cineva ar putea spune că e vorba de un auz izolat. Este însă exclus ca asemenea întîmplare să se iste pe un teren moral absolut sănătos. De altfel se spune că seara în colonia Săvinești nu ești absolut sigur că poți pe stradă nesupărat de trece ni­meni. Recent, doi tineri săvineș­­teni întrerupți cu urbanitate de un ofițer de miliție pe cînd acostaseră ziua, în a­­miaza­ mare, o femeie, l-au plesnit, pur și simplu. La ba­raca elevelor practicante, nu­meroși cavaleri fac gardă de noapte, afară și, se pare că și înăuntru, unul dintre dînșii pălmuind nu mai, știu cînd, pe o administratoare care îndrăz­nise să-l apostrofeze. Toate aceste fapte demon­strează fără putință de tă­­ u. STUPCAMU (Continuare in pag. a lll­a)

Next