Ceahlăul, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)

1969-01-03 / nr. 271

* Fagi a 2-a (Urmare din pag. I) omul mai aproape și-a ascultat, cu sufletul vibrînd de-o ne­mărturisită emoție, colinda fe­telor din Farcașa, printre pu­tinele piese folclorice de acest fel ! La luncile soarelui, ziurel de ziuă, La fintîna cerbului, Grele ploi că au plouat, Luncile ni le-au spălat, Apoi soare-a răsărit Flori frumoase-au înflorit. Fetele cum auziră După flori se coborîră, Le rupea și le-alegea, Luncile le sărăcea, Și in brațe le-aducea Și din gură îmi grăia , Ce-i în casă să trăiască, Ce-i afară să sporească !" Le-a poftit­ omul în casă, mă­nunchi de flori în iarnă înflo­rite, și după ce le-a cinstit după cuviință, a cutezat să șu­­gure hîtru : „Ați legat, fetelor, parii ? Dar cu flăcăruia în fine tină uitatu-v-ati ? Sau poate v-ați păstrat pentru o baie cu apă din Bistrița, la miez de noapte?" Au chicotit codane­­le-ntre ele, că, deci, de la o vîrstă-ncolo, gîndul măritișu­lui nu-i un gînd oarecare. turi A răsunat Farcașa de hăut­­și pocnete de bice pînă-n zori, cînd ultimele ecouri ale marii sărbători s-au retras cuminți în văile adinei ale munților. „ CEAHLĂUL Auzit­ a fi de-un Bujor? Cînd s-au pornit flăcăii din­­ Baiu și Poiana Teiului, de la un capăt la altul al co­munei, s-au înfiorat munții de adînci și surprinzătoare ecouri. Chemări de buciume și răspunsuri de corn, ples­nituri de bice și țipete de tălănci răpăituri de tobe și strigăte de ursari, toate au irump­ cu torța pe care nici,, Bistrița, tind își sparge nă­­boajele, n-o poate egala. Un plug tradițional, tras de doi boi cu colaci din coarne, pre­cum o cere datina — și-a în­fipt adine brazdarul in omă­tul afinat­, iar cei mai buni urători le-au vorbit oameni­lor de viața noastră nouă, de pace și belșug, în țară liberă și fericită. Frumoase­ s obiceiurile prin aceste locuri, dar cel mai mult îl îndrăgesc oamenii dintre Tencuia și Baicu pe haiducul Bujor, acel luptător care și-a înscris numele cu litere de aur în istoria lup­tei purtate de întregul po­por împotriva nedreptelor a­­șezări sociale, Ștefan Dască­lu­, om trecut de prima tine­rețe, tată a șase copii, e de neîntrecut în evocarea chipu­lui acestui erou popular. A mers din casă-n casă, reîn­viind momente din viața nu a unui om, ci a unui popor în­treg, care și-a cucerit prin­­ luptă,,dreptul la un trai demn, într-o țară nouă. ...Pe săraci nu i-am lipsit, Și nici nu i-am oropsit, Am luat de la bogat Și am dat la cel sărac, Am luat de la bogătan Și am dat la cel sărman "Incintati de frumusețea mo­rală a lui Bujor, de eroismul bravilor săi haiduci, gospo­darii le-au cinstit memoria, închinînd pentru ei pahar de recunoștință. Și-n prag de An Nou, credința în victori­ile viitoare a căpătat noi di­mensiuni, pe măsura forței noastre și a înțelepciunii marelui conducător. Prilej de maximă bucurie și variată posibilitate de petre­cere, sărbătoarea Anului Nou i-a găsit pe țăranii coopera­tori din oglinzi pregătiți cu toate cele cuvenite. Și cînd a dat să scapete soarele după dealurile ninse, au pornit, după străbun obicei, colindă­torii. obiceiurile tradiționale și petrecerea publică — pen­tru că n-a fost, în sat, ochi care să se închidă pînă la ziuă — s-au împletit aici, la O­­glinzi, dînd măreția cuvenită primei zile a anului. Despre Capra de la Oglinzi s-a dus vestea în toată țara cu mult timp în urmă. Doi ani la rînd, jucătorii de Ca­pră au evoluat în fața came­relor de luat vederi, împăr­tășind tării — prin interme­diul televiziunii — frumuse­țea tradițiilor din zona fol­clorică a Tîrgului Neamț. In noaptea Anului Nou, au colindat din casă în casă șase capre, care de care mai îm­podobită, cu panglici și meș­teșugite alesături, jucate de cei mai pricepuți flăcăi în­­tr-ale sîrbei și horei. Pitores­cului costumelor — toți jucă­torii erau mascați — li s-au adăugat strigăturile spuse In­dividual sau un grup, în care au fost prezente — pe lângă umorul cuvenit — referiri la moravuri și obiceiuri rămase departe, în umbra veacurilor. Ta, ta, ta, căprița, ta. Pe ulița-ntunecoasă Nimenii la altă casă, Unde-i nevasta frumoasă Și bărbatu-i dus de-acasă, Și bărbatu-i la chirie Ducu-se să nu mai vie, Vie-i boii și Unsala Și pe el să-i ieie boala, Vie-i boii și proțapul etc., etc. La casele cu fete de mări­tat, caprele au zăbovit ceva mai mult ușor. Pentru că știu flăcăii de-aici, din niște strigături anume, Oglinzi, să le-audă cine trebuie, pentru că vorbesc despre frumusețe, dar și despre hărnicie, despre petrecere, dar și despre mun­ca ogorului. Și-n timpul a­­cesta, caprele îndrăznețe au scormonit cu coarnele în lă­zile cu zestre, chipurile în­cuiate, scoțînd la iveală rodul unor mîini îndemîn­atice, po­doabe ale viitoarelor gospo­dării. „Odată, la un Sfîntul Vasile, ne prindem noi vreo cîtiva băieți din sat să ne ducem cu plugul, căci eram și eu mări­șor acum, din păcate. Și în a­­junul Sfîntului Vasile, toată ziua am stat de capul tatei, să-mi facă și mie un buhai ori, de nu, batăr un harapnic". Cunoașteți, dragi cititori, pe­ripețiile de­ loc-cumintelui Nic-a lui Ștefan a Petrei, peripeții trăite din plin în miez de iarnă, taman cînd i se părea lui lumea mai frumoasă. Și chiar dacă n-a încăput sub plazna harap­nicului tătîne-său, au avut grijă să-i strice bunătatea de ajun al de popa Oșlobanu și apriga nevastă a lui Vasile­ Aniței. Urmașii marelui povestitor au pornit­-o și ei, cum e da­tina, pe la casele humulește­­nilor. Fără frică de cei han­­dralăi și cu buhaiuri întocmi­te din vreme. Au cîntat sub ferestrele luminate despre co­pilăria lor fericită, au adus „Arnăuții" din Bălțătești au fost la datorie, laudă cărții și celor care le a­­jută să-i descifreze tainele, au făcut s­ări de belșug și sănă­tate mai vîrstnicilor care i-au primit cu căldura inimii și aroma colacilor tradiționali. Frații Cozma, Stelian și Ște­fan, s-au „arvonit" cu Gheor­­ghiță Maftei încă de astă-vară să meargă împreună cu uratul. I-a prins ziua înghețați bocnă, însă pătrunși de o mare mul­țumire, chiar dacă dobele, nu tocmai cruțate, au cam plesnit pe la colțuri. Și-au hotărît ,o despărțire, ca la anul să meargă tot împreună, ba dacă s-ar putea să-l ia și pe Mitru al lui Trăsnea în ceată, sa­­ ® mai mulți. „Nu știu alții cum sînt...”- După ani mulți, mai bine de-o sută, urmașii povestitorului au reușit să ne convingă să sunt la fel cu înaintașul lor, îndrăgostiți de locuri și obi­ceiuri, inimoși cum puțini alții, păstrători ai unor tradiții că­rora numai aici, la Humulești, printre urători și jleni, mascați și ursari, le poți trăi la di­mensiunile adevăratei și inega­labilei lor frumuseți. R­evelionul 1999 Ta, la, la, De urat căpriță, iar am mai ura.a a La au ieșit­ din ... Gorov, „urșii" hibernare­­ i „Capra" celor din Dobreni. i. I. IMMI, directorul Agenției județene QJ.T. 1 Valoroaselor obiec­tive de interes turistic, li se adaugă acum con­dițiile tot mai bune de găz­duire a vizitatorilor județu­lui Neamț. îmbinarea, în chip fericit, a acestor două premise a făcut să încheiem I V.­I, directorul Casei de cultură din Piatra Neamt in 1968, mai mult ca oricînd, am reușit să contribuim la intensifi­carea vieții cultural — artistice a municipiului nos­tru, Orchestrele de muzică populară și ușoară, ansam­blul folcloric și soliștii vo­cali ai casei de cultură au prezentat în acest an 60 de spectacole, la care au par­ticipat peste 45.000 de spec­tatori. Am inițiat, de aseme­nea, numeroase concursuri pentru tinerele talente, ma­nifestări culturale în cadrul bibliotecii noastre, sau în întreprinderi și instituții, am deschis universitatea munci­torească cu un număr de peste 1.000 de cursanți. Pentru anul 1969, 2 avem în vedere consolidarea și îmbo­gățirea repertoriului formațiilor artistice ale casei de cultură, organizarea de spectacole cu tematică dife­rențiată, prezentarea prime­ i Vineri 3 ianuarie TOATI Pe o bancă stau un tî­­năr și o tînără Tînărul are în față o carte și deodată aceasta îi i­ade. Tînăra ridică cartea, zi­­cînd : — Ți-a căzut cartea. — O, mulțumesc, — răspunde tînărul, — e­­ram atît de cufundat in lectură, încît n-am ob­servat. — AL ©! Johnes, de ce nu te-ai prezentat la serviciu ? Ai gripă ? — Dimpotrivă. Sunt singurul care nu am gripă și nici n-am poftă s-o capăt. PORUMBELUL Macek a zburat de pe țărmurile Mării Nordului până la porumbarul său natal din orașul Lodz (Polonia), parcurgind o distanță de 1.044 km în numai trei zile. ÎN CORPUL omului există o cantitate destul de mare de fosfor. Din aceasta s-ar putea con­fecționa 2,200 de bețe de chibrit. Monoverb... cu interes (5-9) LA ÎNCEPUTUL CELUI DE AL PATRULEA AN AL CINCINALULUI Vi o<—-------- — TwP*­ Tîip* romsiuuig» *»opu»ab iudek«» movjwmiu , URMARE DIN NUMĂRUL NOSTRU DIN 30 DECEMBRIE 1968 1- -Care considerați că sunt cele mai importan­te realizări ale colecti­vului dumneavoastră în anul 1968 ? 2- - In ce constau prin­cipalele obiective ale activității în anul 1969? 3.­­ Ce mijloace veți fo­losi pentru îndeplinirea acestor obiective ? Ing. V. BlH, directorul Direcției județene P.T.T.R. 1 1968 a fost un an rod­nic pentru unitatea noastră care, înființa­tă la 1 martie în urma re­organizării administrativ-te­­ritoriale a țării, și-a depă­șit lună de lună planul glo­bal de venituri, încheind anul cu beneficii peste plan de peste 1 milion lei. In această perioadă s-au instalat echipamente de ca­pacitate sporită, dublînd și chiar triplînd numărul de le­gături telefonice pe princi­palele direcții de trafic. Prin darea in comunicație a unor instalații din cele mai moderne, centralele te­lefonice din Piatra Neamț și Roman au fost conectate la sistemul automat Interurban. A fost extinsă rețeaua de abonați „telex", prin Insta­larea a aproape 20 noi te­leimprimatoare și mărirea capacității centralei tele­grafice automate din Pia­tra Neamț. Am înființat noi unități și puncte de desfa­cere în localitățile :Neamț, Roman, Bniceni.Piatra Principalul obiectiv ce stă în fata celor pes­te 1000 de salariați ai Direcției județene este con­tinua îmbunătățire a calită­ții deservirii cu prestații de poștă, presă, telefon, tele­­graf. Dintre căile de reali­zare enumerăm: ex­nice tensia centralei telefo­automate din Piatra Neamț cu 400 linii ; telefo­­nizarea noului cartier de blocuri Mărăței; înființarea de noi legături telegrafice de la Piatra Neamț cu Ro­manul și Bacăul prin Insta­larea de noi echipamente , darea în comunicație a cen­tralelor telefonice în comu­nele ©niceni, Botești și Poe­­nari, anul 1968 cu realizări. S-a dublat numărul turiștilor străini sosiți prin ©.N.T., iar al celor Interni a crescut cu 30 la sută. Celor peste 7000 de turiști străini sosiți pe meleagurile noastre le-am o­­ferit toate serviciile la un nivel superior. Am realizat, de asemenea, în proporție de 193 la sută planul de excursii externe, îndeosebi prin for­marea de grupuri suplimen­tare de călători cu plecarea din Piatra Neamț și Roman — Inițiativă a agenției noas­­tre. Pentru anul 1969, sar­cinile agenției în orga­nizarea de excursii in­terne au sporit cu 12 la sută. La fel și cele­­ cu privire la îmbunătățirea primirii, găz­duirii și organizării unor a­­tractive programe de ex­cursii pentru turiștii străini­­ sosiți la noi. Vom căuta noi forme de organizare a ex­cursiilor care să răs­pundă exigențelor, ne vom forma colaboratori în între­prinderi si Instituții care să ne sprijine în inițierea și realizarea de excursii în țară, ne vom îngriji să asigurăm autocare confortabile pentru toți cei înscriși. Vom spri­jini plecările pe cont pro­priu în străinătate. Vom im­pulsiona ritmul de lucru la motelul cu 80 de locuri de lîngă portul Bicaz, pentru a putea fi utilizat de turiștii români și străini începînd cu trimestru] I­ 1969. lor. filme ale einoclubului nostru. Intenționăm, de ase­menea, să facem din casa de cultură un adevărat centru metodic pentru cel care des­fășoară activitatea culturală în rîndul sindicatelor. 3 Important ni se pare ca, în activitatea casei de cultură, să antrenăm cît mai mulți oameni ai muncii din toate sectoarele de activitate, per­­­­sonalități ale vieții noastră culturile, organizațiilor reprezentant­­ei de masă și obștești. Vom avea în vedere utilizarea bazei materiale, a tuturor posibilitățiler Becu­ive pentru ca, la Piatra Neamț Casa de cultură să devină un adevărat centru de spiritualitate al munici­­piului. A C. DABIJA, președintele Uniunii județene a coopera­tivelor meșteșugărești ! Putem raporta cu sa­tisfacție că am­ reali­zat planul pe anul 1968 cu 11 zile mai devreme. A­­ceasta se datorește, în mare parte, faptului că am reușit să înființăm în județul nos­tru organizația cooperației meșteșugărești de aprovizio­nare și desfacere (­GMAD). De asemenea, unitățile nou înființate s-au dovedit a fi destul de rentabile încă din primele luni de activitate. Printre acestea menționăm : cooperativa de artă populară și artizanat din orașul Tîr­­gu Neamț, două secții de construcții și două ateliere de proiectare în construcții, în municipiile Piatra ..Neamț și Roman In cadrul unități­lor existente au fost create peste 30 de secții noi. 2 In anul 1969 vom­ merge pe Unisi am­serie plificării producției de la confecții, tri­cotaje și lenjerie. Ca accent deosebit va fi pus pe activitatea de construcții de locuințe proprietate per­sonală cu plata Ia rate. In orașul Bicaz vom înființa o cooperativă cu profil mixt. Avem toate condițiile ca, în cursul anului viitor, să di­versificăm producția de artă populară și artizanat cu 40— 50 produse noi, care vor fi desfăcute în punctele turis­tice. Vom înființa o secție de încălțăminte ,tip. „Rom­arta”, o secție de marochinărie și una de blănărie. In municipiile Piatra Neamț și Roman-vofi

Next