Ceahlăul, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)
1969-01-03 / nr. 271
* Fagi a 2-a (Urmare din pag. I) omul mai aproape și-a ascultat, cu sufletul vibrînd de-o nemărturisită emoție, colinda fetelor din Farcașa, printre putinele piese folclorice de acest fel ! La luncile soarelui, ziurel de ziuă, La fintîna cerbului, Grele ploi că au plouat, Luncile ni le-au spălat, Apoi soare-a răsărit Flori frumoase-au înflorit. Fetele cum auziră După flori se coborîră, Le rupea și le-alegea, Luncile le sărăcea, Și in brațe le-aducea Și din gură îmi grăia , Ce-i în casă să trăiască, Ce-i afară să sporească !" Le-a poftit omul în casă, mănunchi de flori în iarnă înflorite, și după ce le-a cinstit după cuviință, a cutezat să șugure hîtru : „Ați legat, fetelor, parii ? Dar cu flăcăruia în fine tină uitatu-v-ati ? Sau poate v-ați păstrat pentru o baie cu apă din Bistrița, la miez de noapte?" Au chicotit codanele-ntre ele, că, deci, de la o vîrstă-ncolo, gîndul măritișului nu-i un gînd oarecare. turi A răsunat Farcașa de hăutși pocnete de bice pînă-n zori, cînd ultimele ecouri ale marii sărbători s-au retras cuminți în văile adinei ale munților. „ CEAHLĂUL Auzit a fi de-un Bujor? Cînd s-au pornit flăcăii din Baiu și Poiana Teiului, de la un capăt la altul al comunei, s-au înfiorat munții de adînci și surprinzătoare ecouri. Chemări de buciume și răspunsuri de corn, plesnituri de bice și țipete de tălănci răpăituri de tobe și strigăte de ursari, toate au irump cu torța pe care nici,, Bistrița, tind își sparge năboajele, n-o poate egala. Un plug tradițional, tras de doi boi cu colaci din coarne, precum o cere datina — și-a înfipt adine brazdarul in omătul afinat, iar cei mai buni urători le-au vorbit oamenilor de viața noastră nouă, de pace și belșug, în țară liberă și fericită. Frumoase s obiceiurile prin aceste locuri, dar cel mai mult îl îndrăgesc oamenii dintre Tencuia și Baicu pe haiducul Bujor, acel luptător care și-a înscris numele cu litere de aur în istoria luptei purtate de întregul popor împotriva nedreptelor așezări sociale, Ștefan Dascălu, om trecut de prima tinerețe, tată a șase copii, e de neîntrecut în evocarea chipului acestui erou popular. A mers din casă-n casă, reînviind momente din viața nu a unui om, ci a unui popor întreg, care și-a cucerit prin luptă,,dreptul la un trai demn, într-o țară nouă. ...Pe săraci nu i-am lipsit, Și nici nu i-am oropsit, Am luat de la bogat Și am dat la cel sărac, Am luat de la bogătan Și am dat la cel sărman "Incintati de frumusețea morală a lui Bujor, de eroismul bravilor săi haiduci, gospodarii le-au cinstit memoria, închinînd pentru ei pahar de recunoștință. Și-n prag de An Nou, credința în victoriile viitoare a căpătat noi dimensiuni, pe măsura forței noastre și a înțelepciunii marelui conducător. Prilej de maximă bucurie și variată posibilitate de petrecere, sărbătoarea Anului Nou i-a găsit pe țăranii cooperatori din oglinzi pregătiți cu toate cele cuvenite. Și cînd a dat să scapete soarele după dealurile ninse, au pornit, după străbun obicei, colindătorii. obiceiurile tradiționale și petrecerea publică — pentru că n-a fost, în sat, ochi care să se închidă pînă la ziuă — s-au împletit aici, la Oglinzi, dînd măreția cuvenită primei zile a anului. Despre Capra de la Oglinzi s-a dus vestea în toată țara cu mult timp în urmă. Doi ani la rînd, jucătorii de Capră au evoluat în fața camerelor de luat vederi, împărtășind tării — prin intermediul televiziunii — frumusețea tradițiilor din zona folclorică a Tîrgului Neamț. In noaptea Anului Nou, au colindat din casă în casă șase capre, care de care mai împodobită, cu panglici și meșteșugite alesături, jucate de cei mai pricepuți flăcăi într-ale sîrbei și horei. Pitorescului costumelor — toți jucătorii erau mascați — li s-au adăugat strigăturile spuse Individual sau un grup, în care au fost prezente — pe lângă umorul cuvenit — referiri la moravuri și obiceiuri rămase departe, în umbra veacurilor. Ta, ta, ta, căprița, ta. Pe ulița-ntunecoasă Nimenii la altă casă, Unde-i nevasta frumoasă Și bărbatu-i dus de-acasă, Și bărbatu-i la chirie Ducu-se să nu mai vie, Vie-i boii și Unsala Și pe el să-i ieie boala, Vie-i boii și proțapul etc., etc. La casele cu fete de măritat, caprele au zăbovit ceva mai mult ușor. Pentru că știu flăcăii de-aici, din niște strigături anume, Oglinzi, să le-audă cine trebuie, pentru că vorbesc despre frumusețe, dar și despre hărnicie, despre petrecere, dar și despre munca ogorului. Și-n timpul acesta, caprele îndrăznețe au scormonit cu coarnele în lăzile cu zestre, chipurile încuiate, scoțînd la iveală rodul unor mîini îndemînatice, podoabe ale viitoarelor gospodării. „Odată, la un Sfîntul Vasile, ne prindem noi vreo cîtiva băieți din sat să ne ducem cu plugul, căci eram și eu mărișor acum, din păcate. Și în ajunul Sfîntului Vasile, toată ziua am stat de capul tatei, să-mi facă și mie un buhai ori, de nu, batăr un harapnic". Cunoașteți, dragi cititori, peripețiile de loc-cumintelui Nic-a lui Ștefan a Petrei, peripeții trăite din plin în miez de iarnă, taman cînd i se părea lui lumea mai frumoasă. Și chiar dacă n-a încăput sub plazna harapnicului tătîne-său, au avut grijă să-i strice bunătatea de ajun al de popa Oșlobanu și apriga nevastă a lui Vasile Aniței. Urmașii marelui povestitor au pornit-o și ei, cum e datina, pe la casele humuleștenilor. Fără frică de cei handralăi și cu buhaiuri întocmite din vreme. Au cîntat sub ferestrele luminate despre copilăria lor fericită, au adus „Arnăuții" din Bălțătești au fost la datorie, laudă cărții și celor care le ajută să-i descifreze tainele, au făcut sări de belșug și sănătate mai vîrstnicilor care i-au primit cu căldura inimii și aroma colacilor tradiționali. Frații Cozma, Stelian și Ștefan, s-au „arvonit" cu Gheorghiță Maftei încă de astă-vară să meargă împreună cu uratul. I-a prins ziua înghețați bocnă, însă pătrunși de o mare mulțumire, chiar dacă dobele, nu tocmai cruțate, au cam plesnit pe la colțuri. Și-au hotărît ,o despărțire, ca la anul să meargă tot împreună, ba dacă s-ar putea să-l ia și pe Mitru al lui Trăsnea în ceată, sa ® mai mulți. „Nu știu alții cum sînt...”- După ani mulți, mai bine de-o sută, urmașii povestitorului au reușit să ne convingă să sunt la fel cu înaintașul lor, îndrăgostiți de locuri și obiceiuri, inimoși cum puțini alții, păstrători ai unor tradiții cărora numai aici, la Humulești, printre urători și jleni, mascați și ursari, le poți trăi la dimensiunile adevăratei și inegalabilei lor frumuseți. Revelionul 1999 Ta, la, la, De urat căpriță, iar am mai ura.a a La au ieșit din ... Gorov, „urșii" hibernare i „Capra" celor din Dobreni. i. I. IMMI, directorul Agenției județene QJ.T. 1 Valoroaselor obiective de interes turistic, li se adaugă acum condițiile tot mai bune de găzduire a vizitatorilor județului Neamț. îmbinarea, în chip fericit, a acestor două premise a făcut să încheiem I V.I, directorul Casei de cultură din Piatra Neamt in 1968, mai mult ca oricînd, am reușit să contribuim la intensificarea vieții cultural — artistice a municipiului nostru, Orchestrele de muzică populară și ușoară, ansamblul folcloric și soliștii vocali ai casei de cultură au prezentat în acest an 60 de spectacole, la care au participat peste 45.000 de spectatori. Am inițiat, de asemenea, numeroase concursuri pentru tinerele talente, manifestări culturale în cadrul bibliotecii noastre, sau în întreprinderi și instituții, am deschis universitatea muncitorească cu un număr de peste 1.000 de cursanți. Pentru anul 1969, 2 avem în vedere consolidarea și îmbogățirea repertoriului formațiilor artistice ale casei de cultură, organizarea de spectacole cu tematică diferențiată, prezentarea prime i Vineri 3 ianuarie TOATI Pe o bancă stau un tînăr și o tînără Tînărul are în față o carte și deodată aceasta îi iade. Tînăra ridică cartea, zicînd : — Ți-a căzut cartea. — O, mulțumesc, — răspunde tînărul, — eram atît de cufundat in lectură, încît n-am observat. — AL ©! Johnes, de ce nu te-ai prezentat la serviciu ? Ai gripă ? — Dimpotrivă. Sunt singurul care nu am gripă și nici n-am poftă s-o capăt. PORUMBELUL Macek a zburat de pe țărmurile Mării Nordului până la porumbarul său natal din orașul Lodz (Polonia), parcurgind o distanță de 1.044 km în numai trei zile. ÎN CORPUL omului există o cantitate destul de mare de fosfor. Din aceasta s-ar putea confecționa 2,200 de bețe de chibrit. Monoverb... cu interes (5-9) LA ÎNCEPUTUL CELUI DE AL PATRULEA AN AL CINCINALULUI Vi o<—-------- — TwP* Tîip* romsiuuig» *»opu»ab iudek«» movjwmiu , URMARE DIN NUMĂRUL NOSTRU DIN 30 DECEMBRIE 1968 1- -Care considerați că sunt cele mai importante realizări ale colectivului dumneavoastră în anul 1968 ? 2- - In ce constau principalele obiective ale activității în anul 1969? 3. Ce mijloace veți folosi pentru îndeplinirea acestor obiective ? Ing. V. BlH, directorul Direcției județene P.T.T.R. 1 1968 a fost un an rodnic pentru unitatea noastră care, înființată la 1 martie în urma reorganizării administrativ-teritoriale a țării, și-a depășit lună de lună planul global de venituri, încheind anul cu beneficii peste plan de peste 1 milion lei. In această perioadă s-au instalat echipamente de capacitate sporită, dublînd și chiar triplînd numărul de legături telefonice pe principalele direcții de trafic. Prin darea in comunicație a unor instalații din cele mai moderne, centralele telefonice din Piatra Neamț și Roman au fost conectate la sistemul automat Interurban. A fost extinsă rețeaua de abonați „telex", prin Instalarea a aproape 20 noi teleimprimatoare și mărirea capacității centralei telegrafice automate din Piatra Neamț. Am înființat noi unități și puncte de desfacere în localitățile :Neamț, Roman, Bniceni.Piatra Principalul obiectiv ce stă în fata celor peste 1000 de salariați ai Direcției județene este continua îmbunătățire a calității deservirii cu prestații de poștă, presă, telefon, telegraf. Dintre căile de realizare enumerăm: exnice tensia centralei telefoautomate din Piatra Neamț cu 400 linii ; telefonizarea noului cartier de blocuri Mărăței; înființarea de noi legături telegrafice de la Piatra Neamț cu Romanul și Bacăul prin Instalarea de noi echipamente , darea în comunicație a centralelor telefonice în comunele ©niceni, Botești și Poenari, anul 1968 cu realizări. S-a dublat numărul turiștilor străini sosiți prin ©.N.T., iar al celor Interni a crescut cu 30 la sută. Celor peste 7000 de turiști străini sosiți pe meleagurile noastre le-am oferit toate serviciile la un nivel superior. Am realizat, de asemenea, în proporție de 193 la sută planul de excursii externe, îndeosebi prin formarea de grupuri suplimentare de călători cu plecarea din Piatra Neamț și Roman — Inițiativă a agenției noastre. Pentru anul 1969, sarcinile agenției în organizarea de excursii interne au sporit cu 12 la sută. La fel și cele cu privire la îmbunătățirea primirii, găzduirii și organizării unor atractive programe de excursii pentru turiștii străini sosiți la noi. Vom căuta noi forme de organizare a excursiilor care să răspundă exigențelor, ne vom forma colaboratori în întreprinderi si Instituții care să ne sprijine în inițierea și realizarea de excursii în țară, ne vom îngriji să asigurăm autocare confortabile pentru toți cei înscriși. Vom sprijini plecările pe cont propriu în străinătate. Vom impulsiona ritmul de lucru la motelul cu 80 de locuri de lîngă portul Bicaz, pentru a putea fi utilizat de turiștii români și străini începînd cu trimestru] I 1969. lor. filme ale einoclubului nostru. Intenționăm, de asemenea, să facem din casa de cultură un adevărat centru metodic pentru cel care desfășoară activitatea culturală în rîndul sindicatelor. 3 Important ni se pare ca, în activitatea casei de cultură, să antrenăm cît mai mulți oameni ai muncii din toate sectoarele de activitate, personalități ale vieții noastră culturile, organizațiilor reprezentantei de masă și obștești. Vom avea în vedere utilizarea bazei materiale, a tuturor posibilitățiler Becuive pentru ca, la Piatra Neamț Casa de cultură să devină un adevărat centru de spiritualitate al municipiului. A C. DABIJA, președintele Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești ! Putem raporta cu satisfacție că am realizat planul pe anul 1968 cu 11 zile mai devreme. Aceasta se datorește, în mare parte, faptului că am reușit să înființăm în județul nostru organizația cooperației meșteșugărești de aprovizionare și desfacere (GMAD). De asemenea, unitățile nou înființate s-au dovedit a fi destul de rentabile încă din primele luni de activitate. Printre acestea menționăm : cooperativa de artă populară și artizanat din orașul Tîrgu Neamț, două secții de construcții și două ateliere de proiectare în construcții, în municipiile Piatra ..Neamț și Roman In cadrul unităților existente au fost create peste 30 de secții noi. 2 In anul 1969 vom merge pe Unisi amserie plificării producției de la confecții, tricotaje și lenjerie. Ca accent deosebit va fi pus pe activitatea de construcții de locuințe proprietate personală cu plata Ia rate. In orașul Bicaz vom înființa o cooperativă cu profil mixt. Avem toate condițiile ca, în cursul anului viitor, să diversificăm producția de artă populară și artizanat cu 40— 50 produse noi, care vor fi desfăcute în punctele turistice. Vom înființa o secție de încălțăminte ,tip. „Romarta”, o secție de marochinărie și una de blănărie. In municipiile Piatra Neamț și Roman-vofi