Ceahlăul, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)

1969-02-14 / nr. 307

1 i S Pe marginea răspunsului la chemarea căminului cultural al comunei Lipănești, județul Prahova Angajamentul Consiliului de conducere al căminului cultural din comuna Bodești Întruniți într-o recentă adunare populară, membrii consi­liului de conducere al căminului cultural, intelectualii, repre­zentanții organizațiilor de masă și obștești din comuna Bo­dești au hotărît, in numele locuitorilor comunei, ca răspuns la chemarea căminului cultural din comuna Lipănești, județul Prahova privind dezvoltarea activității cultural-educative și artistice, să depună noi eforturi pentru ca în anul 1969, an hotărîtor al cincinalului, să îmbogățească prin toate mijloa­cele viața spirituală a comunei, să contribuie la progresul ei economic și social. In adunarea populară s-a hotărît ca in cinstea alegerilor de la 2 martie, în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a eliberării României și în întîmpinarea Congresu­­lui al X-lea al P.G.R. să se realizeze următoarele : 1- DEZVOLTAREA CONȘTIINȚEI POLITICE SOCIALISTE A LOCUITORILOR COMUNEI PRM­ : — organizarea unor variate și complexe activități cu con­ținut social-politic și a unui sistem permanent de informare curentă a populației asupra evenimentelor interne și interna­ționale prin ciclurile de manifestări . Politica științifică P.G.R., garanție a îndeplinirii celor mai cutezătoare aspirații a ale poporului; România socialistă în contextul vieții contem­porane universale. Anul 25 și perspectivele minunate ale vii­torului. 2. DEZVOLTAREA ORIZONTULUI ȘTIINȚIFIC ȘI TEHNIC, DEZVOLTAREA GÎNDIRII ECONOMICE A CETĂȚENILOR PRIN i­i — ridigir­ea, nivelului de pregătire profesională și a cunoș­tințelor economice ale cooperatorilor, în scopul sporirii veni­turilor G.A.P., în anul 1969, cu 27 la sută peste plan, prin ext­­tinderea irigațiilor pe o­ suprafață de încă 30-35 hectare, ferti­... !!Zurea a peste plan, însămînțarea cu culturi duble a unei suprafețe de 80 hectare și atragerea în circuitul economic a unor resurse naturale locale prin secțiile anexe ale G.A.P. • — organizarea unor cicluri de conferințe pe teme agrozoo­tehnice și sprijinirea învătămîntului agricol; susținerea unor noi acțiuni privind probleme de econo­mie agrară specifice C.A.P. din Bodești ; — popularizarea cuceririlor științei și tehnicii contempo­rane prin organizarea unor cicluri de manifestări cultural­­științifice: Adevărul despre om și natura înconjurătoare (ex­periențe științifice, intîlniri cu brigăzi științifice, vizite la muzeul de științele naturii din Piatra Neamț, almanahuri și simpozioane științifico-cinematografice etc.), Știința contem­porană și progresul omenirii (constituirea unui cerc al prie­tenilor științei]­­ — educarea sanitară a populației. 3. DEZVOLTAREA CONȘTIINȚEI JURIDICE PRIN : — Un ciclu de acțiuni pe teme de educație cetățenească, în­­tîlniri cu juriști, activiști de stat, reprezentanți ai organizații­lor de masă și obștești, în care se vor populariza prevederile Constituției Republicii Socialiste România și a tuturor legilor statului, explicîndu-se caracterul umanist al legislației socia­liste ; — popularizarea exemplelor de înaltă conștiință juridică socialistă din județ și din comună. 4. DEZVOLTAREA CONȘTIINȚEI MORALE PRIN : Organizarea de mese rotunde, simpozioane,­­feeri tematice, seri de întrebări și răspunsuri pe temele următoare: Umanis­mul socialist — caracteristică a orînduirii noastre; Profilul spiritual al omului zilelor noastre ; Spiritul colectivist — con­diție fundamentală pentru întărirea și propășirea cooperativei noastre; Tradițiile de luptă pentru libertate națională și so­cială ale poporului român . Pagini din letopisețul acestor locuri. 5. ÎMBUNĂTĂȚIREA EDUCAȚIEI ESTETICE ȘI A ACTIVI­TĂȚILOR RECREATIV-DISTRACTIVE PRIN­­ — acțiuni cu cartea beletristică și de artă pentru dezvol­tarea gustului estetic și formarea unui număr însemnat de bi­blioteci personale ; — difuzarea de cărți, în valoare de 5 lei pe locuitor; — stagiune artistică permanentă prin programarea lunară a cel puțin 2 spectacole, dramatice, folclorice sau a unor con­certe vocale și instrumentale ; — constituirea a două cercuri­­ de artă plastică și de artă populară și organizarea unei expoziții trimestriale, la vernisa­jul căreia vor fi invitați să vorbească artiști plastici profesio­niști, critici de artă, oameni de cultură etc. — organizarea periodică la căminele culturale din comună a­ unor consultații pe teme de arhitectură tradițională locală și modernă, cu concursul unor arhitecți și artiști decoratori locali , Neamt, valorificînd totodată experiența meșterilor alcătuirea unei monografii a comunei i­material Informa­tiv pentru acțiunile culturale viitoare și document de istorie contemporană a comunei Bodești ; — căminul de centru va organiza, în afara programelor sale artistice la Bodești, trimestrial cîte un spectacol în alte Lui Huslc­y — pregătirea unui spectacol special închinat aniversării eli­berării patriei; — crearea celor mai bune condiții materiale pentru orga­nizarea activităților recreativ-distractive și cultural-sportive, prin darea în folosință, cu aportul locuitorilor comunei, a ur­mătoarelor obiective: căminul cultural din­­șlobeni (filială) — termen 10 august 1969; un stadion comunal cu 6.000 locuri — termen 23 august 1969; completarea dotării celor 3 săli de distracție și modernizarea ringurilor de dans existente în Bo­­deștii de Sus, Bodeștii de Jos și Corni; amenajarea unui slab pentru tineret — termen 1 octombrie 1969. Activitățile organizate prin căminele culturale din comună și prin biblioteci, vor urmări să contribuie în cel mai înalt grad la antrenarea tuturor locuitorilor în acțiunile edilitar­­gospodărești și de interes obștesc, pentru înfrumusețarea co­munei Bodeși. I CEAHLĂUL în ajutorul participanților la cel d­e-al l­-lea Concurs al formațiilor muzicale și coregrafice de amatori Slăvită Românie MUZICA de Mircea N­eagu VERSURILE de V. Tulbure și­­ Meitoiu Slavă tie, vatră străbună, , Libera­tară, pămint min­unal, " ?* Patrie scumpă, prin flăcări răzbind Ne-africată fruntea ți-ai inalțat. Refren Slăvită Republică Socialistă România, Leagăn de doine și de dor, Glorios îți urcă făclia Liber întregul popor. •J­iC­­­ ferești'bogată și frumoasă,'. ■ Sîntem stăpîni pe al tău viu destin, Tot ce trăiește sub flamura ta Peste vremuri va trăi pe deplin. Refren Țară dragă, țară de glorii, Drumul tău fie pe veci însorit! Brațul puternic ni-1 poartă spre țel Luminosul, neînfrîntul partid. Refren Cinema PIATRA NEAMȚ — Pietricica; „Marele șarpe” — orele 10,­­12, 15—17—19—21. Casa de cultură; „Pantoful cenușăresei" orele 15—17— 19—21. ROMAN — 23 August; „Ziua­­ în care vin peștii” 10—12, 15—17—19—21. orele Victoria; „Fiul lui Tarzan” orele­ 14.30, 16.30 18.30 20,30. TG. NEAMȚ — Victoria; „Ka­tari” orele 16—18—20. BICAZ — Central; „Hombre” orele: 15—17—19—21. TARCĂU: „Roata vieții” orele: 16—18. Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie. Piața Libertății nr. 1. — Sala de expoziții. Salo­nul de plastici toamnă al­­ artiștilor amatori din Piatra Neamț. — Sălile colecției de Expoziția județeană de artă, artă plastică. — Sala de expoziții tempo­rare: Expoziția de artă deco­rativă Năstăsescu Hrussi. TIRGU NEAMȚ — Humulești — Casa memorială „ Ion Creangă". — Casa de cultură: Expoziție de pictură și sculptură. ROMAN — Muzeul de științe naturale str. Proletariatului nr. 2. — Muzeul de istorie, strada Cuza Vodă nr. 33. Expoziția de afișe consacrată alegerilor de la 2 martie 1969. BICAZ — Muzeul hidroener­getic. Vineri 14 februarie ­Urmare din pag­ S­­turale. Asta explică, desigur, frumoasele rezultate obținute de formațiile artistice din co­mună. Demne de luat în seamă sunt și realizările obținute pe linia gospodăririi localității, ceea ce dovedește că și preșe­dintele comisiei de gospodă­rire și înfrumusețare a înțeles că funcția de deputat nu este o funcție onorifică. Exista nu­meroase posibilități de a sonda interesele cetățenilor. Esen­țială rămîne însă preocuparea de a le cunoaște si acționa in direcția dorită de aceștia. In comuna Costișa, am ti­­nut să aflăm părerea unui deputat. L-am aflat în persoana brigadierului zootehnist Vasile Aniței. — Locuiesc în satul Frun­­zeni și sunt deputat într-o cir­cumscripție acolo. Mi-am dat UN BAROMETRU AL NIVELULUI DE TRAI (Urmare din pag. I­­re a înregistrat o creștere de peste 2 milioane lei, iar pla­nul valoric pe anul 1968 a fost depășit cu 13 la sută. Au fost achiziționate 10.378.000 ouă, 74 tone carne pasăre, 13 tone mie­re de albine, 7 tone iepuri de casă, 641 tone deșeuri meta­lice. Unul din aspectele caracte­ristice vieții comunelor jude­țului nostru constă în solici­tările sporite ale populației pentru o gamă largă de servi­cii și prestări, în continuare scoatem în e­­vidență că volumul prestunilor de servicii. In anul 1968 a crescut de peste 3 ori față de volumul realizat în 1965, a­­jungînd de la 6.356.000 lei. In 1965, la 20.298.000 lei în anul 1968, în prezent, in cadrul co­munelor noastre funcționează un număr de 578 de sedii de prestări cu 31 de profile de activitate. Pentru anul 1969, cooperați­ei de consum îi revin sarcini importante. Mergînd pe linia hotărîrilor Conferinței județe­ne de partid, lucrătorii din cooperație sînt deciși să în­­tîmpine cea de-a XXV-a ani­versare a eliberării României cu succese meritorii în mare sectoarele de activitate. în sectorul circulației măr­furilor planul crește față de realizările anului 1963 cu la sută, ceea ce reprezintă pes­­­te 46 milioane lei. Creșteri substanțiale de 22 la sută sunt atribuite prestărilor de servicii către populație și 10 la sută la achiziționarea de produse agro-alimentare. Față de sarcinile atribuite, o condiție esențială pentru buna desfășurare a activității eco­nomice, atît în sfera circula­ției mărfurilor, cit și în sfera de valorificare a produselor agro-alimentare și in prestații­le de servicii, o constituie a­­sigurarea unei baze tehnico­­materiale corespunzătoare, în acest scop vom da în folosință în anul 1969 importante con­strucții din fondul central, magazine universale, o brută­­­rie, un bazin pentru conserva­rea ouălor și 2 tronsoane pen­tru prestări de servicii. Se va începe apoi construcția u­­nui depozit de mărimi la Ro­man. Vom sprijini construirea unor magazine ieftine la sate, prin contribuția membrilor coo­peratori, magazine a căror fi­nisare o vom finanța din fon­durile noastre proprii în domeniul circulației măr­furilor, se vor lua măsuri cu privire la contractarea, repar­tizarea și livrarea fondului de marfă, pe cooperative și uni­tăți, în funcție de specificul a­­cestora. Un accent deosebit se va pune pe întărirea exi­genței la recepția alaril­­or, în special a acelora care se primesc de la întreprinderile producătoare. Unitățile noastre se vor strădui să aderă o cnn­­tribuție sporită la dezvoltarea turismului, în această direcție se va extinde capacitatea de cazare la „Hanu Agapia* cu 30 locuri, la „Hanu Ancuței* cu 20 locuri, la „Braniște" cu­­ 20 locuri, iar la Poiana Teiu­lui ne propunem ca, odată cu darea în folosință a magazi­nului universal, să creăm con­diții de cazare pentru 30 de locuri. In domeniul prestărilor de servicii și planificației, se va urmări ca, pînă la data de 30 iunie 1969, să existe în toate comunele administrative cele 3 profile de bază, respectiv, croitorii, cizmării și frizerii. Sarcini însemnate revin în anul 1969 și in domeniul con­tractării și achiziționării unor produse agro-alimentare nece­sare aprovizionării populației de la orașe, în cursul acestui an va trebui să achiziționăm produse in valoare de peste 13 milioane lei. Concomitent cu eforturile de realizare a sar­cinilor de plan in acest sec­tor, va trebui să urmărim ridi­carea gradului de prelucrare și de asigurare a calității produ­selor destinate exportului. Realizarea sarcinilor de plan depinde și de nivelul de pregă­tire al cadrelor, în unitățile noastre, deși sunt numeroși lucrători cu o vechime înde­lungată In comerțul coopera­tist, mulți nu pot face multiplelor sarcini ce Ie fază re­vin la etapa actuală. De aceea vom acorda o atenție sporită unor forme accesibile de in­struire și calificare, fără scoa­terea din producție, cu posibi­lități de cuprindere a unui număr mare de lucrători. Avem convingerea că, efortul comun al tuturor prin lu­crătorilor din cooperația de consum, vom reuși ca sarcini­le de plan pe anul 1969 să fie realizate și depășite. O permanentă legătură seama că oamenii au inves­tit în mine multă încredere și m-am străduit în perma­nentă să nu-i dezamăgesc. Am considerat că noi, deputații, trebuie să fim exponenții celor ce ne-au ales, să fim vocea care vorbește în numele lor. De a­­ceea, orice problemă pe care au ridicat-o cetățenii am a­­dus-o la cunoștința comitetu­lui executiv, fie în sesiuni, fie în discuții directe cu mem­brii acestuia. Am reușit astfel să realizăm multe lucruri fru­moase în circumscripția noas­tră. Cred că de aceea am fost propus să candidez din nou și în viitoarele alegeri de depu­tați în consiliul popular co­munal. Din cuvîntul celor de mai sus, a reieșit cu pregnanță că acolo unde organele locale ale puterii de stat au folosit cele mai variate mijloace de atragere a cetățenilor la ac­tivitatea obștească, rezultatele stau drept mărturie. Mai mult decît atît, localnicii au căpă­tat încredere în cei ce conduc destinele comunei, și-au dat seama că ei­­ sînt aceia care au un cuvînt hotărîtor în a­­cest proces amplu de trans­formare a așezării lor și au devenit mai hotărîți, mai în­crezători în forțele lor. Rezultă că toate consiliile populare au ca îndatorire principală să creeze deputa­ților condițiile unei activități rodnice, încît aceștia să-și poată realiza cu adevărat rolul de exponenți al voinței și intereselor alegătorilor. Opțiunea - acumulare și salt calitativ Specializarea este unul din semnele esențiale sub care se desfășoară procesul de evoluție al epocii contemporane. Di­versificarea, lărgirea și adîncirea sferelor și teritoriilor de investigație ale științelor cer o consacrare precisă, o funda­mentare a cunoștințelor pe temeiurile esențiale ale înclina­țiilor și aptitudinilor, cu atît mai mult, cu cit progresul ra­pid al societății e determinat tocmai de acele calități crea­toare ale individului, de randamentul său maxim. De aceea, momentul „cheie” al existenței individuale, ce se cere integrată sensului general al existenței colective, socia­le, îl constituie MOMENTUL OPȚIUNII , moment al opțiunii nu ca eveniment temporal — limitat, ci determinarea rezultan­tă a unei îndelungi acumulări și pregătiri prealabile. El trebu­­ie să conțină toate datele și semnele unei evoluții anteri­oare, să reprezinte momentul trecerii la o nouă calitate, uni­că, de nesubstituit. Școala și familia sunt factorii ce DESCOPERĂ și MODELEA­­ZA cele mai bune calități ale individului. O statistică grăitoare! Anchetă privind orientarea a absolvenților de 4 licee (Piatra Neamț — Li­ceul nr. 2, Roman — liceele nr. 1 și 2, și Liceul din Bor­­ca), 200 de subiecți chestionați, elevi în clasa a Xll-a, la cîte­­va luni înainte de importante evenimente: bacalaureatul examenul de admitere în fa­și­cultăți, institute, școli tehnice etc. De la început, un lucru este clar : poziția geografică, pro­­priu-zis ambianța economică, profilul Industrial al localității polarizează, prin forța exem­plului imediat, prin semnifica­ția prezenței continue, prefe­rințele, delimitînd aria specia­lităților­ chimie Industrială, farmacie, școală tehnică sani­tară — Piatra Neamț; mecani­că, electrotehnică, electronică — Roman , silvicultură, agro­nomie — Borca; „supracatego­­rie" peste tot, profesiunea de... profesor. Motivele opțiunilor. Influen­țele relevă o multitudine de aspecte, relații și poziții in rîndul viitorilor absolvenți. 44 sînt determinați, în alegerea profesiunii, de familie, rude, prieteni. cunoscuți j 33 de sim­pla preferință („îmi place..”) acordată unui obiect; 25 do­resc cu pasiune profesiunea aleasă; 22 au suferit influen­ta profesorului; 16 motivează prin perspectivele meseriei spre care tind; 16 sînt dezo­rientati, nedeciși oscilează între una sau alta, ori se justi­fică la modul „romantic" ; au fost cîștigați pentru 0 sau 12 zi, trăind un „moment revela­toriu“, cînd pasiunea s-a a­prins; alți 12, circumspecți, fac un raționament simplu („cred că voi face față aici“); în Tînărul absolvent datorează, principiu, școlii profilul său intelectual și moral. In­dubitabil, lucrurile stau așa și faptul ar trebui să meargă pî­nă la capăt, pînă la a-1 da pe tînăr vieții viitoare com­plet pregătit și orientat. Și totuși, de la un anumit punct, sare temporal, nu poate fi situat, familia începe să-și exercite prerogativele... Se manifestă, în această pri­vință, un fel de mimetism so­cial care nu se sprijină, dent, în marea majoritate evi­cazurilor, pe nici un argument­­ de fond. Astfel, se ajunge­­ cînd nu e vorba de o anume opti­că de clan: ^există în familie o oarecare tradiție( Ș. I­), de 9 întrevăd o muncă ușoară, a­varitaje materiale, o repartiție bună, sau fac un calcul în ce privește șansele de reușită la admitere ; 9 cred în înclina­ția lor sau într-o meserie a­decvată „posibilităților” j - au suferit influența lecturilor sau a televiziunii, la o acceptare conștientă și resemnată („părinții au dorit foarte mult să devin profe­soară și eu doresc să le înde­plinesc dorința” ), MT la com­promisuri care nu se pot justi­fica nicicum, și care exprimă, în ultimă instanță, o dezorien­tare și înstrăinare de propria natură, capacitate etc. („fiecare membru al familiei ar fi dorit să devin cu totul altceva : bu­nica — medic, o mătușă — in­giner agronom, mama — elec­tronist și tata, după speciali­tatea lui — inginer constructor. Eu, ca să-i împac, sau mai e­­xact ca să nu-i supăr, alegînd meseria la preferința unuia, am optat pentru mecanică* —( D. D.). Am citat anume acest exem­plu pentru a sublinia deruta tn care poate fi pus un tînăr atunci cînd părinții, rudele, manifestă un orgoliu nejustifi­­cat, își dispută cu un anume profesională liceu egoism, aș spune sacru, vii­torul propriului fiu, cu toate consecințele care decurg din acest fapt. In majoritate, tinerii suferă — și răspunsurile lor trădea­ză acest lucru — de un com­plex (poate fi și Inconștient­ de despersonalizare ,de o în­depărtare de la o proprie albie autentică sau virtuală („este la modă și e poate și o moște­nire din familie" — spune despre profesiunea aleasă cine­va). Nimeni în situații asemă­nătoare n-au putut străluci­ e Acolo unde influența școlii — din păcate sporadic relevată — se vădește a fi directă, este vorba de exemplul personal al profesorului, care a reușit să împotriva firii. Nu »are sînt situațiile în care lipsa de în­drumare a părinților la o altă formă de altfel bine intențio­nată, cea a neutralității („Ceea ce mi-a plăcut mie, a plăcut și părinților mei” — spune un al­tul). Ceea ce înseamnă că a acorda o perfectă libertate de opțiune nu trebuie să fie tot una cu a neglija cunoașterea calităților propriului copil — lucru realizabil printr-o înde­lungă colaborare cu școala. Pentru că același subiect va afirma, asemenea altora : „Mi s-a întîmplat să am oscilații (sic!) în alegerea profesiunii, dar pregătindu-mă din timp și cu perseverență cred că am să reușesc". Lipsa de decizie primește compensația muncii și a perseverenței, care, valoric, nu e un echivalent al pasiunii sigure și adevărate. O optică eronată, neconclu­dentă, care nu prezintă garan­ția succesului evidențiază și spiritul pragmatic ,materialist. Evident, aici nu se sacrifică nici o pasiune, ci doar o tris­tă condiție spirituală mediocră: cîștige prin calitățile lui di­dactice și morale anume con­științe. îmbrățișarea unei anu­mite profesiuni în funcție de aceste relații ce se stabilesc în­ Prerogativele familiei... Pentru o „diagramă a pasiunilor“ JLI

Next