Ceahlăul, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)
1969-04-01 / nr. 346
Pag. a 2«a CEAHLĂUL Editura pentru literatură ne-a oferit de curînd în colecția „Biblioteca pentru toți“ prima traducere integrală în limba română a capodoperei scriitorului polonez Henryk Sienkiewicz, „Potopul". Trilogia („Prin foc și sabie“, „Potopul“ și „Pan Wolodyjowski") a fost repartizată de editori în cinci volume, sub o inspirată ilustrație de copertă aparținind lui Victor Feodorov. Scriitor de reputație mondială, deținător al premiului Nobel pentru literatură pe anul 1905, Sienkiewicz era cunoscut la noi, mai ales, din traducerile romanelor „Quo vadis", „Cavalerii teutoni" și a unui volum de nuvele, sau din istoria literaturilor slave. (Fragmentar a fost tradus și „Potopul" , în 1909 apare „Prin foc și sabie" în traducerea Sofiei Nădejde) Lucrarea care-l consacră definitiv în beletristică, trecîndu-i printre clasicii literaturii universale, este, indiscutabil, „Potopul". Pînă la epica de largă respirație, Sienkiewicz a colaborat, în funcția de cronicar al faptului divers, la gazetele vremii (mai ales la „Slowo", unde semnează cu pseudonimul Litwos). Stilul său alert și colorat îi atrage prețuirea cititorilor, iar tirajul revistelor la care colaborează crește. Timp de doi ani (1877-78) călătorește prin America, de unde trimite presei tablouri sugestive ale societății și peisajului american. Călătoria peste ocean ne dezvăluie una din laturile cele mai proeminente ale caracterului său , patriotismul. Sienkiewicz a fost un mare patriot: „Această cinste, prețioasă pentru toți, este cu atît mai prețioasă pentru un fiu al Poloniei S-a spus că Polonia a murit și iată una din miile de dovezi că trăiește... S-a spus că este înfrîntă și iată o nouă dovadă că acționează că știe să biruie..." declară el cînd i se înmînează premiul Nobel. Ca autor de romane istorice nu i se pot găsi afinități, pe plan universal, cu prozatorii romantici de nuanța lui Scott sau a lui Dumas-tatăl, pentru că Sienkiewicz e profund realist acolo unde „deformează", unde corectează mai bine zisa face numai în favoarea ideilor pe care vrea să le impună, dar intervine numai la forma evenimentului, neatingîndu-i esența, întotdeauna realistă. Tipărirea integrală a „Potopului" pune în fața cititorului posibilitatea unei mai largi înțelegeri a trecerii fenomenului istoric în literatură, a transferului de particular spre universal. Transpunerea romanului in românește aparține Olgăi Zaicik, una din cele mai documentate traducătoare din limbile slave. Lucrarea este însoțită de un bogat aparat critic (cuvins introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției, tabel de personaje) menit să clarifice pe cititor asupra operei marelui scriitor și patriot polonez. N. EMANUEL — student • ... " Henryk Sienkiewicz „Potopu n CĂMINELE CULTURALE !N CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARÂ In preajma începerii actualei campanii agricole, cooperatorii din satele județului nostru iți intensifică activitatea, efectuînd, în aceste zile, ultimele pregătiri. Căminele culturale, ancorate activ în viata așezărilor noastre rurale, își structurează activitatea pe aceste probleme de maximă căutînd și punind in importantă, modalități eficiente de practică sprijinire a acestei noi ofensive pe ogoarele județului. In cadrul invătămîntului agrozootehnic, a cursurilor de aprofundare, inginerii și tehnicienii, toți specialiștii din agricultură profilează tematica lecțiilor pe problemele actuale, de sezon, ale agriculturii, făcînd referiri directe la sarcinile concrete din această perioadă. Acțiuni variate, cu o mare densitate informaționala de aplicativitate, se organizeasiză în toate așezămintele de cultură de la sate. La Boldești, o atenție sporită se acordă, in cadrul acestor manifestări, problemelor sectorului zootehnic și lucrărilor de primăvară din livezi. Cu cei peste 100 de cursanți ai învățămîntului agrozootehnic de masă se va organiza, zilele acestea un concurs „Cine știe cîștigă" pe tema culturii plantelor de cîmp. In cadrul unei discuții la masa rotundă, la care vor fi invitați Inginerii și tehnicienii, precum si conducerea cooperativeigricole de producție, vor fi dezabătute problemele legate de folosirea tuturor resurselor pentru asigurarea hranei animalelor în perioada de primăvară. Se adaugă, la acestea, un simpozion pe tema valorificării posibilităților existente pentru îndeplinirea și depășirea valorii zilei-muncă, un alt simpozion despre folosirea rațională a îngrășămintelor minerale și vegetale, un text de brigadă cu aspecte ale activității din C.A.P., o conferință privind necesitatea însămînțării la timp și în condiții optime, o expunere despre întreținerea finețurilor și izlazurilor, deci acțiuni care situează căminul cultural in centrul interesului sătenilor, conferind activității acestuia o largă utilitate și promptitudine în sprijinirea campaniei de primăvară. Ceea ce ni se pare a fi cel mai important aspect de la căminul cultural din Rediu e faptul că acțiunile organizate în sprijinul campaniei agricole sunt programate, în circuit, în toate satele comunei. Astfel, buletinul C.A.P, „Principalele măsuri privind pregătirea campaniei de primăvară", cele două seri de calcul despre necesitatea valorificării tuturor resurselor pentru ridicarea valorii zilei muncă, programele brigăzii artistice de agitație, expunerile mobilizatoare ale organelor locale de partid și de stat, vor avea loc la Rediu, Berești, Poloboc, Socea, constituind elemente fundamentale in antrenarea, în această etapă, a unui număr sporit de săteni la munca cîmpului. Dintre activitățile programate la căminul cultural din Cîndești, amintim o seară de întrebări și răspunsuri despre cultura porumbului, o conferință pe tema folosirii îngrășămintelor chimice și naturale, un buletin C.A.P. în legătură cu însămînțările de primăvară. Consiliul de conducere al căminului cultural își propune, de asemenea, organizarea unor acțiuni variate, care să elucideze unele probleme importante legate de întreținerea culturilor, fertilizarea și combaterea eroziunii solului în livezi mecanizarea culturilor tehnice. Textul de brigadă va fi, de asemenea, reactualizat, de astădată surprinzînd și aspectele necesar a fi criticate din activitatea cooperativei agricole de producție. Este evident, din cele citeva aspecte consemnate de noi, că activitatea febrilă din această perioadă a cooperatorilor are actunei determinări și în acțiunile initiate de căminele culturale, de cele mai multe ori de o mare eficientă, cu referiri directe la realitățile comunei respective, sugerînd măsuri de o largă utilitate economică. Aspectul asupra căruia va trebui însă insistat mai mult, în toate căminele organizarea unor culturale, este manifestări care să anticipeze etapele campaniei agricole de primăvară, să cuprindă indicații concrete ale specialiștilor asupra lucrărilor de sezon. Antrenarea în această activitate a inginerilor agronomi și zootehniști, a medicilor veterinari, profesorilor de specialitate, oamenilor cu bogată experiență și cunoștințe profesionale poate garanta, neîndoielnic, situarea căminelor culturale în centrul problemelor care preocupă, în această perioadă, cu insistențe, pe toți oamenii muncii din agricultura județului nostru." Pleșcari Dumitru — Roman. Oarecare îndemînare există în poezia dv. Sunt însă lucruri spuse, despre nimeni nu se îndoiește, care Grozavu Luțu — comuna Gîrcina — județul Neamț. Versurile dumneavoastră sînt încă în fașă. Ne pare rău, dar... Lupașcu Gh. Gheorghe — Slobozia — Roznov — Nimic împotrivă, scrieți! Reușit! însă versuri și nu poezie !. Ozanescu — Tg. Neamț Simple „rînduri rimate”, versurile dumneavoastră sînt precum le-ati caracterizat. In consecință, nu sînt publicabile Tugulicu — Roman înainte de a fi poezie, o idee se cere a fi formulată , cel puțin corect, gramatical , vorbind. De aceea nu putem discuta creația dumneavoastră. D UITK sun 0t Citi ARCE... j Petre Poienaru — Roman Nu e bună graba nici pentru o corespondență, mai cu seamă cînd sînt angajați alții, despre care vorbim. In privința poeziei, învățați despre rigorile ei. Aceasta deocamdată. Poșta literară Tărdescu Vasile — Tupilați Fabulele dumneavoastră sînt neizbutite. Transparența alegorică pe care o încercați nu e într-un motivat plan de corespondență; o banală cioară cu veleități de primadonă nu poate mijloci vreo morală, pentru că nu se înscrie într-un asemenea echivalent uman. „Fără morală”, dar: Cu privește „Ursul și mierea”, o întrebare, dedusă din „morală”: Dacă ursul dumneavoastră, din prudență, nu și-ar fi vărsat oala cu miere pe piept, ar mai fi fost un caz penal ? Remarcăm, totuși, o izbutită intrare în atmosfera unei fabule. Mai încercați. Constantin Hobincă Poezia suferă de suficientă și în evocare și în semnificații. Laurențiu S. Dumitru. Dragoste, dragoste, dar nu spuneți nimănui: „Sunt nebun ? Ce-ți pasă ție ? „Nebunia nu are conștiința nebuniei. Mai degrabă înțelegem în poezia dumneavoastră un joc de cuvinte care se vor teribil de amenințătoare, mai degrabă o psihoză a unei prăpăstioase autosugestii, nimic mai mult. Petria Amancea — Iymișoara, Neamț. E puțin meșteșug în versurile dumneavoastră. Dar numai atît. Nici una din cele trei poezii pe care ni le-ați trimis nu comunică înfiorarea elegiacă a unui „a fost odaia”. Atoméi Eugen. Vă rugăm să nu ne mai trimiteți asemenea improvizații ca „Noul an", măcar din considerație, pentru că o corespondenta se citește totuși, chiar dacă ea e scrisă „din politeță* pe un capăt de hîrtie ca în cazul dv. Achiței Dumitru Nereușită poezie pentru ceea ce ați voit să fie „garofiță albastră" pusă în glastră, drept un simbol al țării noastre. Vă sînt familiare modalitățile versului popular. De ce nu încercați pe un motiv de asemenea natură ? Genan Alcitia. Așteptăm să vă apară volumul „Regăsire", despre care ne vorbiți. După aceasta, vom sta de vorbă și despre poezia dr. Profesor E.LEAHU In timpul simpozionului „Alecu Russo", desfășurat la Piatra Neamț. Peregrini prin vechea Eladă Criticul de artă Mircea Grozdea a făcut anul trecut o călătorie în Grecia. Dar nu o călătorie oarecare, de turist veșnic grăbit, în căutarea senzaționalului sau ineditului, în permanentă alertă că nu poate vedea totul, spicuitor de impresii superficiale și trecătoare, Mircea Grozdea și-a fixat un itinerar precis, în care a inclus, cu precădere, principalele muzee de artă și șantierele arheologice ale Greciei antice, acele nepieritoare frumuseți care, înfruntind veacurile, dezvăluie și astăzi călătorului interesat inegalabile comori artistice. Surprinzînd pe peliculă mărturii ale unei civilizații milenare, Mircea Grozdeanu s-a dezvăluit, la recenta întîlnire din sala mică a Casei de cultură din Piatra Neamț, sub o dublă înfățișare , de cercetător riguros și de călător înzestrat cu o mare sensibilitate. Pentru că numai un suflet receptiv la frumusețea intrinsecă a capodoperelor Eladei putea să îmbine atît de armonios informația științifică cu emoția artistică pe care a transmis-o, firesc și generos, participanților — activiști culturali, oameni de artă din localitate, profesori, medici, într-o oră șî jumătate, cit au durat proiecția diapozitivelor și comentarea lor. Mircea #roz, dea zica de HuSîruit imagini ale unei lumi pierdute în umbra timpurilor, dar care dăinuie spiritualicește peste veacuri. Primul popas. Atena. Dominînd orașul, Acropole se proiectează pe cerul însorit de vară în întreaga-i măreție. Ne strecurăm printre splendidele colonade ale Partenonului, principalul templu al zestei Atena Parthenos, și gîndul nu se întoarce în timp, la marele Fidias, înconjurat de Ictinos, Caliorate, Agorachtos și Alcamene, autorii impresionantului templu, ai statuiei din aur și fildeș, ai celor două frontoane cu scene din viata zeiței, ai metopelor și frizelor decorate cu scene mitologice, de care astăzi aflăm doar din literatura epocii sau din reproducerile după colecția de sculpturi, destul de incompletă, de la British Museum. Pașii ne sunt apoi îndreptați spre monumentele Propilee, care, deși ruinate, impresionează prin armonioasa compoziție a volumelor, prin îmbinarea efecttelor plastice ale ordinelor doric și ionic. Zăbovim ceva mai mult în Apteros și apoi în Erehteion — templul Atenei și al lui Poseidon Erehteu, admirînd fascinați Construcția de marmoră, cu forme grațioase și bogate detalii — expresii ale unul gust rafinat și elegant —, sau faimoasa loggie a cariatidelor, susținătoarele porticului în stil Ionic. Ca și întreaga construcție, de altfel, Ne aflăm nu numai în fața unor monumente , cu valoare documentară ci, totodată, în fața unor lucrări străbătute de patos cetățenesc, lucrări în care sculpturală a atins compoziția perfecțiunea, prin proporționalitate, ritm, seninătate și măreție. Pașii ne sînt purtați, în continuare, prin spațioasa Agora a Atenei, vizităm templele lui Dionisos și Hermes, resturile templului lui Jupiter, în permanență încercînd acel înalt sentiment al măreției omului, capabil să făurească valori de o înaltă spiritualitate. Nu plecăm din Atica pînă ce nu vizităm și Eleusisul, orașul cunoscut pentru fastuoasele serbări de toamnă (misterele eleusine), consacrate celor trei mari divinități agricole : Demeter, Core și Iacchos. Covorul fermecat al distinsului călător ne poartă pentru cîteva clipe peste versantul sudvestic al Parnasului, lăsîndu-ne ușor în orașul vastului ansamblu de temple — Delfi. Amploarea vechiului sanctuar al lui Apolo, a tuturor templelor dar, în special, a vestitului oracol, ne dovedesc, pe lîngă arte vechilor arhitecți, talentul lor de scenografie evidentă fiind funcționalitatea locurilor naturale alese de constructori pentru realizarea acelei impresii de mister caracteristică lor. Apoi, Olimpia — oracolevestită pînă-n zilele noastre pentru celebrul stadion, ne amintește de atelierul neîntrecutului cel care, printre altele, a Fidias, lucrat și statuia uriașă criselefantină a lui Jupiter Olimpicul, de templul închinat marelui zeu, cu perfecțiunea clasică a formelor și proporțiilor peripterului, și cel ridicat pentru fiica lui Cronos, Hera. Săpăturile arheologice efectuate la sfîrșitul secolului al XIX-lea (în anul 426 e.n. orașul a fost ars din ordinul lui Theodosiu al II-lea) au scos la iveală numeroase opere de artă, mare parte adunate într-un bogat muzeu. Admirăm, grație diapozitivelor proiectate, statui, altoreliefuri, măști și costume de lupte. Vizităm, în continuare, cetatea Tirint, cu zidurile — după legendă — ridicate de Ciclop. Apoi — un salt în spațiu și timp și — prin celebra poartă a leilor pătrundem în Micene, vechi centru de cultură al Argolidei, fosta reședință a basileului Agamemnon, al cărui mormînt (presupus), descoperit de întreprinzătorul Schliemann, dăinuie, Intact, până-n zilele noastre, diapozitivul prezentindu-ni-l în întreaga monumentalitate. Dimpreună cu criticul Mircea Grozdea facem ultimul popas în insula Creta. De pe mare se zăresc, învăluiți în perdele de nori alburii, singuraticii munți ai Cretei. Privirile noastre se fixează cu insistentă pe dreptunghiul magic al ecranului, căutînd să distingă, in peisajul albastru-sidefiu, muntele Ida, unde, după cum spune mitologia, s-a născut Jupiter, părintele și stăpînul zeităților vechii Elade. Mărturii ale apusei culturi cretano-miceniene sînt prezente pretutindeni, ca și urmele lăsate de numeroasele ocupații străine (aheeană, romană, arabă, bizantină, venețiană, turcească) de-a lungul secolelor. Pătrundem în Cnossos, cel mai important centru al civilizației Minoice. La numai cîțiva kilometri de oraș, palatul atribuit legendarului rege Minos ne oferă posibilitatea să privim clteva opere celebre, printre care frescele „Prințul care evită” și „Pariziana”, statuia Zeiței cu șerpi, Ritomul. Arhitectura, frescele, tăblițele scrise și ceramica sunt o impresionantă dovadă a înaltului nivel atins de cultura statului sclavagist timpuriu din Creta. ...Imaginara călătorie (ce tate trece timpul uneori !) s-a sfârșit aici. A fost o călătorie reconfortantă, într-o lume în care geniul uman s-a afirmat plenar, o călătorie pe care am dori s-o repetăm alături de criticul Mircea Grozdea, căruia ne simțim obligati să-i exprimăm, și pe această cale, mulțumirile noastre. Constantin CUCU V.'JWWMVW.WA'.VWA'APWVAVAVAWWÂVW Marți 1 aprilie 1969 Emilia Asandel — urta dintre harnicele muncitoare de la Fabrica „8 Martie" Piatra Neamț. CIND NEGLIJENTA DEVINE STIL DE MUNCA Doi tineri, Vasile Cristian și Dumitru Ionescu, muncitori la AFS Săvinești, au locuit împreună în garsoniera 114, blocul 12, pînă în luna decembrie 1967, cînd primul s-a căsătorit și a primit apartament, iar al doilea a rămas mai departe în garsonieră. Formalitățile scriptice au fost îndeplinite de Constantin Oboroceanuu, administrator la I.L.L., care s-a deplasat la fața locului și a luat notă de starea bună în care se găsea garsoniera. Zilele trecute, însă, Vasile Cristian, care își sărbătorise de cîteva luni aniversarea doi ani de cînd se mutase din apartament, este anunțat că are de plată suma de 585 lei ce reprezintă chiria pe perioada iulie—noiembrie 1968 precum și 466 lei cheltuieli de reparații la garsoniera în care locuise cînd era cavaler. Ce să fie ? Păcatele tinereții ? Nu. Păcatele lui Constantin Oboroceanu, care, deși știa că în garsonieră a rămas să locuiască în continuare Dumitru Ionescu, n-a procedat în consecință la întocmirea contractului. Motivele? Diverse. Comoditate, neglijență etc. Ce s-a întîmplat cu locatarul garsonierei, Dumitru Ionescu ? Din decembrie 1967 și pînă în iulie 1968 plătește chiria pe numele său. Apoi nu mai este deranjat de nimeni. De ce? „Pentru că — spune Constantin Oboroceanu — nu știam că locuiește acolo“. Iată însă că la 27 decembrie 1968, Dumitru Ionescu se transferă la AFS Iași. In aceeași zi, un alt muncitor primește repartiție pentru această garsonieră. De unde se știe acum că garsoniera a fost a lui D. I. ? Mister. De ce n-a fost pus măcar acum în ceasul al 12-lea să plătească chiria și oalele sparte? Iarăși mister. Noul locatar avea pretenția firească de a i se da garsoniera în stare bună de funcționare. Dar, lovitură de teatru t buri de plată apare acum V. Cristian. Acesta acționează I.L.L. în judecată. Altă lovitură de teatru : pierde procesul. Ne deplasăm și noi la I.L.L. In ceea ce privește garsoniera în cauză, găsim un contract pe numele lui Dumitru Ionescu. — De ce n-ați luat banii lui D. I. dacă știați că ați încheiat un contract amîndoi ? — N-am încheiat contractul amîndoi, ci numai eu, singur, ne răspunde Constantin Oboroceanu. — De ce ? — L-am făcut acum mai tîrziu, crezînd că o să-l putem speria pe D. I. să plătească, dar n-am reușit. — Cum a plătit atunci D. 1. chiria pe primele 6 luni după ce a rămas singur, dacă nu avea contract ? — Nu vi se pare că ați fugit după doi iepuri ? Iată unde poate duce neglijența unui funcționar: încălcări ale legii, acționarea în judecată a oamenilor cinstiți, zile pierdute de la serviciu, tracasări și nopți de nesomn. Cu timp oare conducerea acestei întreprinderi va mai face casă bună cu astfel de manifestări? Cu timp cetățenii vor mai bate drumurile pe la forurile superioare pentru a-și striga nedreptățile cauzate de funcționarii de la I.L.L.? CU timp defecțiunile lăsate de constructor vor fi preluate cu ochii închiși de această întreprindere care apoi le va trece în contul locatarilor ? E timpul să se facă puțină ordine și în această gospodărie. M. MERTICARU P. S. în timp ce aceste rînduri se află sub tipar, aflăm că familia Cristian a obținut de la ISIL, o anulare a popririi pe salariu și l-a acționat în judecată pe Dumitru Ionescu. Să vedem ce-o să mai iasă I cinema PIATRA NEAMȚ — Pietricica i „Rio bravo" (seria I șl a TI-a), orele: 15-17,30-20,00. - Casa de cultură : „...apoi s-a născut legenda", orele: 17-19-21. — Săvinești — Aria : „Ultimul voevod", orele 15-17-19-21. ROMAN — 23 August: „Bună ziua, contesă", orele i 10-12, 15-17-19-21. — Victoria: 7.Acuzatul nu s-a prezentat", orele: 14,30-16,30- 18,30-20,30. T. NEAMȚ — Victoria: „Pantoful cenușăresei", orele.. 10-18-20. BICAZ — Central : „Feldmareșala” orele: 15-17-19-21. TARCĂU : "„Omul fără pașaport", orele 16-18. muzee PIATRA NEAmȚ — Muzeul de arheologie. Piața Libertății nr. 1. — Sălile expoziției Expoziția de pictură Schweitzer Cumpăna, Maestru Emerit al Artei. — Sala bloo turn. Expoziția de grafică contemporanii. — Căminele culturale din Borzești, Tazlău și Zănești Expoziția de grafică contemporană. TRffIU NEAMȚ — Humulești — Casa memorială .Ion Creangă·. — Casa de cultură . Expoziție de pictură și sculptură. BICAZ — Muzeul hidroenergetic. — Expoziția de grafică contemporană CETĂȚMAU CUMIUL Ce se aude cu brutăria din Farcasa? In ziua de 6 martie 1969, în adunarea generală a cooperativei de consum Borca, delegați de la Farcașa au ridicat problema redeschiderii brutăriei din comuna lor, care să pregătească pjitre iafți, pentru locuitorii satelor cât și pentru muncitorii din exploatarile forestiere. Ei au arătat că des localul este bun, brutăria stă încuiată de mai bine de o lună de zile. Atunci, președintele UJCC, Gheorghe Bîgu, care conducea lucrările adunării, a promis că în cîteva zile brutăria va fi deschisă, că se va face din nou pțrie. Se vede însă că cei din subordinea tovarășului președinte nu s-au grăbit să-i pună in aplicare dispozițiile, pentru că până la data la care scriem ziarului nimic nu s-a înfăptuit din cele promise. Alecu. UNGUREANU și Aurel RUSU — Farcașa „Ne adresăm conducerii D. R. T. A__“ Suntem o serie de navetiști care călătorim zilnic cu autobuzele DRTA pe traseul Roman-Săbăoani-Ciohoreni și care avem a ne plinge de o serie de nereguli în transportul în comun i 1. Cursele «ars circuli pe acest traseu sosea« mi în liftiere în stația Roman și Implicit. Întîrziem și noi la serviciu ; 2. Nu se respectă traseul stabilit încă din anul trecut, adică nu se cirauli prin Săbăoani-Grohoreni - PierStești, cu toate că abonamentele se plătesc integral pana la această rută; 3. Adesea șoferii nu opresc in stații sau refuză să ia pe abonați, motiving «Sau plan de încasări. Dau ca exemplu pe șoferul Enache car» în ziua de 18 martie nu a oprit în stația Tescani. Fiind petrecut în stațiile Tetcani și Săbăoani și în zilele de 17 martie 1969. Personal din aceste cauze am fost nevoit să vin pe jos sau cu diferite ocazii pînă la Roman de 14 ori de la începutul anului și pînă acum; 4. O întrebare: de ce la cursa Roman-Ciohoreni se încasează 6,50 lei pe distanța Roman—Tețcani și numai 5 lei la cursa de Tîrgu Neamț (pentru aceeași distanță ?). Așteptăm măsuri și răspuns de la conducerea DRTA din Piatra Neamț, deoarece la autobaza Roman nu găsim înțelegere. Pavel BLAJ Fabrica de zahăr Roman