Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-10-01 / nr. 503

Pag. a 2-a Platforma fuziunii între ideal și fapta Partidul Comunist Român a in­clus de fiecare dată în contextul ge­neral al măsurilor luate și proble­me legate de educația tinerei gene­rații, constructorii de bază ai socia­lismului. In raportul prezentat la Congresul al X-lea tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, arăta : „A­­preciind rolul tot mai­ important pe care tineretul îl are in diferite do­menii ale vieții sociale, partidul nostru acordă o atenție deosebită formării și educării constructorilor de iniine ai socialismului, pregătirii tinerei generații chemate să ducă mai departe măreața operă pe care o întreprinde poporul român“. Tineretul din unitățile economice, elevii liceelor și școlilor profesionale din județul nostru, se străduiesc — prin activitatea ce o desfășoară — să fie în permanență la înălțimea aces­tor înalte aprecieri. In adunările din întreprinderile industriale, sunt analizate modul, cum tinerii se achi­tă de sarcini, direcțiile și căile care trebuie urmate pentru realizarea o­­biectivelor propuse. La I.M. Roman, ele exemplu, tinerii s-au angajat să reducă consumul de scule a­șchie­­toare prin prelungirea duratei de fo­losire, cei de la turnătorie să facă e­c­o­n­o­m­i­i importante de metal prin asigurarea unei tehnologii co­respunzătoare a modelelor, precum și printr-o atenție mărită la turnare. La atelierul mecanic și electric de la Fabrica de ciment Bicaz, tinerii s-au angajat să execute lucrări și reparații de bună calitate, să reducă timpul de execuție, precum și con­sumul de materiale și piese. Consecința firească a activităților comune desfășurate de organizațiile U.T.C. și de sindicat, sub conducerea organizațiilor de partid , peste 2.000 de tineri se mențin evidențiați lună de lună în întrecerea socialistă. Printre formele folosite de organiza­țiile U.T.C. în scopul mobilizării ti­nerilor la îndeplinirea sarcinilor profesionale, reținem dezbaterile pe tema : „Respectarea regulamentului de ordine interioară — sarcină prin­cipală a fiecărui salariat“, gazetele de perete „Reflector“, raidurile­­anchetă în schimburile II și III, „Bu­letinul tineretului“, transmisiile la stația de radioamplificare ș.a. Activitatea tineretului se face simțită cu prisosință și în agricul­tură. Semnificativ în acest sens este numărul crescînd de tineri coopera­tori care participă efectiv la efec­tuarea tuturor lucrărilor agricole, realizînd un număr corespunzător de zile-muncă. Din studiul întreprins de comitetul județean U.T.C. în pes­te 20 C.A.P., reiese că din totalul Cooperatorilor care lucrează efectiv în cooperativele agricole, peste 35 la sută sunt tineri pînă la 30 de ani, iar media zilelor-muncă realizate de aceștia pînă în prezent depășește, în unități, media zilelor-muncă înregis­trate la cooperativele agricole res­pective. De exemplu, la C.A.P. Tă­­mășeni, media zilelor-muncă pe co­operativă este de 70, iar a tinerilor de 83, la C.A.P. Dochia — 65 și res­pectiv — 86, la C.A.P. Războieni — 72 și respectiv — 76, la C.A.P. Davi­deni, — 54 și respectiv 65. De asemenea, merită apreciată contribuția pe care cei peste 450 ti­neri mecanizatori și-au adus-o în campaniile agricole. Neprecupețind nici un efort, ei contribuie din plin la realizarea unor lucrări de bună calitate și în timp optim. In acțiunile voluntar-patriotice, tineretul a avut o prezență activă. Activitățile desfășurate în această direcție au fost canalizate în reali­zarea unor obiective majore : strîn­­­gerea a circa 2.000 tone fier vechi, colectarea plantelor medicinale și a maculaturii, amenajări ele străzi (la Roman, Piatra Neamț, Bicaz și Tîrgu Neamț), curățirea și terasarea unei suprafețe de peste 12.000 ha izlaz și altele. Biroul Comitetului județean Neamț al U.T.C., conștient de răspunderea ce-i revine în complexul educare­a tineretului, este proces de hotărît să traducă în viață sarcinile, trasate de cel de-al X-lea Congres al P.t­.R. pentru ca fiecare organizație U.T.C. să devină un organism dinamic, ca­pabil să antreneze întregul tineret la învățătură, la muncă, la o intensă activitate obștească, să desfășoare o tot mai bogată activitate de educa­ție comunistă, de pregătire pentru viață a tinerei generații. Ionel SOCOBEANU, secretar al Comitetului Județean Neamț al U.T.G. ■ GÎNDUR jalonînd calea dezveltării continue a tuturor compartimen­telor vieții economice sociale și culturale, Congresul al X-lea al partidului a dat școlii o nouă perspectivă, a deschis tinerei ge­nerații căt și mai largi spre piscurile împlinirii intelectuale. Semnificația cu totul deosebită a noului an de învățământ vine, așadar, ele acolo că el coincide cu începutul aplicării practice a politicii școlare stabilită de partid la marele forum al comu­niștilor. Elevii județului nostru, de altfel ca întreaga nouă generație a țării, sunt extrem de sensibili la cursul dezvoltării sociale, manifestă un interes deosebit pentru mersul înainte al econo­miei, științei, culturii, în consensul acestei efervescențe creatoare, nu mult după ce clinchetul clopoțelului a marcat începutul primei zile de școală, la întrebările noastre : — Cu ce gînduri ați pășit pragul școlii in acest început de an școlar ? — Cum vedeți contribuția tineretului școlar la realizarea sarcinilor trasate de Congres ? au răspuns elevii : CRISTINA NEAGU, clasa a Xl-a­­, liceul „Petru Rareș“ Piatra Neamț. —­ Un nou an școlar — un eveni­ment care presupune din partea noastră o dorință de autodepășire, un plus de efort. Și aceasta cu atît mai mult cu cit liceul nostru împlinește în această toamnă un veac de exis­tență ! — Contribuția elevilor la îndepli­nirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea este la fel de însemnată ca cea a tinerilor din sectoarele produc­tive. Este un lucru cert că schimbul de mîine vom fi noi, indiferent dacă acest mîine înseamnă un an, doi sau mai mulți. Totul ne impune o pre­gătire minuțioasă în vederea deplinei integrări în realitățile societății noas­tre socialiste. Piatra Neamț. —In pragul desăvîrșirii pregătirii profesionale, al împlinirii unui ideal, ne gîndim cu justificate emoții la e­­xamenul de absolvire. Vom fi mun­citori cu o înaltă calificare, vom fi vrednici cetățeni ai României so­cialiste ! însușirea temeinică a cunoștințe­lor teoretice și practice, comportarea și ținuta exemplară în școală și în afara ei, toate modalitățile prin care noi, elevii, ne putem alătura efor­turilor depuse de întregul popor la transpunerea în viață a grandioase­lor sarcini trasate de partid. VIORICA PAVELESCU, anul III B, operatori: Grupul școlar chimie iimmm CEAHLĂUL i &ni%int înainte !­­ I , I . ............. ! I Privit in termenii cei mai exacți ai realității sale dinamice, \ i tineretul este un uriaș receptacol sensibil. De-a lungul vîrstei­­ I și pregătirii sale survin schimbări succesive, transformări care­­­­ ii conferă, în ultimă instanță, odată cu creșterea și formarea sa­­ , pentru muncă și viață, o identitate proprie, un adine sentiment­a­­ al personalității, mișcare de fapt dialectică, de-a lungul căreia­­ i se definesc caractere și se alcătuiesc convingeri, de-a lungul că­­r­ă­reia acționează plenar conștiința apartenenței la ideal, a drep­­­­­­turilor și îndatoririlor sale. In perimetrul vîrstei tinere se în­­­­­­tretaie, așadar, spații și timpi infiniți ai cunoașterii, orizonturi­­ \ cu amplă deschidere. \ \ Socialismul, acordind tineretului un joc dintre cele mai­­ I­ importante in societate, îi o­feră, totodată, condiții optime de­­­­ dezvoltare multilaterală, stimulează participarea lui activă și­­ i responsabilă la edificarea structurilor economice, in viața po­­­­­­litică, la conducerea treburilor obștești și de stat, la toate nive­­­­­­­lele și în toate domeniile de activitate. ^­­ Educînd tinerele generații în spiritul marilor răspunderi ^ \ care le revin, in spiritul îndeplinirii sarcinilor istorice care stau d­­­in fața poporului nostru, partidul consideră că mobilizarea tine­­­­­­retului la realizarea politicii de înflorire a României socialiste, ț­a unirea tineretului, împreună cu întregul popor, în jurul parti­­­­­­dului, trebuie să fie axul principal al muncii desfășurate de orga­­­ \­nizațiile U.T.C. \ PAGINA TINERETULUI In perimetrul vîrstei tinere Conștiința apartenenței la idealurile partidului idihuiiiii'i i Miiiiiiiwii^iWMii'MWiiiwwiiînniiiTWiBTilillllWWIgiBWTIPIwriTOWWWfWBIIIWPlPIIIWWnTWilîlIffirr^irT^i acționează plenar Pagină realizată de Marcel CIUBOTARU PERSPECTIVE, Strădui Să confirmăm proverbul. In ce ne privește vom răspunde cu promptitudine și totală dăruire ori­cărei chemări a partidului. Nu ne vom precupeți eforturile. Suntem­ convinși că sarcinile pe care parti­dul le pune în fața tineretului stu­dios vor fi integral îndeplinite. Ast­­fel ne vom putea exprima profunda recunoștință pentru condițiile minu­nate ce ne-au fost oferite, promoții să fiu un bun exemplu pen­tru viitori învățători și educatori ce se vor pregăti pe băncile acestei școli. Accentul deosebit pe care Congre­­sul al X-lea al partidului îl pune pe educarea tineretului ne dezvăluie o dată mai mult importanța profesiei alese. Să primim deci­t cît mai mult pentru ca la rîndul nostru să avem ce dărui celor pe care îi vom instrui și educa. Activitatea productivă­­teren de afirmare a entuziasmului La Săvinești, în citadela firelor sintetice, faptele de muncă ale tine­retului se țes și ele la aceeași inten­sitate cu dovezile de hărnicie ale tu­turor și aceasta este un exemplu în­deajuns de grăitor al contribuției lor hotărîtoare la înfăptuirea unor obiec­tive majore. Efortul organizației U.T.G. se înglobează intens în stră­daniile întregului colectiv. Dar și aici, ca și în alte părți ale țării, preocupările organizației U.TC se îndreaptă acum către o abordare mai competentă a problemelor de pro­ducție, încercîndu-se o ancorare mai temeinică în perimetrul activităților economice. Chiar și conceperea și organizarea unei acțiuni cum a fost consfătuirea cu reprezentanții orga­nizațiilor U.T.C. și a conducerilor tehnico-administrative, alături de care au participat și reprezentanții organelor de partid, din unitățile in­dustriei chimice din județele Neamț și Bacău, inițiată de Comitetul jude­țean Neamț al U.T.C. se constituie într-un asemenea argument, ca o nouă încercare de înălțare deasupra unor obișnuințe mai vechi. Dezbaterile consfătuirii au înre­gistrat, în acest sens, atît rezultatele obținute de organizațiile U.T.G. din­­ unitățile chimice respective, cit mai­­ ales, direcțiile spre care trebuie să-și­­ concentreze eforturile pentru con­­­­solidarea acestor rezultate și con­­­­tinuarea lor pe un plan calitativ su­­­­perior. s Scoțîndu-se în evidență o serie de­­ deficiențe organizatorice semnalate­­ în activitatea de pînă acum, s-a in­­­­sistat cu aceeași acuitate asupra­­ muncii de educație, de ridicare per­­­­manentă a nivelului politico-ideolo­­­­gic și cultural-științific al tinerilor.­­ Propunînd înființarea a 3 cercuri­­ de învățămînt pe teme de educație în­­ care să fie încadrați majoritatea ti­­­­nerilor de la U.F.S. Săvinești, Ion I­leț, secretarul comitetului de partid J — a arătat în continuare că­­ „Maiș­­­­trii și inginerii nu se preocupă sufi­­­­cient de educarea elevilor la locul­­ de muncă. Practica in producție la­­ ora actuală este slab organizată, ti­­­­nerii se plimbă prea mult din secție I în secție, nu toți au noțiunile nece­­­­sare pentru practicarea meseriei­­ alese“. — Educarea tineretului nu este­­ privită și susținută în mod egal de­­ toți factorii de răspundere —a spus , printre altele, Paraschiv Oancă, șeful­­ serviciului învățămînt, din U.F.S.­­ Săvinești. Mulți o consideră o pro­­­­blemă minoră, ceea ce duce, impli­­­­cit, la repercusiuni ulterioare“... Valeriu Momaziu, director tehnic I al U.F.S. : „Consider că organizarea­­ unor acțiuni cu adevărat instructive­­ (conferințe, simpozioane, recenzii,­­ excursii) ar fi foarte utilă și eficien­­t­­ă pentru educarea multilaterală a­­ tineretului. De asemenea, clubul are­­ un rol deosebit în cunoașterea și a­­­­propierea tineretului. Să nu lăsăm­­ totul pe seama activității din pro­­­­ducție“... Ing. Mircea Aanei, membru al bi­­­­roului Consiliului județean Neamț­­ al U.G.S.R. : „Desăvîrșirea profesio­­­­nală se face în uzină, nu la școală. S Găsesc că ar fi necesare, alături de­­ altele, cabinete uzinale înzestrate cu­­ materiale speciale pentru instruirea­­ și educarea permanentă a tinerilor“.­­ Ceilalți participanți la discuții,­­ între care : C. Zahariă, secretar de­­ partid la Grupul industrial petro­­l chimic Borzești, ing. S. Bumbu, de­­ la U.F.S. Săvinești, D. Costin, di­­­­rector tehnic la Combinatul de în­ ■­­grășaminte cu azot Piatra Neamț,­­ Radu Radu, secretar U.T.C. la „Mo­­­­nomor“ — U.F.S., Virgil Băncilă, șe­­­­ful comisiei probleme profesionale­­ a Comitetului U.T.C. de la Uzina I chimică Borzești, Lucia Macovei, , membră supleantă a C.C. al U.T.C.­­ — au subliniat, in cuvintul lor, di­­­­versele aspecte ale muncii organi­­­­zațiilor U.T.C.,­ metodele prin care­­ acestea pot și trebuie să educe, să­­ sprijine și să îndrume tineretul în­­ îndeplinirea cu succes a sarcinilor­­ economice. I ! Cu un total de 1.700 ha — din care 000 teren arabil, iar 800 fi­nețe naturale și pășuni — C.A.P. Bălțătești este o cooperativă frun­tașă, cunoscînd de la an la an o puternică dezvoltare. Izvorul acestei creșteri îl constituie munca plină de hărnicie a cooperatorilor, priceperea lor de a se gospodări. Din cei 2.200 de cooperatori, peste 700 sînt tineri. Ei sînt prezenți in toate sectoarele cooperativei. Nume­roși brigadieri și șefi de echipă sînt uteciști, iar dintre fruntașii recolte­lor bogate, un număr considerabil se detașează din rîndul celor care abia dacă depășesc cu puțin vîrsta de 25 de ani. Media zilelor-muncă efectuate de tineri în anul trecut se ridică la circa 150. rul . In muncile agricole, la secto­zootehnic și pomicol folosim, acolo unde e mai greu și răspun­derea e mai mare, pe uteciști. Am constatat că fac treabă bună, cu multă conștiinciozitate și sunt mai ușor de îndrumat — afirmă pre­ședintele C.A.P. Bălțătești, Gheor­­ghe Basma. Să mai adăugăm că, de exemplu, în brigada a IV-a, de la Valea Seacă, mai bine de jumătate din brațele de muncă sunt tineri în­tre 18 și 24 de ani, uteciști, și vom delimita cu destulă precizie rolul lor in obținerea unor rezultate re­cord. Interes în­ durne despre ce rezultat este vorba, am aflat că la Valea Seacă s-a terminat de mult recolta­tul inului și chiar al cartofului. Aici, datorită fertilizării corespunzătoare a solului și a prașilelor de calitate — lucrări la care tinerii au fost în pri­mele rânduri— s-a obținut la in 5.500 kg la hectar, față de 4.900 planifi­cate inițial, iar la cartofi 25.000 kg la hectar față de 17.000 planificate. Fără a minimaliza importanța ex­perienței și a muncii depuse de cei vîrstnici, trebuie notat că uteciștii sunt mîndria brigăzii. Viorica Apo­­pei, prezentă din zori și pînă seara pe combină, Gh. Savin, N. D. Ur­sache, I. N. Ursache sunt mereu printre fruntașii recoltelor bogate. Și brigada nr. 4 nu este un caz izolat. Virgil Grigora­ș, brigadierul de la I, era foarte bucuros că „tine­retul lui“ nu e mai prejos. Maria Cucoș, Natalia Brănoaia, Maria Dia­conu­, D. Bălțătescu, C. Ciudin, E. Ursu, Natalia Munteanu, cu toții foarte tineri, au muncit și muncesc cu multă dăruire. Printr-o muncă susținută și de calitate, ei au depă­șit planul la in cu peste 1.000 kg la hectar, aducînd prin aceasta cîști­­guri însemnate cooperativei. ......Folosim, acolo unde e mai greu și unde răspunderea-i mai mare pe uteciști“. Lucrările în po­micultură, de pildă, au fost­ execu­tate în întregime de tineri. Aceștia, 30 la număr, ad, defrișat terenul, s-au terasat, au săpat gropi, au pichetat și plantat pueții, reușind ca în două săptămîni să sporească cu încă 19 ha suprafața afectată livezii. In sfirșit, o altă mare sarcină dusă la îndeplinire de uteciști a fost transpor­tarea a sute de­­ tone de gunoi și îm­­prăștierea lui uniformă pe cîmp. A­­ceasta — ameliorarea calitativă a solului — constituie de fapt cheză­­r șia recoltei anului acesta. Peste tot, la C.A.P. Bălțătești, pe­­ întinsele tarlale de la Mănăstirea I Văratec pînă la Izvorul Alb, de la ■ hotarul cu Agapia și pînă departe,­­ > spre Mitoc — tineretul își pune cu­­ destoinicie amprenta. Posibilitățile­­ de creștere a producției nu au fost­­ epuizate și cel mai bun exemplu îl­­ constituie angajamentul luat de ti­­­­nerii din sectorul zootehnic de a­­ contribui, prin munca lor, la spori­­­­rea producției de lapte. Vasile și­­ Gheorghe Mănălăchioaia — tineri cu­­ peste 250­ zile-muncă, Gheorghe I.­­ Bălțătescu, cu aproape 300 zile-­­ muncă sunt foarte muncitori și —­­ după spuse și fapte — vor să dove­­­­dească concret hărnicia și pricepe­­­­rea lor. > Este­­ evidentă această participare­­ conștientă, entuziastă a tinerilor co­­­ operatori din Bălțătești la întărirea­­ și dezvoltarea proprietății coopera­­­­tiste. De la Elena Simian, secretar a­l comitetului comunal U.T.C., am­­ aflat că, pe măsura hărniciei lor, și , clipele de destindere, de recreiere­­ culturală sunt petrecute cu rost.­­ Este și acesta un semn, și încă im­­­­portant, al prefacerilor ce au loc în­­ viața tineretului sătesc, semn al do­­­­rinței de a c­unoaște și a face mai­­ mult. Amprenta hărniciei GUȚA BRAVA, anul I B, Liceul pedagogic,­ Piatra Neamț. EMIN­ CASAPU, clasa a XII-a A, liceul „Petru Rareș“ Piatra Neamț. — Pentru noi, cei dintr-a XII-a, anul acesta este hotărîtor. Se spune — și nu fără temei — că totul e bine cînd se termină ... cu bine. Ne vom — cu înfrigurare în această toam­nă am pășit pragul unui nou de cultură. Liceul pedagogic. lăcaș Pri­mul gînd ? Ca elevă a celei dintîi MIHAI ARMENIA, clasa a IX-a, liceul „Ștefan cel Mare“ Tîrgu Neamț. — Pentru noi, cei dintr-a IX-a, pri­mul pas a însemnat și cea dintîi cunoș­tință cu viața de elevi ai unui liceu. Este primul pas pe care-l vom face în îndeplinirea idealului propus. Am pășit cu gîndul să răsplătim cu pri­sosință munca celor care se stră­duiesc să ne călăuzească pașii către un viitor luminos. Pregătirea asiduă, comportarea demnă, acumulările din anii de studiu — ne vor ajuta să răspundem c­u cinste, oricînd și oriunde, cu toa­tă capacitatea și energia noastră ti­nerească chemării partidului. DAN AIEINCAI, clasa a X-a C, Liceul nr. 2 Piatra Neamț. — «a și ceilalți colegi ai mei, îmi exprim convingerea că am pășit în acest nou an școlar cu bucurie și ela­nul caracteristic nouă. Am pășit cu gîndul să răsplătim din plin munca și străduințele celor care ne asigură minunate condiții de studiu și viață. Concret, prin organizațiile U.T.@. în care activăm majoritatea covîrși­­toare dintre noi, vom participa entu­ziast ]a toate acțiunile educative și de muncă patriotică ce se vor iniția. NĂZUINȚE... I Miercuri, 1 octombrie 1969 MIERCURI, 1 OCTOMBRIE 10 Limba franceză ; 10.25 Ge-ați dori să revedeți ? Spectacolul de teatru : „Hen­­ric al IV-lea“ ; 12 închide­rea emisiunii de dimineață; 14 Fotbal : Rapid — Vito­ria Setubal; 17.45 „Mareke Pistruiatul“ ; 18.10 Desene a­­nimate ; 18.30 Cîntece și jocuri populare ; 19 Trans­misiune de la Expoziția rea­lizărilor economiei naționale — România ’69 ; 19.30 Te­lejurnalul de seară ; 20 Stu­dioul tineretului : „Deschi­derea noului an universi­tar ; 20.30 Tele­cinemateca : „Crainquebille“ în regia lui Ralph Habib ; 22 Reflector ; 22.15 Teleglob. Imagini fil­mate din R.P. Chineză ; 22.30 Convorbiri literare ; 23 Te­lejurnalul de noapte ; 23.10 închiderea emisiunii. radio MIERCURI 1 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 15 Compozitorul săptămî­­nii : Joseph Haydn ; 15.30 Expoziția realizărilor econo­miei naționale — România ’69 ; 15.45 Balade și jocuri populare ; 16 Radiojurnal; 16.20 Formația Petre, Mag­din ; 16.30 Transmisiunea re­prizei a II-a a meciului Steaua — Glasgow Rangers ; 17.15 Muzică corală pe dis­curi ; tilul ; 17.25 Antena tinere­17.50 Muzică popu­lară ; 1­8.10 Radio-ancheta e­­conomică ; 18.30 O melodie pé adresa dv. ; 19 Gazeta radio ; 19.25 Transmisiune directă de la Varșovia. Re­priza a II-a a întîlnirii in­ternaționale de fotbal. UTA — Legia Varșovia (repriza a II-a) ; 20.30 Zece melodii preferate ; 21 Acasă la .., Al. Dima ; 21.20 Revista șlagărelor ; 21.30 Sport ; 21.40 Revista șlagărelor ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Concert de seară ; 22.55 Moment poetic ; 23 Concert de sea­ră (continuare) ; 0.03—5 Es­trada nocturnă; PROGRAMUL II 15.00 Moment științific ; 15.05 Formații vocal-instru­mentale de muzică ușoară ; 15.30 Pagini din opera „Ilea­na“ de Emil Monția ; 19.30 Meridiane lirice ; 19.50 Noapte bună, copii ; 19.55 Pagini clasice în interpretări moderne ; 20.35 Arte fru­moase 21.10 Teatru radio­fonic : „Zăpadă în toiul ve­rii“ de Cuan Han King ; 22.50 Nestemate folclorice ; 23.05 Sonata pentru harpă de Alfredo Casella ; Cvartetul „Voci intime“ de Jean Sibe­lius ; 24—1 Lucrări simfo­nice de compozitori iugoslavi. JOI, 2 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05—9.30 Mu­zică și actualități ; 9.30 Odă limbii române ; 10.10 Curs de limba rusă ; 10.30 Muzică ușoară ; 10.45 Din țările so­cialiste ; 11.05 Poemul sim­fonic „Vîrful cu dor“ de Ion Hartulary Darclée ; 11.20 Concertul pentru vioară și orchestră de Wolfgang Strass ; 12.10 Ateneu : Șco­lile populare de artă ; 12.25 Moment științific ; 12.30 în­tâlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal ; 13.10 Mic ma­gazin muzical ; 14.10 File de legendă ; 14.35 Muzică ușoară ; 14.50 Album fol­cloric; PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal ; 7.30 Va­rietăți matinale; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Suita bucovi­neană de Carol Miculi ; 9 Album de madrigale ; 9.10 Curs de limba rusă ; 9.30 Concert de dimineață ; 11.30 Viaduct în timp : 11.50 Co­rul de copii al Radiotelevi­­ziunii : 14.03 Melodii : 14.30 Lexiconul compozitorilor ro­mâni. Buletine de știri: Progra­mul I­I 5, 6, 10, 11, 17, 18, 20, 24, 2, 4. Programul II i 6.05, 12, 14, 21, 23, 0.55. PIATRA NEAMȚ — Pie­tricica­­ „Tigrul,“ — o come­die semnată de regizorul Dino Risi , în rolurile prin­cipale, două apariții la fel de familiare : Vittorio Gas­man (cunoscut și din „Depă­șirea“) și Ann Margret („Dragoste la Las Vegas“), exuberanta cîntăreață și dansatoare americană (10, 12, 15, 17, 19, 21). TIRGU NEAMȚ — Vic­toria I „Vițelul d­e aur“ — producție a studioului „Mos­­film“ constituind ecraniza­rea romanului cu același nu­me al cunoscuților autori sa­tirici sovietici Uf și Petrov (16, 18, 20). ROMAN - Victoria : „Noap­tea generalilor“ — coproduc­ție franco-englezâ în regia lui Anatole Litvak, avîndu-i drept „capete de afiș“ pe Pe­ter O’Toole, Omar Sharif și Tom Courtenay (14, 17, 20), TARGA­U , „Tandrețe“ — o interesantă peliculă sovie­tică, constituind o emoțio­­nanta p­l­e­d­o­a­r­i­e pen­tru „dreptul la vis și gingă­șie“ în relațiile conjugale (10, 18, 20).

Next