Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-11-08 / nr. 536

I \ SIMBATA, 8 NOIEMBRIE 1969 \ - smiĂM j­spirații i PUBLICE. Pe strada cui ? ! Miron Costin, Petru Rareș, Nicolae Bălcescu, figuri ilustristme, care chiar dacă nu au trecut (tustrei) prin Roman — mai exact pe străzile ca­re le poartă numele — nu au avut ce regreta. Pentru că așa cum erau cu veacuri în urmă­­ să zicem, pe vremea cînd Miron Costin a fost deca­pitat) așa au rămas astăzi : vara praf, toam­ni­na noroi, iarna hîrtoape. Intr-un cuvînt, greu practicabile. Singura scu­ză pe care edilii orașului ar putea-o invoca este aceasta : pe cele trei străzi fac pregătire vii­torii șoferi, care au nevo­ie de terenuri cit mai ac­cidentate! Dar, oare, (nu­mai) pentru școala de șo­feri au fost create aceste artere vechi cît istoria ? Ce ziceți, tovarăși de la Consiliul popular muni­cipal ? ! un joc de jurnal ! Uluitoare anticipație ! 1 și-au dat seama mai ma­­r­­­rii ecranelor mari pietre­­ne (scuzați pluralul) că i 7 în concurență cu mai mi­­cii lor confrați de la te­­­­leviziune, cei din urmă i­au în această „chestiune“ 7 șanse maxime de cîștig. 1 . Chestia fiind cea a jur­­nalelor de actualități, 7 mai marii ecranelor mari­­ pietrene au decis observa­­­t după bunul dumnealor plac, să ne așeze cu fața ’ spre actualitate numai ț I din „cînd în cînd­“, și-a­ 7 tunci cu întîrziere, și es­­teticieni abili cum îi­­ știm, n-au catadicsit să i se dezică nici de astă da­­­­tă. Și-au spus probabil ! ! » și așa sînt pauzele mari, iar jurnalele nu-s ! Hai ! să le­ așezăm pe scenă un vraf de scînduri (!), să se i­i uite măcar la ele ! Merți, dar avem și noi acasă... ! I.G.P.N.-ule, ! s-aude ? ! Semnalăm cititorilor 1­i noștri neliniștea unor ce­­tățeni din Piatra Neamț I care ne aduc la cunoș­­­­tință că ăia vina circula­­­­­­ției neritmice a autobu­­zelor, deseori sînt obli­­­­gați să­ intîrzie de la ser­­i­­­viciu. Domniile lor se re­­feră în speță la mașinile 7 care cu­ rou­le dinspre Să­­i vinești spre oraș după, ^ grafice cu totul arbitra­­i­rii. S-aude că obiceiul 5 s-a și extins, de pildă, pe 7 linia Vaduri—Gasa de 1­a cultură. Așadar concu­­rență care va duce ca 7 de obicei la un deces. ț ) Poate că boala s-a și de­­clanșat. Rămîne să știm­i care-i bolnavul! Nu cum­­­ J­va, spiritul... organizato­­ric ? S Umor macabru Nimic nu atrage și nu respinge mai mult, in­tr-un oraș de provincie, ca o „gazetă de scandal“ de genul celei afișate în centrul municipiului Ro­man, 'Mamele ei i „Colțul circulației“. In principiu, intenția organizatorilor a fost excelentă. Numai că printre foitoinstantaneele și explicațiile adiacente s-a strecurat un soi de e­­pitafuri — umor maca­bru —­ la adresa unor conducători auto sau pie­toni care au coborît deja în lumea celor drepți. Cu atît mai nepotrivite ni se par șarjele acestor pre­tinși versificatori cu cît alături (în fotografie) stă bietul om, întins pe cal­­darîm. Gir alte­ cuvinte î a privit șita N-ara* decit! Să s<3*nevețe minte ! Stambă și inumană lo­gică". " Trei impudici s O cruntă anecdotă, ri- i­dicolul însuși, ba Grin- i țieș­e seară.’ Puși pe șo­ <­tii, trei flăcăi (Manole ) Diacu, Constantin Bortiș­ ” că și „Dumitru Busuioc­­i își fac... încălzirea. Ies din­­ curte, leagă o­ sirmă de-a 7 curmezișul­­ uliței și stau 1 în așteptare,1*-Vine unul, 1 cade, următorul așij­de­­­­rea. La al șaptelea, poan­­­­­ta e deja răsuflată. Gaură ^ deci ceva nou."-Și găsesc, i­­ntră în curta la I. B., , se dezbracă și se așează­­ în fereastra vecinului. In­­ vreme ce unul cu hinter- S­ca­re ține isonul. " ț Și-au arătat, la urma t­urmei, adevărata față. ^ Cealaltă- le-o vede omul­­ în fiecarare zi. ^ Eugen TURESCHI­­s CEAHLĂUL economice Laboratorul — o trambulină spre marile performanțe în cercetare. Dacă locațiile ar fi plătite de cei vinovați s-ar mai imobiliza de transport !? Rezultatele finale ale întreprinderi sunt folosite unei de cele mai multe ori pentru înce­perea procesului de producție în alte întreprinderi, iar depla­sarea bunurilor materiale de la o întreprindere la alta, pen­tru situația pe care ne propu­nem s-o analizăm, se face, de regulă, prin intermediul rețelei de transport, C.F.R. sau auto, care pune la dispoziția unități­lor economice capacitatea de transport necesară. Fiecare întreprindere soli­cită serviciile C.F.R. pentru transportarea produselor ce urmează să fie livrate benefi­ciarilor din alte puncte geogra­fice ale țării. Pentru aceasta o­­dată puse la dispoziție vagoa­nele, trebuie încărcate și descărcate în limita termenului prevăzut în contractul încheiat de parteneri. Iată deci, că apa­re în mod evident la suprafață faptul că desfășurarea fără în­trerupere a procesului de pro­ducție într-o unitate economi­că depinde într-o­ oarecare mă­sură și de viteza de mișcare a parcului de vagoane C. F. R. Dacă vagoanele mai mult decît este staționează necesar pentru operațiile de încărcare­­descărcare, la unele întreprin­deri vor apare greutăți în apro­vizionarea cu­­ materii prime și materiale. Avîndu-se în vedere faptul că locațiile C.F.R. se înregis­trează ca cheltuieli neproducti­ve care Încarcă prețul de cost se pune întrebarea i pe seama căror considerente pot justifi­ca unitățile economice din Piatra Neamț locațiile G.F.R. plătite în primele 9 luni ale anului și care se ridică la va­loarea de 162.960 lei? Numai fabricile care aparțin de Unita­tea de exploatare și industriali­zare a lemnului Piatra Neamț cum ar fi : „Bistrița", „Steaua roșie", „Scînteia", „Foresta", „Schela Arini", „1 Mai", au plă­tit de la începutul anului și pînă la 1 octombrie locații C.F.R. în valoare de 72.920 lei. „Fruntași" cu plata locațiilor, dar codate în adevăratul sens al cuvîntului în organizarea muncii de încărcare-descărca­­re al vagoanelor C.F.R. și în respectarea termenului de sta­ționare sunt și alte unități din Piatra Neamț. Astfel, Fabrica de­ celuloză și hîrtie „Recons­trucția" a­­ înregistrat de la în­ceputul anului 1.284 vagoane­­d­e depășire față de normă, plătind 38.790 lei locații C.F.R. La același capitol mai amintim: Fabrica de produse ceramice „Zorile noi" cu 91 vagoane sta­ționate pentru care a 9.280 lei, Fabrica de hîrtie plătit și cartone „Comuna din Paris" cu 31 de vagoane staționate și 5.170 lei locații, întreprinderea mecanică Piatra Neamț 25 vagoane staționate și 4.180 lei locații, I.C.M. cu 8 staționate și 3.240 lei vagoane locații, precum și alte unități economi­ce care, în total, au imobilizatJ 946 vagoane reprezentând 7.462 vagoane­ ore depășire față de norma stabilită inițial. Ne aruncăm din nou priviri­le asupra cifrei de 162.960 lei locații C.F.R., bani plătiți de întreprinderile pietrene în luni, adică din buzunarul statu­­­lui, și ne întrebăm : Cei vino­vați de încărcarea nejustifica­­tă a prețului de cost au fost sancționați pentru lipsa de or­ganizare și preocupare în gos­podărirea cu chibzuință a fie­cărui leu aflat la dispoziția u­­nităților economice ? Apare a­­poi și întrebarea : oare factorii de răspundere din întreprinde­rile vinovate de staționarea va­goanelor peste timpul prevăzut nu sunt încă convinși că cul C.F.R. este solicitat și par­de alte unități care așteaptă cu produsele lor pentru a fi li­vrate ? Considerăm necesar, ca fie­care unitate economică să ia din timp măsurile necesare pentru buna organizare a acti­vității de livrare și recepționa­­re a produselor transportate cu ajutorul C.F.R. — una din con­dițiile de bază care­ își pune amprenta atît asupra realizării scopului organului de transport cît și asupra desfășurării în mod ritmic, fără întreruperi a procesului de producție din fie­care unitate­ productivă. P. TOFAN face cunoscut călătorilor că % l| DDD0DDuDnDDDDnDD0DDDü~n cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm c cm cm ca cm cm cm cm cm ca ca cp. Pcm întreprinderea de transporturi auto • Neamț — S-A PRELUNGIT TRASEUL DE AUTOBUZE PIATRA NEAMȚ — ROZNOV PÎNA LA SLOBOZIA CU PLECAREA — LA ORELE 7 . 11 , 17,30, — DE LA ORAȘ BICAZ SPRE BICAZ ARDEAL CIRCULA ÎNCĂ O CURSA CU PLECAREA DIN BICAZ ARDEAL LA ORA 6,45 și REÎNTOARCEREA LA ORA 11. — TRASEUL ROMAN — MIRON COSTIN S-A PRELUNGIT PÎNA ÎN SATUL BRANIȘTENI. Începînd cu data de 6 noiembrie s-a mai introdus o pereche de curse pe traseul Piatra Neamț — Roman cu plecarea din Roman la 18,15, iar reîntoarcerea din Piatra Neamț, la ora 20,00, p aspnsaappraaa ani i cm csiid DD00DDa 0 0aD oa 0Dpod D RĂSPUNSURI LA INTERVENȚIILE ZIARULUI „Cînd lipsește preocuparea, sporesc restanțele“ Sub acest titlu, în cadrul ru­bricii noastre „Ritmicitatea producției“, în ziarul nr. 514 din 14 octombrie a.c. între alte unități economice criticate pentru slaba preocupare în ur­mărirea îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan decadale se situa și întreprinderea de pre­fabricate Roman. Din partea conducerii întreprinderii am primit răspunsul prin care ni se comunică că cele relatate corespund realității, iar în ce privește aprovizionarea tehni­­co-materială se întîmpină greu­tăți prin neonorarea contrac­telor de către o serie de furni­zori. Bunăoară, Uzina de sîrmă din Cîmpia Turzii se înscrie cu mari restanțe în livrarea produselor contractate, invo­­cînd lipsa mijloacelor de trans­port. „La repetatele noastre inter­venții, prin delegații trimiși la respectiva uzină, s-a reușit în momentul de față, se spune în scrisoarea de răspuns, să pri­mim vagonabil o cantitate de cca. 60 tone sîrmă, care face față ritmului de producție, cu un consum zilnic de cca. 4 to­ne. Publicarea articolului ne-a mobilizat, intervenind la foru­rile competente ca pe viitor să nu mai înregistrăm asemenea deficiențe". Comisiile de judecată din C.A.P. au nevoie de sprijin Este bine cunoscută preocu­parea conducerii de partid și de stat pentru perfecționarea continuă a metodelor și forme­lor de atragere a maselor la activitatea cetățenească, la a­­părarea și dezvoltarea proprie­tății obștești. Pe această linie s-a înscris și măsura luată de a se constitui comisii de judecată la nivelul fiecărei comuni și u­­nități socialiste. Prin lege s-au stabilit sarcini și atribuții pre­cise acestor organe de judeca­tă și influențare obștească, un rol determinat în supraveghe­rea și respectarea legalității socialiste, în orientarea cetățe­nilor, a membrilor cooperati­velor agricole rău intenționați pe calea cea bună. Cum răspund rolului pentru care au fost create comisiile de judecată din C.A.P.?. Poate fi scoasă în evidență preocuparea tovarășilor care compun acest organ la­­ 8.A.P. Răucești. Președintele — țăra­nul muncitor I. Tărăboanță, se­cretarul T. Nicolăeasa,­lalți membri, se străduiesc cei­să rezolve operativ și competent cererile și reclamațiile ce li se adresează. Comisia a reușit să-și creeze o anumită autori­tate în rîndul cooperatorilor din Răucești, de unde încrede­rea celor care, simtindu-se le­zați de alți cooperatori sau ne­dreptățiți datorită unor măsuri luate de consiliul de conduce­re, se adresează pentru lămu­riri sau pentru judecarea cazu­rilor. In cele 9 luni de cînd fost constituit­ă, comisia a pri­­­mit 35 de cereri, reușind să so­luționeze 29. Marea majoritate a plîngerilor adresate comisiei se referă la sancțiuni aplicate de consiliul de conducere u­­nor petiționari care într-un fel sau altul au prejudiciat averea obștească a cooperativei. Tre­buie spus că din totalul cazuri­lor soluționate, opt au rămas cu sancțiunile date de consiliul de conducere, petiționarilor a­­plicîndu-li-se și amenzi, iar restul reclamațiilor au fost ad­mise doar în parte. Caracteris­tic pentru principialitatea cu care lucrează această comisie este cazul cooperatorului Nico­lae I. Ii­eș căruia consiliul de conducere i-a imputat suma de 140 lei reprezentînd valoarea sfeclei de zahăr nerecoltată în toamna anului 1968. Judecind cazul, comisia a constatat că o­­mul­ era în acea perioadă bol­nav și a recomandat consiliu­lui de conducere reexaminarea problemei, după care sancțiu­nea a fost ridicata. Cînd ulte­rior același vis a om­orît, din neglijență, un animal de mun­că proprietatea C.A.P. și s-a plîns din nou comisiei pentru imputarea sumei echivalente daunei, aceasta, în urma unor verificări atente, i-a respins cererea și l-a obligat la plata despăgubirii. Ce se întîmplă însă la C.A.P. Păstrăveni ? Din controlul fă­cut, rezultă că aici comisia de judecată nu s-a întrunit nici o dată de la constituirea ei și pi­na în prezent pentru judecarea anumitor abateri. Nici membrii cooperativei și nici consiliul de conducere al C.A.P. nu s-au a­­dresat cu vreun fel de proble­me acestui organ ales de în­săși adunarea generală. Nu au fost cazuri ? Ba se poate spune că la Păstrăveni au fost și sunt cele mai multe cazuri de „ciu­peri" din avutul obștesc, fapt sesizat de însuși președintele cooperativei, T. Irimioaia. Mai mult decit atît, în cursul a­­cestui an, consiliul de condu­cere al unității a aplicat mem­brilor cooperativei sancțiuni și amenzi în valoare de peste 10.000 lei. Explicarea inactivi­tății comisiei poate fi găsită în lipsa de îndrumare și sprijini­re a comisiilor de judecată din partea jurisconsulților UJCAP. Din discuțiile avute cu preșe­dintele și secretarul comisiei, respectiv C. Stîngu și V. Bur­suc, a rezultat că Ferenț Blaj, jurisconsult al UJCAP care răs­punde de C.A.P. Păstrăveni, o singură dată — la 9 iulie — s-a interesat dacă la comisie s-a înregistrat vreo cerere, după care a plecat. Or, tovarășii din această comisie nu-și cunosc bine sarcinile, nu posedă acte­le normative emise de Uniunea Națională a C.A.P. prin care sunt stabilite sancțiunile și li­mita acestora în cadrul consi­liului de conducere. Situații asemănătoare se în­­tîlnesc și la comisiile de jude­cată din C.A.P. Oglinzi, Aga­­pia și altele. Din necunoaște­rea actelor normative care stau la baza activității cooperative­lor de producție și a legii după care se conduc comisiile de judecată, la C.A.P. Brusturi se tărăgănează rezolvarea cereri­lor. Este cazul cooperatorului C. Gr. Horea, care în luna au­gust a sustras 215 kg grîu, dar pe care comisia nu i-a judecat încă. In cazurile lui Gh. Axin­­te, V. Popa și altora, care de asemenea au sustras din ave­rea obștească, comisia a hotărît tăierea de zile-muncă, deși art. 27 din Legea 59/1968 prevede numai aplicarea de amenzi sau avertismente de către comisii­le de judecată. De aceea, este binevenită re­comandarea tovarășului Ștefan Boboș, prim-secretar al Comi­tetului județean Neamț al P.8.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popu­lar județean, făcută președinți­lor C.A.P. cu prilejul unei in­struiri recente la­ Roman, ca a­­baterile cooperatorilor să fie date spre soluționare comisiilor de judecată, ceea ce va contri­bui la ridicarea rolului și auto­rității acestor organe în fața masei de cooperatori, iar măsu­rile ce vor fi luate vor avea o eficientă mai mare în crește­rea răspunderii tuturor mem­brilor C.A.P. față de apărarea și dezvoltarea proprietății ob­ștești. De asemenea, trebuie luate măsuri de către cei în drept — respectiv UJCAP prin juriștii săi și alți tovarăși de la nive­lul județului — pentru spriji­nirea în problemele de specia­litate a comisiilor de judecată, astfel ca acestea să se ridice la nivelul rolului și menirii pen­tru care au fost create. Constantin NICOLAE instructor al Comitetului județean Neamț al P. G. R. (Urmare din pag. I­­ psu de indisciplină din partea unor salariați cu funcție de e­­xecuție, ni-1 oferă cazul șofe­rului Mihai Herlea de la între­prinderea de industrie locală „23 August“ Piatra Neamț, care practicânoi „glume periculoase“ cu mașina a accidentat grav pe Elena Mihăilescu care a rămas cu invaliditate de la o vîrstă destul de timpurie. Acest caz a mai fost semnalat opiniei pu­blice prin ziarul local. Din analiza cauzelor ce au produs sau pot produce acci­dente de muncă, se desprinde concluzia că actele de indisci­plină ale salariaților cu funcție de execuție, pot fi înlăturate, dacă conducătorii lor ierarhici și-ar face datoria pe linia în­deplinirii conștiincioase a sar­cinilor de răspundere încredin­țate. In loc de fermitate în luarea măsurilor de sancționare a celor vinovați de producerea acci­dentelor de muncă, în unele ca­zuri conducerile unor unități, caută să camufleze unele acci­dente de muncă cu incapacitate temporară, prin mijloace ce nu sunt avantajoase nici pentru unitățile în cauză și nici pen­tru salariații accidentați în muncă. Astfel, la întreprinde­rea județeană de construcții și montaje s-au descoperit unele accidente de muncă cu incapa­citate de la 7 pînă peste 60 zile, care nu au fost declarate, cer­cetate și înregistrate. Cazuri izolate s-au întîlnit și la între­prinderea de industrie locală „Metalurgica“ Piatra Neamț. Angajații respectivi, deși e­­rau în incapacitate de muncă, dovedită cu certificate medica­le, totuși ei au fost pontați ca fiind prezenți la lucru și plă­tiți din fondul de salarii. Pentru aceste accidente de muncă cu incapacitate tempo­rară necercetate și neînregis­trate s-a dispus verificarea fiecărui caz, aplicîndu-se sanc­țiuni contravenționale salaria­ților cu funcții de conducere de la aceste unități, vinovate de nerespectarea dispozițiilor legale. Deși cu prilejul controalelor, inspectori de la protecția mun­cii au aplicat sancțiuni contra­venționale care în perioada primelor 9 luni însumează a­­proape 70.000 lei, totuși nu se poate aprecia că exigența lor a fost suficientă. De asemenea, tot cu prilejul controalelor, s-au stabilit și măsuri pentru înlăturarea cau­zelor generatoare de accidente, însă la controalele ulterioare s-a constatat că nu în suficien­tă măsură s-a manifestat preo­cupare în special din partea conducerilor unor întreprinderi pentru a se realiza. Desigur că pe această linie sarcini sporite revin și Direc­ției pentru probleme de mun­că și ocrotiri sociale prin Ins­pectoratul de stat pentru pro­tecția muncii. Unii inspectori nu în suficientă măsură au manifestat fermitate și exigen­ță cu prilejul controalelor pe linia protecției muncii. Sunt cazuri cînd ia unele controale, nu se stabilește exact care este situația de fapt în legătură cu aplicarea normelor de tehnica securității muncii, nu se pre­tinde să fie asigurate dispozi­tivele și instalațiile necesare la mașini, asigurarea și utilizarea echipamentului de protecție etc. Puține controale se efec­tuează de către inst­rctorii de protecția muncii în schimbul II și III mai ales atunci cînd și salariații cu funcții de condu­cere de la întreprinderi, asigu­ră în mai mică măsură asisten­ța tehnică de specialitate la locurile de muncă. Comitetul executiv al Consi­liului popular județean a în­scris pe agenda sa de lucru și a analizat recent problema pro­tecției muncii. Față de situația alarmantă a existenței mnare număr de accidente unui de muncă, s-a dispus analiza aten­tă a tuturor cauzelor ce le ge­nerează și organizarea unei consfătuiri în cursul lunii no­iembrie 1969 la care să partici­pe toți conducătorii întreprin­derilor și alți factori de răs­pundere lu care prilej să sta­bilească măsuri concrete pen­tru înlăturarea actelor de indisciplină din partea oricărui salariat atît cu funcție de con­ducere cît și de execuție. Mai multe cauze și un efect a I * SPORT Din programul competițional Sîmbătă 8 noiembrie K ' • ' 1­­ ■ " V • ■­ • PIATRA NEAMȚ FOTBAL — Campionatul ju­dețean seniori — Stadion Cea­hlăul, teren II, ora 14,30 : Ce­luloza — Cimentul Bicaz. BOX Intîlnire amicală — sala Cea­hlăul, ora 18 : Ceahlăul — Se­lecționata Vrancea. Duminică 9 noiembrie PIATRA NEAMȚ FOTBAL — Divizia B — sta­dion Ceahlăul, ora 11 i Cea­hlăul — Chimia Suceava. Cam­pionatul județean (seniori) — stadion Ceahlăul, teren I, ora 13 ! Autobuzul — Bradul Roz­­nov. Campionatul județean (ju­niori) — stadion Ceahlăul, te­ren II, ora 13 s Autobuzul — Bradul Roznov , ora 14,45 Ce­luloza — Cimentul Bicaz. Te­ren Săvinești, ora 9.30 : Relo­­nul — Metalul I.M.S. Campio­natul județean (seniori) — te­ren Săvinești, ora 11 : Relonul — Unirea Roman. BASCHET — Divizia școlară (m) — sala Ceahlăul, ora 10 : Școala spor­tivă Piatra Neamț — Școala sportivă Suceava. VOLEI — Divizia școlară (m) — sala Cea­hlăul, ora 10,30 t Școala sporti­vă Piatra Neamț — Liceul mi­litar Cîmpulung Moldovenesc. Divizia B — sala Ceahlăul, ora 11,45 3 Viitorul — Aurora Bu­curești. ROMAN BASCHET — Divizia școlară (m) sala de sport, ora 10­­ Li­ceu­ nr. 1 — Școala sportivă Bacău. HANDBAL — Campio­natul județean (1) — teren Li­ceul nr. 2, ora 10 , Liceul 2 — Liceul Bicaz. TÎRGU NEAmȚ FOTBAL ! Gamiponatul ju­dețean (juniori) — stadion Ce­tatea, ora 9,45 , Cetatea — La­minorul Roman, Campionatul județean (seniori) — stadion Cetatea, ora 11 : Cetatea — La­minorul Roman. BICAZ Campionatul județean (juni­ori) — stadion Cimentul, ora 9,45 ! Volanul — Viiitorul. Cam­pionatul județean (seniori) — stadion Cimentul, ora 11 ! Vo­lanul — Viitorul. annaapnaaaaananntannannp s-au pus in vmzare A, In magazinele O. C L. Produse Industriale Piatra Neamț cm cm cm ea cm cm cm cm ci NOI SORTIMENTE DE CONFECȚII DIN FIRE FINE ȘI TERGAL D v D Cumpărătorii plătesc un aconto în­­­­tre 15 — 30 la sută și ulterior 6 — 8 rate C lunare. în aceleași condiții se vînd în ma­­­­gazine și unele sortimente de țesături de [­­lină, bumbac și mătase. D 'acmcaaiunt maimi DD aDD D D a0 D Li D PAG* 3 Cîte ceva despre­­ Chimia Suceava partide disputate și echilibrate, în ultimele ediții ale campio­natului republican al diviziei secunde, rezultatul final al în­­tîlnirilor dintre cele două e­­chipe a fost favorabil pietreni­­lor, indiferent dacă era vorba de o partidă disputată acasă sau în deplasare, înaintea e­­tapei de mîine, Ghimia și Cea­hlăul au următoarea poziție în plasamen­tul seriei 11 8. Ghimia 11 5 1 5 9—10 11 15. Ceahlăul 114 0 7 9—16 8 Cele nouă goluri ale forma­ției sucevene au fost realizate de Danileț (3, unul din pe­nalti), Barcău (2), Satană (1), Gălățeanu (1), Nicolau (1) și... Plopeanu (Sportul studențesc — autogol). Echipa a beneficiat în ac­tualul campionat de trei penal­­tiuri, dar Danileț a transformat numai unul dintre ele. Shhimia nu a obținut nici un punct în deplasare și a pierdut unul sin­gur pe teren propriu (0—0 cu Progresul Brăila în etapa tre­cută). Adversarul pe care-l întîl­­nește mîine formația divizio­nară B, Ceahlăul Piatra Neamț este echipa suceveană Chimia, în compania căreia jucătorii pietreni au realizat întotdeauna MICA PUBLICITATE Vînd I.M.S« Adre­sați telefon 1371 tra Neamț după Ui­« miază.

Next