Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)
1969-10-09 / nr. 510
Pag. a 2-a 1D 0 DG [UNK]D D Idul dul IN ACTIVITATEA IA SECTII Emilian DUMITRIU, cercetător științific la Institutul de Stiinte Pedagogice - ---------------------------—------- Activitatea la lecții este mai ales comunicare organizată in care elevii, îndrumați de educator (învățător, profesor), și concentrîndu-și efortul asupra realizării unor obiective, comunică influențîndu-se, interacționînd. Comunicarea este reglementată de norme (logice, de cunoaștere, psiho-sociologice, didactice, etice), vehiculează — prin intermediul metodelor și mijloacelor — anumite valori și folosește pentru aceasta semne (cuvinte și imagini). Ea ajunge la nivelul cel mai înalt de eficiență în întreg grupul participant, dacă finalitatea, organizarea, acțiunile componente ale activității, metodele și mijloacele de îndeplinire ale acestora sunt deplin conștientizate de către grupul de elevi, care își mobilizează resursele psihice integral. Dacă educarea este acțiunea de formare și conducere a formării, educatorul conduce procesul de influențare educativă și exercită el însuși o influență formativă puternică. Prin calitățile și modalitățile sale de acționare, educatorul este principalul factor motivațional și agent optimizator al comunicării în grup. Menirea sa este de a stimula energia grupului și de a organiza folosirea ei în vederea scopuri Care este tipul ideal de educator? D D D D D Q Q D D D D 0 D DD 0 D D D D G D D D Q 0 D D D D 0 □D 0 D DD D Conștientizarea - condiție esențială a comunicării Dar, la unele lecții comunicarea este deficitară, prejudiciind realizarea obiectivelor de mai sus. Aceasta se întimplă mai ales cînd activitățile sînt lipsite de orizont, meșteșugărești (empiriocentrice), ori predominate de verbalism, cu osebire de cuvîntul educatorului (logocentrice), sau elevii sînt lăsați să facă ceea ce doresc, îndrumarea ce li se oferă fiind nesatisfăcătoare (pedocentrice). Există, ce-i drept, mai rar, educatori rigizi, sus, picioși, dogmatici, . t.inhibați, mereu „didactici“,' Oirojitori * ei se consideră amenințați de elevi —, pe care ii apreciază 1 ca. răi, .agresivi, egoiști.'---..și. se cantonează in comportamentul dictatorial ce face din expunerea ex cathedra, ordinele indiscutabile și pedepsele jignitoare — principalele metode. Se situația de frustrare : creează relațiile concrete educator — elevi sunt eliminate în beneficiul raporturilor impersonale, al regulilor rigide ; relațiile de interdependență se degradează în dependență față de educatorul care se vede numai pe sine, realitățile „informale“, „subterane“ cresc, funcționalitatea în cadrul structurii devenită anormală tinde către zero. Sistemul de norme stabilite pentru buna desfășurare a activității devine neputincios. Fiindcă orice formă cade dacă nu este susținută de spirit și orice formă lipsită de spirit este negată, distrusă, înlocuită cu alta in care spiritul se realizează. Comunicarea este prejudiciată și de alte tipuri de educatori. catorul iată, de pildă, edulininstiti, meditativ, dar care» nu știe ce se întîmplă cu elevii, ori, tipul excesiv de serios, conștiincios, lor de care acesta este conștient și de a păstra coeziunea grupului, întărind motivația, mai ales prin favorizarea interacțiunii care face să crească tensiunea utilă a fiecărui elev. Prezența educatorului la lecții este cerută nu numai de rolul pe care îl are în transmiterea cunoștințelor și formarea deprinderilor elevilor, ci și pentru ca aceștia să-și însușească progresiv spiritul de independență (pe baza reușitelor acțiunilor ce întăresc încrederea în sine), să cucerească echilibrul personalității (a cărui sursă este satisfacerea nevoilor, tendințelor, intereselor proprii acordate la exigențele societății). Bunul educator sprijină elevii în pregătirea și desfășurarea muncii, îi inițiază în spiritul de responsabilitate, îi formează pentru optima folosire a libertății, le dezvoltă aptitudinile și suscită inițiativele, le rafinează gustul pentru autentica cultură, îi ajută să se afirme și le facilitează integrarea socială, le creează ocazia să se pasioneze pentru mărețele idealuri patriotice, umaniste, îi îndrumă în orientarea profesională, se dezvoltă spiritul colectivist. Este aici disciplinarea liber consimțită a primirii și dăruirii, a deschiderii și muncii în lumina înaltelor scopuri — esență a activității educative comuniste: enciclopedic, colecționar, foarte ordonat, clasificator, care impune elevilor sistemul său rigid de lucru ; sau afectuosul, în căutare de amiciție, glumeț, sensibil, care disperă cînd elevii nu învață, are „favoriți“ și pentru a-și cîștiga dragostea elevilor degradează relațiile cu aceștia in familiarism și sentimentalism ; ori tipul obosit, asteniat, fragil, ipohondru. Cercetările arată că educatorii deficitari recurg, de obicei, la căi false pentru inlăturarea barierelor care mereu se ridică intre orisi elevi, sau între ei și ceilalți educatori: conformism,raționalizarea acceptării drumului mai ușor (rațiunile bune sunt cele ale majorității) ; cultul „clișeelor“ cu care gîndesc în mod obișnuit și nu mai fac distincție între ele și autentic ; anestezia pentru muncă, lipsa de reflecție ; a da vina pe alții (copiii sînt leneși, incapabili, părinții nu sprijină școala etc.) , întovărășirea cu alți educatori de obicei de același tip și susținerea reciprocă. Din fericire, asemenea educatori, în condițiile create de societatea noastră și de noua școală, sunt din ce în ce mai puțini. Se pune următoarea problemă: care este tipul ideal de educator ? Este posibil ca toți educatorii să întruchipeze acest ideal ? Există o considerabilă literatură care vorbește despre calitățile ce se cer unui educator. Corelat cu cele scrise mai sus, un educator trebuie să fie și meditativ, liniștit, serios, ordonat, afectuos, fragil etc. El este un om care trebuie să fie ca toți ceilalți oameni, dar și mai mult decât ei, nu numai prin calitățile majore sudate într-o personalitate unitară (calități ale omului viitorului pe care îl formează în ființă elevilor săi), ci și prin — mai ales neistovita capacitate de dăruire. Educatorul trebuie să fie omul cel mai uman. Copilul sesizează cu multă acuitate exigențele vieții contemporane și are intuiția oamenilor care îi pot servi ca exemple de măreție și forță. El dorește ca educatorul să fie un asemenea om și să-l învețe să depună efort eficace, încununat de succes, să-l sprijine în conștientizarea și valorificarea marximă a propriilor posibilități, pentru a deveni mereu. „El ii I (copilul —,n.n) este, mult map ji ț serios decit îl credeți ,voi, ducătorii, mai puțin copil decât îl tratați voi, este nemulțumit de starea sa de copil, vrea să fie adult, să se depășească ... vizează dificilul, nu agreabilul“ (Alain). Caracter împlinit, înzestrat cu inteligență superioară și înțelepciune— educatorul este conștient de sine și de misiunea sa, știe ce și cum să trăiască, abdică de la egoism și lucrează pentru binele copilului cu devotament și dezinteresare. El înțelege că scopul educației fiind acela de a pune pe copil în situația de a continua singur, independent, drumul, menirea educatorului este de a-l fortifica pentru lupta vieții, de a veghea la formarea spiritului capabil să progreseze mereu, de a-i inocula ideea, gustul, cultul perfecțiunii, aptitudinea perfecțiunii. Bontroux remarca, pe bună dreptate, că adevărata misiune a educatorului este să învețe pe copil să se lipsească de el. De-abia cînd o ființă perfectă va educa pe alta, se va cunoaște puterea educației. QQQQDGGGDGQ0GQwQGDQQQGGQGQQ0QGQGGGGDQQDQGGDQQQ00 GGQQ QGD D DDGDD Educația înseamnă un dublu respect Alain scria cu claritate : „omul trebuie apreciat in sensul cel mai înalt... Educația înseamnă un dublu respect: al copilului, care trebuie să fie tratat în funcție de demnitatea sa ; al educatorului, care este înainte de toate un exemplu de urmat“. Ceea ce contează mai ales în acțiunea educațională este de a avea spiritul bogat, deschis și de a fi autentic. Răul care refuză pe educator comunicării este un rău pe care și-l produce el însuși, din moment ce se face indisponibil. Iar indisponibilitatea începe în însuși raportul pe care-l întreține cu sine însuși ca expresie a exaltării propriei persoane și a ignorării „celuilalt“, a elevului. Egoismul aduce opacizarea spiritului educatorului care are drept efect opacizarea spiritului elevului. Și, astfel, elevul apare celui care îl îndrumă ca un subiect străin. In această ipostază, educatorul întreține comunicarea în propriul său beneficiu, refuză sinceritatea și ține la distanță încrederea, care este liantul prieteniei , comunicarea cu grupul de elevi — privirea și efortul in aceeași direcție — nu mai poate exista. Și atunci, oricît de savant și cunoscător al metodelor didactice ar fi ,edualtorul se transformă in contrariul său. A nu ține seama de copil înseamnă, în cele din urmă, a nu mai gîndi la tine însuți, a nu te dezvolta ca spirit, a te mortifica. drum de la sine — însuși Cel mai sigur către mine — însumi ca educator trece prin sufletul copilului ; acesta cooperează la viața mea spirituală cea mai intimă; el nu este limita ci sursa mea, ne descoperim reciproc, colaborăm unul la libertatea celuilalt, sintem ca și pentru celălalt. „Dacă vrei să înțelegi pe alții, / privește în propria-ți inimă; / dar, dacă vrei să te-nțelegi pe tine, / privește cum se comportă alții“. (Schiller). Q GaDDUDGGDDDoaaaaaaaaoDGada D Q G .nnaaci înțelegerea de sine însuși este prima condiție pentru ca o persoană să poată face pe alta a înțelege ceea ce este. Cunoașterea, dragostea, generozitatea se leagă și se implică reciproc. Educatorul nu există în măsura în care se refuză, ci în acea în care se unește, se leagă. Generozitatea cere să te dăruiești elevului, ea naște neliniștea care duce la perfecționarea continuă a propriei ființe pentru a corespunde ca partener ideal elevului, ca și prudența — izvorîtă din reflecția asupra consecințelor pe care acțiunea ta poate să le aibă asupra acestuia. Educatorul se formează odată cu elevul. Dualitatea educator —elevi dispare cînd in QGGQGDGGGGG0Q^Cooperarea - condiție sine qua non a eficientei lecției!] tre cei doi se evidențiază acel raport în care unul nu se poate concepe fără celălalt, în care cel dinții găsește în celălalt „un alt el însuși“. Pedagogia trebuie să fie Studiul copilului neînstrăinat de procesul spiritual al adultului. Cercetările arată că atunci cînd educatorul și elevii acționează congruent și cu înțelegere empatică, relațiile impersonale se stabilesc la nivel normal, comunicarea decurge fără mecanisme de apărare, generân, schimbări pozitive. Karl Marx, arătînd că unul din idealurile spre care tindem este obiectivarea, în creația fiecăruia dintre noi, a specificului personalității noastre scria că prin procurarea valorii sau atitudinii de care altă ființă are nevoie „aș fi pentru tine meditatorul dintre tine și specie, adică aș fi [1 înțeles și resimțit de tine ca o completare a propriei tale ființe, ca o parte necesară ta și, implicit, aș ști că gîndirea și în dragostea ta m-aș afirma pe mine însumi. Prin manifestarea mea vitală individuală aș crea nemijlocit manifestarea ta vitală, deci în activitatea mea indi»ividuală aș afirma și realizam adevărata mea ființă, ființa mea umană, socială“. 1. JE71E3I in En C3 3C3I Q n Gooö G CEAHLĂUL RESPECTAREA DISCIPLINEI DE PARTID obligație unanimă Sarcinile mari și complexe ale făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate impun în mod inexorabil creșterea răspunderilor partidului, a organelor și organizațiilor sale în perfecționarea metodelor de muncă, stilului și pentru conducerea pe baze științifice a vieții economice și sociale. „Edificarea socialismului și comunismului — se arată în Raportul prezentat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al muncă, ordine, X-lea — cere disciplină și răspundere“. Rezultă că respectarea disciplinei de partid, îndeplinirea necondiționată a liniei politice, a hotărîrilor partidului, a tuturor îndatoririlor statutare, constituie o obligație de prim ordin pentru fiecare comunist, indiferent de funcția pe care o are în partid, în felul acesta asigurîndu-se îndeplinirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea. Comitetul municipal de partid a considerat că un rol principal în întărirea plinei îl avea cunoașterea discide Către fiecare comunist a politicii partidului și legilor statlui, a obligațiilor statutare, a hotărîrilor elaborate ‘ de organele superioare, munca de convingere asupra necesității de a le respecta și aplica in viață. Alături de conferințe, Consultații, lecții, am folosit cu o mai mare frecvență răspunsurile la întrebările adresate de oameni organizațiilor de partid, discuțiile la locul de muncă și în organizațiile de bază, stimulate de participarea membrilor comitetului, a aparatului său, la munca și preocupările organizațiilor de partid, a întregii mase de salariați. Atît la nivelul comitetului municipal cit și în organizațiile de bază au fost dezbătute probleme ale legalității socialiste, socialiste, ale moralei insistîndu-se pentru respectarea statutului și a hotărîrilor de partid. Cazurile de abatere de la disciplina de partid, de producție și de stat au fost puse în discuția organizațiilor de bază, a colectivelor de muncă respective, ceea ce a dat posibilitatea unui număr mare de membri de partid și altor salariați să ia poziție hotărîtă față de actele antisociale, față de cei porniți să încalce disciplina necesară desfășurării unei activități corespunzătoare. In ultimul timp, aplicînd în viață indicațiile conducerii de partid, organizațiile de bază lărgesc tot mai mult raza lor de activitate, atrăgînd la rezolvarea diverselor probleme, muncitori cu înaltă calificare și specialiști fără de partid, ceea ce creează muncii de partid o ramificație trainică în masa tuturor salariaților. Hotărîrile luate în adunări reflectă voința întregului colectiv care este chemat să le dea viață. O astfel de metodă duce la întărirea disciplinei și răspunderii tuturor salariaților, contribuie la îndeplinirea hotârîrilor luate de organizațiile de partid. Pentru a spori și mai mult simțul de răspundere al organelor și organizațiilor de partid față de îndeplinirea sarcinilor trasate comuniștilor, biroul comitetului municipal a stabilit ca în toate organizațiile de bază să se analizeze felul cum membrii de partid se achită de îndatoririle ce le revin. Deși rezultatele obținute confirmă progresul obținut în întărirea disciplinei, trebuie să spunem că există încă numeroase acte de indisciplină, de încălcare a legilor statului, atitudini înapoiate față de muncă și avutul obștesc, lipsă de viața de partid răspundere , față de îndeplinirea sarcinilor, abater ele la j morală, care exercită o influență negativă și se repercutează asupra activității desfășurate. Trebuie să recunoaștem că mai sunt membri ai comitetului municipal care nu-și aduc contribuția la munca organului, la îndrumarea organizațiilor de bază, la dezbaterea problemelor puse în discuție și la stabilirea măsurilor corespunzătoare. De asemenea, sunt cazuri cînd nici chiar membrii biroului nu participă din propria inițiativă la viața și munca organizațiilor de partid. Lipsa de interes, pasivitatea în înfăptuirea sarcinilor ce le-au fost încredințate, odată cu alegerea lor în organul municipal de partid, constituie tot forme de indisciplină împotriva cărora va trebui să luptăm pe viitor cu mai multă consecvență. Repercusiunile acestui stil defectuos de muncă se resimt și în activitatea unor comitete ozirale. "Biroul comitetului de partid de la întreprinderea mecanică nu a îndrumat și ajutat permanent organizațiile de bază în pregătirea și desfășurarea adunărilor generale de partid și, din această cauză, există aici, o slabă participare a comuniștilor la adunări, hotărîrile pe care le adoptă nu sînt urmărite sistematic pînă la îndeplinirea lor. Deși s-a hotărît ca membrii de partid care au lipsit de la adunările în discuția generale să fie puși organizațiilor de bază, biroul comitetului de partid și birourile organizațiilor de bază nu s-au conformat, nesocotind hotărîrile adoptate, manifestând o atitudine lipsită de exigență. La organizația de bază de la „Mișcare“-G.F.R., din totalul de 47 membri de partid, au luat cuvîntul numai 3 comuniști în adunarea la care s-a discutat modul cum se respectă disciplina de partid și de stat. Și trebuie amintit aici că în sectorul acestei organizații au fost membri de partid care au sustras din avutul obștesc, că s-au petrecut și alte abateri asupra cărora atît materialul cit și discuțiile ar fi trebuit să se oprească cu combativitate partinică, îngăduință față de cei care frustrează avutul obștesc, s-a manifestat și la organizația de bază O.C.L. „Alimentara“, care analizînd cazul de delapidare săvîrșit de Vasile Ursăchel îl sancționează cu vot de blam cu avertisment, cu toate că faptele comise erau de competență penală. Se mai întîlnesc și cazuri cînd dintr-o slabă preocupare pentru buna gospodărire a materialelor, a materiei prime și bunurilor de consum, se înregistrează pierderi și pagube de mii de lei pe seama averii obștești. Atitudinea de toleranța, cstcoloisire a lipsurilor, practica de a nu trage la răspândire pe cei vinovați, lovesc în mod direct în interesele societății. Iată de ce neglijența, incompetența, atitudinea de „gură cască“ trebuie să primească riposte mai hotărîte din partea comuniștilor. Neajunsurile din activitatea unor organizații de partid se răsfrîng negativ și asupra celorlalți salariați. Numai in cele 8 luni ce au trecut din acest an s-au înregistrat 11.382 om de absențe nemotivate, cele mai multe fiind la Uzina de țevi, întreprinderea mecanică, Șantierul 2 Construcții. Aceasta se datorește unei activități politico-educative insuficiente, lipsei de hotărîre și combativitate față de cei care încalcă disciplina de partid și de stat. Pornind de la Documentele celui de-al X-lea Congres, care acordă o importanță deosebită întăririi disciplinei de partid, Comitetul nostru municipal a stabilit un ansamblu de măsuri pentru perioada imediat următoare. Ele vizează studierea aprofundată de către toți comuniștii, a documentelor Congresului, sporirea numărului de expuneri și simpozioane, privind diferitele probleme ale disciplinei de partid ■ și „profilului moral comuniștilor, participarea aealtivă și regulată a membrilor biroului și comitetului municipal de partid la adunările generale ale organizațiilor de bază și la ședințele de comitet, formarea unei opinii de masă combative și exigente, a unui climat care să nu îngăduie săvîrșirea unor abateri și, cu atît mai mult, proliferarea lor, care să constituie garanția unei activități perseverente și conștiente pentru îndeplinirea hotărîrilor partidului economist Const. CIOBAN U, secretar al Comitetului municipal Roman al P.G.R. „Mîndru-i jocul românesc !. Joi, 9 octombrie 1969 JOI, 9 OCTOMBRIE 18 Buletin de știri ; 18.05 Studioul pionierilor... la Iași ; 18.25 Criterii. Gong ; 19 Avanpremiera ; 19.15 Interpreți îndrăgiți de muzică populară ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Seară de teatru TV : „Rembrandt“. Evocare de Anda Boldur; 20.30 Pe teme muzicale : Contemporaneitate și folclor ; 21 „Chore — studio“ — balet contemporan ; 21.25 Convorbiri literare ; Literatura feminină ; 22.10 Jacqueline Midinette ; 22.30 Telejurnalul de noapte ; 22.40 Cronica ideilor; Marxismul secolului XX ; 23.10 Închiderea emisiunii. JOI 9 OCTOMBRIE PROGRAMUL. I 15.20 Radio publicitate ; 15.30 Compozitorul săptămînii ; 16.00 Radiojurnal ; 16.20 Orchestra Alexandru Imre ; 16.30 Ce e nou în județul nostru ; 16.50 Cîntece studențești ; 17.05 Antena tineretului ; 17.30 Album folcloric ; 18.10 Radio-anchetă economică ; 18.30 O melodie pe adresa dv. ; 19 Gazeta radio ; 19.30 Săptămîna unui meloman ; 20.10 Mari orchestre de muzică populară ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21 Convorbirile de joi ; 21.20 Revista șlagărelor ; 21.30 Sport ; 22 Radiojurnal; 22.20 Romanțe ; 22.40 Atențiune, părinți ; 23.05 Moment poetic ; 23.10 Concert de seară ; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Moment științific; 15.05 Expres-melodii ; 16 Radiojurnal ; 19.20 Lecturi paralele ; 19.40 Arii din operete ; 19.50 Noapte bună, copii; 20 Deschiderea stagiunii de concerte 1969—1970 a formațiilor muzicale ale Radioteleviziunii ; 21.30 Muzică din operete ; 21.40 Prietenii mei scriitori ; 21.55 Melodii lirice ; 22.20 Teatru serial . „Hanu ■ Ancuței“ i de Mihai Sadoveanu ; 22.39 Pagini din opera „Paiațe“ de Leoncavallo ; 23.05 Cicluri integrale ; 23.45—1 Concertul pentru orchestră de coarde Tudor Ciortea ; Simfonia I de Nicolae Buicliu. VINERI, 10 OCTOMBRIE PROGRAMUL I . 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05 9.30 Muzică și actualități; 9.30 Memoria pămintului românesc ; 10.10 Curs de limba spaniolă ; 10.30 Radio-școală ; 10.50 Program de cîntece ; 11.05 Prezent și viitor în știința agricolă ; 11.25 Cîntă Maria Schipor și Efta Botoca ; 12 Melodii de ieri și de azi ale compozitorului Elly Roman ; 12.25 Moment științific ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal ; 13.10 Mic magazin muzical ; 14.10 Roza vuiturilor ; 14.35 Din cîntecele străzii ; 14.50 Muzică populară. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal ; 7.10 Varietăți matinale; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Program interpretat de orchestra simfonică a Filarmonicii „Bananatul“ din Timișoara ; 9 Jocuri populare ; 9.10 Curs de limba spaniolă ; 9.30 Pe plaiuri sucevene ; 9.45 Pagini din opera „Pană Lesnea Rusalin“ de Paul Constantinescu ; 11.30 Rapsodii ungare de Liszt în interpretarea pianistului Samson Francois ; 14.03 Muzică ușoară ; 14.30 Muzicieni români de azi despre muzicieni români de ieri. Buletine de știri: Programul I : 5, 6, 10, 11, 17, 18, 20, 24, 2, 4. Programul II l 6,05, 12, 14, 21, 23, 0.55. PIATRA NEAMȚ - Pietricica I „Angelica și sultanul" — un nou episod din serialul devenit arhicunoscut, a cărui acțiune se petrece de data aceasta in vechea Algerie. Alături de nelipsiții Michèle Merrier și Robert Hossein, pe generic figurează un nume îndrăgit de melomani — Jean Claude Pascal (10. 15. 17. 19. 21). ROMAN — Victoria ! „Creola, ochii-ți ard ca flacăra“ — filmul, avindu i ca protagoniști pe Nino Manfredi, Pamela Tiffin și Ugo Tognazzi, povestește aventurile a doi îndrăgostiți, pe care în cele din urmă norocul îi face fericiți. Regia aparține lui Dino Risi (14.30, 16.30, 18.30, 20.30). TIRGU NEAMȚ — Victoria : „Am două mame și doi tați" — o producție a studiourilor iugoslave (16. 18. 20). TARCAU : „Căsătorie pripită“ — un film al studiourilor maghiare care dezbate în problema supune neînțelegerii dintre generații, pledînd totodată discret pentru dreptul la viață și la dragoste al oamenilor vîrstnici (15, 17, 19, 21). PIATRA NEAMȚ - Muzeul de arheologie, Piața Libertății nr. 1. — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș“ — stralistrat Hogaș nr. 4 — Expoziția P. Petrescu (Sala de expoziții temporare, str. Bicazului nr. 7). — Expoziții de artă plastică I Căminele culturale Roznov, Slobozia, Zânești, Podoleni, clubul fabrica „8 Martie“, Săvinești, fabrica „Zorile noi“ — Complexul muzeistic Durau I Expoziția de acuarelă Iulia Hălăucescu. ROMAN — Arhivele Statului, str. N. Titulescu nr. 8. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe naturale, strada Proletariatului nr. 2. TÂRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — str. V. I. Lenin. — Casa de cultură i Expoziția de pictură Nicolae Milord. Colecția de artă Sălile colecției de artă din Piața Libertății nr. I i Expoziția Județeană de artă plastică. — Expoziții de grafică militantă I Căminele culturale din Humulești. Vînători, clubul Central Bicaz, fabrica „Comuna din Paris“. HUMULEȘTI — Sala memorială „Ion Creanga“. Vreme frumoasă spre încălzire ușoară, cu cerul variabil, mai mult, senin noaptea. Vîntul va sufla slab din noroi. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinsă între minus 2 și plus 3 grade, iar maximele între 14 și 16 grade. Redacția pu-ți asumă răspunderea pentru eventualele modificări in programele alcătuite „Ceahlăul" Redacția și administrația ■ Piatra Neamț, strada Alexandru cel Bun nr. 24.Del. ■ 2582. 1980, 2588. 2801, 2602 2491. 1455. 2581. v Pe teme de educație .In familia X numărul persoanelor este cu unul mai puțin , copilul a fost victima unui stupid accident de circulație ; băiețelul lui Y a fost internat în spital cu o arsură de gradul___Sunt vești care trezesc regrete și sentimente de compasiune, remușcările sunt adesea tardive, pentru că ireparabilul s-a produs. Faptele însă obligă la reflecții, ele constituind semnale de alarmă ce se cer imperios recepționate. Aflați la vîrsta incapacității de a discerne ce e bine de ce e rău în gesturi în acțiuni, și, mai ales, lăsați la voia întâmplării, copiii pot fi autorii, și nu rareori victimele, unor tragice accidente care, cel mai adesea sunt generate de accidentele de .. .educație. Avem în față o statistică de la Grupul de pompieri al județului Neamț, din care se vede că numărul incendiilor produse de copii este destul de ridicat, ceea ce denotă că mai sînt părinți tributari unei mentalități nocive, lăsînd copiii singuri, nesupravegheați, „că ve-o fi... foc“. Cîteva din cazurile petrecute în ultima vreme în județul nostru au dovedit că totuși e... foc. Ce vină i se poate aduce micuțului lui Constantin Panțîru, din satul Slobozia, comuna Bîra, pentru faptul că, lipsit de grija părinților, de la un simplu chibrit, a incendiat grajdul, iar el s-a ales cu mari arsuri ? Lăsăm părinții să judece singuri ce notă merită la întrebarea „Cum vă supravegheați copiii ?“. Vasile N. Neagu, din satul Izvoare, comuna Bahna, și-a lăsat copilul in vîrstă de cinci ani singur acasă ; avînd chibriturile la îndemînă, a intrat în grajd, jocul său soldîndu-se cu incendierea grajdului, copilul fiind salvat ca prin minune de la o nenorocire. Fiul lui Gheorghe Ițiobanu, din Săvinești, a avut... sarcina să facă focul în sobă, părinții, lăsîndu-i la îndemînă și „materia primă“ i coceni paie pe care minorul le-a fost sosit din ... belșug ; rezultatul: a fost incendiat acoperișul casei, al bucătăriei, incendiul amenințînd să ia proporții, dacă n-ar fi intervenit mai mulți concetățeni. Din cele cinci accidente produse în comuna Bîra, trei se datoresc copiiilor (mai bine zis neglijenței părinților). Vasilică, fiul lui Dominicilea, a fost lăsat în grija ... nimănui, a dat foc la o șiră de paie, de la care focul s-a extins la casa de locuit, păgubind părinții de multe lucruri casnice, cereale etc. — Unii copii, pentru a nu fi văzuți de părinți cînd fumează — ne informează maiorul Mihai Sticea, de la Grupul de pompieri al județului Neamț — aruncă la întîmplare capete de țigări nestinse și, ca urmare, se produc incendii. Așa s-a întîmplat la O.C.L. comerț mixt Roman, la Șantierul de construcții din aceeași localitate, în culpă fiind copiii cetățeanului Mihai Atomi. Aceste cîteva exemple evidențiază nocivitatea jocului nesupravegheat al copiilor cu focul. Nu trebuie uitat că, alături de părinți, un rol însemnat în educarea copiilor pentru cunoașterea și respectarea regulilor de prevenire a incendiilor îl au cadrele didactice care au datoria să arate care sunt urmările nefaste ale ușurinței în jocul cu focul. Apoi, comisiile p.c.i (cum sunt cele din comunele Bîra și Bahna, „campioane“ în ce privește numărul de incendii, trebuie să-și amintească de obligațiile pe care le au), îndemnul „Nu vă jucați cu focul !“ îl reamintim tuturor părinților, care nu trebuie să uite* că sunt inculpații morali cînd inocența devine victima propriei lor neglijențe. Ionel BOTEZ Cînd inocenta devine victima neglijentei