Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-10-01 / nr. 810

L t 4 pagin* 30 bani Pagina a II~a MASA ROTUNDA Temeinica pregătire profesională Anul III nr. 810 Joi 1 octombrie 1970 Să se încheie în următoarele zile recoltarea cartofilor, florii soarelui și fasolei! Să se livreze în cel mai scurt timp cantitățile de produse contractate cu statul! In cooperativele agricole car­tofii s-au recoltat în proporție de 59 la sută, floarea soarelui in proporție de 83,2 la sută iar la fasole, mai erau de recoltat marți seara circa 150 ha în cul­tură pură și 4.000 ha în culturi intercalate. Dacă ținem seama că timpul este înaintat și că pînă la sfîrșitul acestei săptă­­mîni lucrările, amintite trebu­iau încheiate, starea de fapt poate fi considerată nesatisfă­cătoare. Recoltatul cartofilor a fost încheiat la Bîrgăoani, Piatra Neamț, Săvinești, Ocea, Bahna, și Horia, iar Săbăoanii, Răz­­boienii, Urechenii, Boteștii sînt unități avansate,­­ în fiecare dintre acestea recoltîndu-se mai mult de 100 ha (spre exemplu Săbăoani 155 ha și Botești 132 ha). In același timp însă, la Boghicea, Gîdinți, Brusturi, Ghindăoani, Rediu, lucrarea es­te abia în fază de început. Es­te inexplicabil, bunăoară, situ­ația de la Drăgănești, unde din întinsa suprafață de 180 ha, s-au recoltat doar 40 ha cultivați cu cartofi. La floarea soarelui, unde mai sunt de recoltat circa 900 ha, ce stă foarte slab cu treierișul. S-a treierat doar circa o tre­ime din ceea ce s-a recoltat. A­­mintind că la Borlești (55 ha), Gherăești (50 ha) și Urecheni (124 ha) nu începuse măcar re­coltatul, scoatem în evidență faptul pozitiv că la Căciulești, Bahna, Budești etc. a fost strîn­­să floarea-soarelui de pe în­treaga suprafață cultivată, iar la Moldoveni, Trifești, Miron Costin și Icușești s-a încheiat și operația de treier. Apreci­erea generală este însă nesatis­făcătoare, întrucît această cul­tură s-a­ maturizat mai repede și existau condiții să fie strîn­­să și treierată in întregime. • Sînt destule unități care n-au început recoltatul fasolei. A­­mintim Horia cu 500 ha, Ghe­­rărești cu 350 ha — apoi Filioa­­ra, Oglinzi, toate aceste supra­fețe fiind în culturi intercalate. Cum se explică pare că unități din aceeași zonă n-au început nici măcar recoltatul (Horia, Gherăești) în vreme ce la Dul­­cești s-a strîns recolta de pe 700 ha și s-a treierat în între­gime, la fel ca la Butnărești, Budești și Văleni. Avansate sînt, la această lucrare, CAP, Girov, Ghigoești, Căciulești. Ritmul slab de recoltare și treieriș a antrenat după sine un ritm anemic de livrare a canti­tăților la fondul central al sta­tului. Ea cartofi bunăoară, din cele 35.500 tone pe care trebuie să le livreze cooperativele agri­cole, nu se livraseră pînă marți seara decit circa 9.000 de tone. Unități ca: Bălțătești, Ghindă­oani, Cîndești, Borlești, Rediu, Bozieni, Pîncești nici n-au în­ceput încă livrarea de cartofi la fondul central. I­­a floarea soarelui și fasole rămînerile în urmă sunt de-a dreptul alarmante. Din planul de 6.925 tone floarea soarelui s-au livrat doar 508 tone, iar la fasole, din 1.377 tone — doar 90! Ritmul slab de livrare la fon­dul central este determinat și de slaba organizare și eșalonare a transporturilor, întrucît in cooperative există la ora actu­ală mari cantități de produse, dar nu există debit la încărcat și la transport. Spre exemplu, duminică s-au întors goale două mașini plecate după cartofi la Dumbrava Roșie, una la Hlă­­pești (CAP Dragomirești), pa­tru de la Zănești, iar alte ze­ce s-au întors de la Podoleni cu cite o tonă de cartofi fieca­re. In ziua următoare, s-au în­tors goale, cite o mașină, pleca­te să aducă cartofi de la Bo­­deștii de Sus, Hoisești și Dochia, iar­ în ziua de 29 septembrie s-a repetat situația cu patru ma­șini la Girov, două la Dum­brava Roșie și trei la Dragomi­rești trimise de la C.E.F. tot după cartofi întrucît întreaga cantitate de 35,500 tone trebuie livrată beneficiarilor pînă la 5 octombrie. Bineînțeles că costul acestor curse în­ care s-a trans­­portat... vînt, va fi suportat de cei care au solicitat mașini dar n-au organizat recoltarea și în­cărcarea produselor necesare. Aceste realități trebuie să­ îndemne consiliile de condu­cere ale CAP, specialiștii, în frunte cu comitetele comunale de partid, cu toți comuniștii, la o organizare mai temeinică a muncii, pentru încheierea grabnică a recoltării și treie­­rișului, pentru livrarea în cel mai scurt timp a tuturor canti­­taților contractate cu statul. întreprinderile pentru mecanizarea agri­culturii răspund pentru „asigurarea executării la timp și de bună calitate a lucrărilor agricole necesare cooperativelor agricole în toate ramu­rile de producție ale acestora ; asigurarea func­ționării tuturor mașinilor agricole, a utilajelor din zootehnie, secțiile anexe și sistemele de iri­gații și a mijloacelor de transport, întreținerea și repararea mașinilor și instalațiilor proprieta­tea cooperativelor agricole”... (Din .Legea organizării producției și a muncii în agricultură") Dezinteresul­, în imagini In aceste zile hotăritoare, cînd eforturile tuturor oamenilor muncii de pe ogoare sînt îndreptate spre terminarea în cel mai scurt timp a recoltării culturilor tîrzii, transportul recoltei, în­­sămînțatul griului etc. în unele unități agricole, se mai în­­tîlnesc și aspecte­ pe care le prezentăm opiniei publice, în spe­ranța că organele de resort vor lua măsurile necesare, în timp ce toate mijloacele de transport disponibile sunt mobilizate la transportul recoltei, în secția de mecanizare "3î­­dinți (foto 1) o remorcă stă trasă­­ pe dreapta". Deși în această perioadă există posibilități ca întreaga can­titate de legume să fie absorbită de consumatori, Centrul de legume și fructe Roman își permite să arunce (pe ba­­­­nii cui?) în sectorul legumicol al CAP Buruenești peste 2000 ikg. castraveți din care mulți buni pentru consum (foto 2). în nenumărate rînduri, la toate nivelele s-a vorbit de ur­gentarea eliberării terenului și de efectuarea în cel mai scurt timp a arăturilor. Cu toate acestea la GAP Dumbrava Roșie, cît vezi cu ochii ,pe o tarla din apropierea sectorului zootehnic al unității, grămezi de paie putrezesc în bătaia ploilor (foto nr. 3). COOPERATIVE FRUNTAȘE LA ÎN­­SÂMÎNȚATUL GRÎULUI: C.A.P. Bîrgă­oani 72 la sută din totalul suprafeței planifi­cate, Oglinzi 57 la sută, Văleni 53 la sută, Dul­­cești, Deleni 50 la sută. N-AU ÎNCEPUT ÎNCĂ SEMĂNATUL GRÎULUI : C.A.P. Dumbrava Roșie pe 550 hectare și Vînători pe 180 hectare. SE ÎNSCRIU CU REZULTATE SLA­BE (sub 15 la sută) cooperativele agricole din Oniceni, Pîncești, Ocea, Rediu etc. Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno - sovietic In ziua de 30 Palatul Republicii septembrie 1970 a avut loc la ședința Consiliului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la șe­dință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer, președintele Consiliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratifi­carea Tratatului de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală intre Republica Socialistă Româ­nia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat in prealabil de Comi­siile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Națio­nale care l-au avizat favorabil, propunînd a­­doptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Ludovic Takacs, care și-au exprimat deplinul acord in legătură cu ratificarea Trata­tului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimi­tate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare tentă mutuală încheiat și asis­între Republica Socialistă recent Ro­mânia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important și corespun­de năzuințelor și dorinței po­porului nostru. Semnarea la București a a­­cestui Tratat constituie un e­­veniment de seamă în evoluția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno­­sovietice. Avînd la bază cipiile marxism-leninismului prin­și internaționalismului proletar, actualized în condițiile de as­tăzi prevederile vechiului tra­tat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodni­ce de alianță și prietenie dintre România și Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării laterale dintre cele două mulți­în spiritul egalității depline țări, în drepturi, respectării suverani­tății și independenței naționa­le, neamestecului în le interne, întrajutorării treburi­fră­țești și avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno­­sovietic se fundamentează pe­­ îndelungatele tradiții de priete­nie și solidaritate dintre două popoare — prietenie cere ci­mentată prin lupta comună îm­potriva fascismului și ridicată de un plan superior în condi­țiile construirii socialismului și comunismului , legăturile trainice care ne unesc își gă­­sesc puternice resurse în co­munitatea orînduirii sociale, a aspirațiilor fundamentale și țe­lurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pen­tru intensificarea și amplifica­rea continuă a colaborării eco­nomice și tehnico-știintifice re­ciproc avantajoase, a cooperă­rii în producție și în alte do­menii dintre România și Uniu­nea Sovietică. Progresele care le obțin țările noastre pe în dezvoltarea bazei tehnico-mate­­riale a societății, în înflorirea științei și culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea și diversifica­rea schimburilor, a colaborării și a cooperării în toate sectoa­rele de activitate. Tratatul consemnează voin­ța celor două state de a ac­ționa în continuare pentru în­tărirea unității și coeziunii sta­telor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta consti­tuie izvorul principal al tăriei și invincibilității sistemului so­cialist mondial. .Prevederile Tratatului dau, totodată, ex­presie hotărîrii României și U­­niunii Sovietice de a promova cu consecvență în viața inter­națională politica coexistenței pașnice, de a milita cu perse­verență pentru preîntâmpina­rea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor, pro­bleme care stau în fața omeni­rii contemporane prin m­ijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii po­poarelor. Unul din obiectivele impor­tante ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea at­mosferei în Fgrgpa, pentru în­făptuirea securității europene și întronarea în viața popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace și încredere, de prietenie și colaborare între națiuni. Militînd pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată h­otărîrea de a respec­ta obligațiile asumate în ca­drul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cît se va menține Pactul Nord-Atlantic, încheierea și ratificarea nou­lui Tratat de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală din­tre țara noastră și Uniunea So­vietică, întărirea continuă a so­lidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, consti­tuie parte integrantă a activită­ții internaționaliste desfășura­te de partidul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea re­lațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste, pen­tru creșterea continuă a forței și unității întregului sistem so­cialist mondial. Acționînd ast­fel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înalte­le lor obligații internaționale, își aduc contribuția la cauza generală a socialismului și pă­cii în lume. Totodată, consecventă prin­cipiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lăr­girea relațiilor, de colaborare cu toate statele lumii, fără deose­bire de orînduire socială, pen­tru destindere internațională. Luptăm, împreună cu celelal­te popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii im­­perialiste agresive, pentru se pune capăt folosirii forței și a dictatului în viața internaționa­lă, împotriva oricărui amestec străin în viata statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pentru instaura­rea în relațiile dintre țări principiilor independenței și su­u­veranității naționale, egalității în drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în u­­nanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno­­sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alian­ței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre popoarele noas­tre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. y­­ [ | In pagina­­ I a IV-a ! Prezidiul | | Sovietului­­ ! Suprem | | al U.R.S.S. i . a ratificat ! ! Tratatul­­ I româno-­­ \ sovietic ! Instantaneu la secția acid azotic de la U.F.S. Săvinești. Foto : S. P. ­--------------------------------------­ ROMANUL în competiția dintre municipii nona gospodărire a localități­lor, crearea unor condiții opti­me de viață populației se impun astăzi în prim plan activității comitetelor executive ale con­siliilor populare. La Roman a­­ceastă preocupare a ocupat în­că de la începutul anului 1970 un loc central. Consecvente tradiției create, Consiliul popular municipal și Comitetul său executiv, au reu­șit ca și în acest an să stimu­leze energia și­selor de cetățeni, inițiativa ma­dorința de a-și vedea orașul cît mai înflo­ritor, de a adăuga, prin noi rea­lizări, alte obiective edilitar-gos­­podărești pe harta municipiului. Răspunzînd chemării la între­cerea lansată de Consiliul popu­lar al județului Constanța, fo­rurile municipale au aprobat în sesiunea din ianuarie 1970 efec­tuarea unui volum de lucrări de 9.500.000 lei, care să se adauge celor prevăzute prin sume de la buget. Dar pe tot parcursul a­nului, sub conducerea Comite­tului municipal de partid, Consiliul popular și Comitetul său executiv au condus de așa manieră întrecerea patriotică, încît contribuția deputaților, a organizațiilor de masă, a con­­ducerilor de întreprinderi și instituții, a miilor de cetățeni s-a ridicat cu mult peste nivelul așteptărilor. " In stabilirea obiectivelor, în tot ce s-a înfăptuit, s-a pornit de la larga consultare a cetățe­nilor pe circumscripții electo­rale și asociații de locatari, de la propunerile făcute de ei, de comisiile permanente de la son­dajele în legătură cu necesită­țile de gospodărire și înfrumu­sețare. Inițiativele pornite din mijlocul maselor — cu acele chemări la întrecere lansate de circumscripția electorală nr. 88, deputat V. Geamăn, și de asoci­ația de locatari din blocul 9 — strada Smirodava — discutate în cadrul unor adunări cetățe­nești s-au soldat cu noi propu­neri de realizare a unor obiec­tive prin acțiuni de muncă patriotică. Iată pe ce temeiuri Comite­tul executiv a propus adăugi­rea la planul stabilit inițial a unor noi obiective și majo­rarea angajamentului pe mu­nicipiu la 20.000.000 lei — plan aprobat în plenara lărgită a Consiliului municipal al Fron­tului Unității Socialiste din aprilie. Obiectivele stabilite răspund necesităților actuale și și de perspectivă pe plan edi­li­tar-urbanistic. Un țel atît de înalt nu putea fi atins fără îmbunătățirea me­todelor de muncă. Aș sublinia că nimic n-a fost scăpat din vedere i s-a lărgit componen­ța comisiei de urmărire și co­ordonare a muncii patriotice, s-a îmbunătățit activitatea ei , membrii comitetului executiv au primit în sarcină anumite o­­biective de lucru și împreună cu activul obștesc au fost che­mați să îndrume, să sprijine în mod practic pe deputați și co­mitetele de cetățeni în antre­narea cetățenilor la muncă, în întocmirea evidenței lucrărilor, recepțion­area lor, extinderea metodelor bune de muncă , co­mitetul executiv a organizat acțiuni cu caracter permanent de popularizare a rezultatelor pe circumscripții electorale, pe blocuri și în ansamblu, pe mu­nicipiu. Considerăm că un rol, educativ, mobilizator au avut în­ acest sens evidențierile prin fotografii la locurile de muncă și afișate la panourile din cen­trul orașului sau adunate în­­tr-un album prezent la Camera deputatului­­ scrisorile de mul­țumire trimise unor cetățeni , articolele publicate în ziarul „Ceahlăul“­ sar­ Citite la Radio Iași. In 8 sectoare ale munici­piului au fost organizate de Comitetul executiv consfătuiri la care au participat peste Î0.0O0 de oameni, unde s-au a­­nalizat realizările și deficien­țele și, pe baza unor valoroa­se propuneri, s-au inițiat noi măsuri tehnico-organizatorice care să ducă la înfăptuirea in­tegrală și în termen a obiecti­velor stabilite. Binevenită a fost și constituirea și instruirea a 20 de colective compuse din activiști obștești și alți tovarăși cu experiență în muncă de gos­podărire, care au studiat stilul de muncă al deputaților, comi­tetelor de cetățeni, asociațiilor de locatari, aspectul general al cartierelor, metodele folosite în antrenarea maselor — metode generalizate apoi prin mijloci­rea unor consfătuiri. Pe­­ngă toate acestea, pre­zența activă, a membrilor Co­mitetului executiv și a prima­rului municipiului in mijlocul cetățenilor. In toate obiective­le de lucru — a constituit un real stimulent care se impune subliniat. Conducerea de către Comite­tul de partid, sprijinul dat de organizațiile de masă, multitu­dinea măsurilor luate, partici­parea în masă a marii majori­tăți a cetățenilor la lucrările de gospodărire și înfrumuse­țare a municipiului s-au mate­rializat in realizarea, pînă la 1 septembrie 1970, a unui volum de lucrări in valoare da G. COBUZ șeful Comisiei organizatorice Consiliul popular municipal Rmn­.«o­­ Continuare in pac a Ul­a J

Next