Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-10-01 / nr. 810
L t 4 pagin* 30 bani Pagina a II~a MASA ROTUNDA Temeinica pregătire profesională Anul III nr. 810 Joi 1 octombrie 1970 Să se încheie în următoarele zile recoltarea cartofilor, florii soarelui și fasolei! Să se livreze în cel mai scurt timp cantitățile de produse contractate cu statul! In cooperativele agricole cartofii s-au recoltat în proporție de 59 la sută, floarea soarelui in proporție de 83,2 la sută iar la fasole, mai erau de recoltat marți seara circa 150 ha în cultură pură și 4.000 ha în culturi intercalate. Dacă ținem seama că timpul este înaintat și că pînă la sfîrșitul acestei săptămîni lucrările, amintite trebuiau încheiate, starea de fapt poate fi considerată nesatisfăcătoare. Recoltatul cartofilor a fost încheiat la Bîrgăoani, Piatra Neamț, Săvinești, Ocea, Bahna, și Horia, iar Săbăoanii, Războienii, Urechenii, Boteștii sînt unități avansate, în fiecare dintre acestea recoltîndu-se mai mult de 100 ha (spre exemplu Săbăoani 155 ha și Botești 132 ha). In același timp însă, la Boghicea, Gîdinți, Brusturi, Ghindăoani, Rediu, lucrarea este abia în fază de început. Este inexplicabil, bunăoară, situația de la Drăgănești, unde din întinsa suprafață de 180 ha, s-au recoltat doar 40 ha cultivați cu cartofi. La floarea soarelui, unde mai sunt de recoltat circa 900 ha, ce stă foarte slab cu treierișul. S-a treierat doar circa o treime din ceea ce s-a recoltat. Amintind că la Borlești (55 ha), Gherăești (50 ha) și Urecheni (124 ha) nu începuse măcar recoltatul, scoatem în evidență faptul pozitiv că la Căciulești, Bahna, Budești etc. a fost strînsă floarea-soarelui de pe întreaga suprafață cultivată, iar la Moldoveni, Trifești, Miron Costin și Icușești s-a încheiat și operația de treier. Aprecierea generală este însă nesatisfăcătoare, întrucît această cultură s-a maturizat mai repede și existau condiții să fie strînsă și treierată in întregime. • Sînt destule unități care n-au început recoltatul fasolei. Amintim Horia cu 500 ha, Gherărești cu 350 ha — apoi Filioara, Oglinzi, toate aceste suprafețe fiind în culturi intercalate. Cum se explică pare că unități din aceeași zonă n-au început nici măcar recoltatul (Horia, Gherăești) în vreme ce la Dulcești s-a strîns recolta de pe 700 ha și s-a treierat în întregime, la fel ca la Butnărești, Budești și Văleni. Avansate sînt, la această lucrare, CAP, Girov, Ghigoești, Căciulești. Ritmul slab de recoltare și treieriș a antrenat după sine un ritm anemic de livrare a cantităților la fondul central al statului. Ea cartofi bunăoară, din cele 35.500 tone pe care trebuie să le livreze cooperativele agricole, nu se livraseră pînă marți seara decit circa 9.000 de tone. Unități ca: Bălțătești, Ghindăoani, Cîndești, Borlești, Rediu, Bozieni, Pîncești nici n-au început încă livrarea de cartofi la fondul central. Ia floarea soarelui și fasole rămînerile în urmă sunt de-a dreptul alarmante. Din planul de 6.925 tone floarea soarelui s-au livrat doar 508 tone, iar la fasole, din 1.377 tone — doar 90! Ritmul slab de livrare la fondul central este determinat și de slaba organizare și eșalonare a transporturilor, întrucît in cooperative există la ora actuală mari cantități de produse, dar nu există debit la încărcat și la transport. Spre exemplu, duminică s-au întors goale două mașini plecate după cartofi la Dumbrava Roșie, una la Hlăpești (CAP Dragomirești), patru de la Zănești, iar alte zece s-au întors de la Podoleni cu cite o tonă de cartofi fiecare. In ziua următoare, s-au întors goale, cite o mașină, plecate să aducă cartofi de la Bodeștii de Sus, Hoisești și Dochia, iar în ziua de 29 septembrie s-a repetat situația cu patru mașini la Girov, două la Dumbrava Roșie și trei la Dragomirești trimise de la C.E.F. tot după cartofi întrucît întreaga cantitate de 35,500 tone trebuie livrată beneficiarilor pînă la 5 octombrie. Bineînțeles că costul acestor curse în care s-a transportat... vînt, va fi suportat de cei care au solicitat mașini dar n-au organizat recoltarea și încărcarea produselor necesare. Aceste realități trebuie să îndemne consiliile de conducere ale CAP, specialiștii, în frunte cu comitetele comunale de partid, cu toți comuniștii, la o organizare mai temeinică a muncii, pentru încheierea grabnică a recoltării și treierișului, pentru livrarea în cel mai scurt timp a tuturor cantitaților contractate cu statul. întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii răspund pentru „asigurarea executării la timp și de bună calitate a lucrărilor agricole necesare cooperativelor agricole în toate ramurile de producție ale acestora ; asigurarea funcționării tuturor mașinilor agricole, a utilajelor din zootehnie, secțiile anexe și sistemele de irigații și a mijloacelor de transport, întreținerea și repararea mașinilor și instalațiilor proprietatea cooperativelor agricole”... (Din .Legea organizării producției și a muncii în agricultură") Dezinteresul, în imagini In aceste zile hotăritoare, cînd eforturile tuturor oamenilor muncii de pe ogoare sînt îndreptate spre terminarea în cel mai scurt timp a recoltării culturilor tîrzii, transportul recoltei, însămînțatul griului etc. în unele unități agricole, se mai întîlnesc și aspecte pe care le prezentăm opiniei publice, în speranța că organele de resort vor lua măsurile necesare, în timp ce toate mijloacele de transport disponibile sunt mobilizate la transportul recoltei, în secția de mecanizare "3îdinți (foto 1) o remorcă stă trasă pe dreapta". Deși în această perioadă există posibilități ca întreaga cantitate de legume să fie absorbită de consumatori, Centrul de legume și fructe Roman își permite să arunce (pe banii cui?) în sectorul legumicol al CAP Buruenești peste 2000 ikg. castraveți din care mulți buni pentru consum (foto 2). în nenumărate rînduri, la toate nivelele s-a vorbit de urgentarea eliberării terenului și de efectuarea în cel mai scurt timp a arăturilor. Cu toate acestea la GAP Dumbrava Roșie, cît vezi cu ochii ,pe o tarla din apropierea sectorului zootehnic al unității, grămezi de paie putrezesc în bătaia ploilor (foto nr. 3). COOPERATIVE FRUNTAȘE LA ÎNSÂMÎNȚATUL GRÎULUI: C.A.P. Bîrgăoani 72 la sută din totalul suprafeței planificate, Oglinzi 57 la sută, Văleni 53 la sută, Dulcești, Deleni 50 la sută. N-AU ÎNCEPUT ÎNCĂ SEMĂNATUL GRÎULUI : C.A.P. Dumbrava Roșie pe 550 hectare și Vînători pe 180 hectare. SE ÎNSCRIU CU REZULTATE SLABE (sub 15 la sută) cooperativele agricole din Oniceni, Pîncești, Ocea, Rediu etc. Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno - sovietic In ziua de 30 Palatul Republicii septembrie 1970 a avut loc la ședința Consiliului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală intre Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat in prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Ludovic Takacs, care și-au exprimat deplinul acord in legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare tentă mutuală încheiat și asisîntre Republica Socialistă recent România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important și corespunde năzuințelor și dorinței poporului nostru. Semnarea la București a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei românosovietice. Avînd la bază cipiile marxism-leninismului prinși internaționalismului proletar, actualized în condițiile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianță și prietenie dintre România și Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării laterale dintre cele două mulțiîn spiritul egalității depline țări, în drepturi, respectării suveranității și independenței naționale, neamestecului în le interne, întrajutorării treburifrățești și avantajului reciproc. Tratatul de prietenie românosovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre două popoare — prietenie cere cimentată prin lupta comună împotriva fascismului și ridicată de un plan superior în condițiile construirii socialismului și comunismului , legăturile trainice care ne unesc își găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspirațiilor fundamentale și țelurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea și amplificarea continuă a colaborării economice și tehnico-știintifice reciproc avantajoase, a cooperării în producție și în alte domenii dintre România și Uniunea Sovietică. Progresele care le obțin țările noastre pe în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății, în înflorirea științei și culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea și diversificarea schimburilor, a colaborării și a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voința celor două state de a acționa în continuare pentru întărirea unității și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei și invincibilității sistemului socialist mondial. .Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României și Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență în viața internațională politica coexistenței pașnice, de a milita cu perseverență pentru preîntâmpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor, probleme care stau în fața omenirii contemporane prin mijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosferei în Fgrgpa, pentru înfăptuirea securității europene și întronarea în viața popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace și încredere, de prietenie și colaborare între națiuni. Militînd pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligațiile asumate în cadrul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cît se va menține Pactul Nord-Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țara noastră și Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activității internaționaliste desfășurate de partidul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste, pentru creșterea continuă a forței și unității întregului sistem socialist mondial. Acționînd astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații internaționale, își aduc contribuția la cauza generală a socialismului și păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lărgirea relațiilor, de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internațională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru se pune capăt folosirii forței și a dictatului în viața internațională, împotriva oricărui amestec străin în viata statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relațiile dintre țări principiilor independenței și suuveranității naționale, egalității în drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului românosovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. y [ | In pagina I a IV-a ! Prezidiul | | Sovietului ! Suprem | | al U.R.S.S. i . a ratificat ! ! Tratatul I româno- \ sovietic ! Instantaneu la secția acid azotic de la U.F.S. Săvinești. Foto : S. P. -------------------------------------- ROMANUL în competiția dintre municipii nona gospodărire a localităților, crearea unor condiții optime de viață populației se impun astăzi în prim plan activității comitetelor executive ale consiliilor populare. La Roman această preocupare a ocupat încă de la începutul anului 1970 un loc central. Consecvente tradiției create, Consiliul popular municipal și Comitetul său executiv, au reușit ca și în acest an să stimuleze energia șiselor de cetățeni, inițiativa madorința de a-și vedea orașul cît mai înfloritor, de a adăuga, prin noi realizări, alte obiective edilitar-gospodărești pe harta municipiului. Răspunzînd chemării la întrecerea lansată de Consiliul popular al județului Constanța, forurile municipale au aprobat în sesiunea din ianuarie 1970 efectuarea unui volum de lucrări de 9.500.000 lei, care să se adauge celor prevăzute prin sume de la buget. Dar pe tot parcursul anului, sub conducerea Comitetului municipal de partid, Consiliul popular și Comitetul său executiv au condus de așa manieră întrecerea patriotică, încît contribuția deputaților, a organizațiilor de masă, a conducerilor de întreprinderi și instituții, a miilor de cetățeni s-a ridicat cu mult peste nivelul așteptărilor. " In stabilirea obiectivelor, în tot ce s-a înfăptuit, s-a pornit de la larga consultare a cetățenilor pe circumscripții electorale și asociații de locatari, de la propunerile făcute de ei, de comisiile permanente de la sondajele în legătură cu necesitățile de gospodărire și înfrumusețare. Inițiativele pornite din mijlocul maselor — cu acele chemări la întrecere lansate de circumscripția electorală nr. 88, deputat V. Geamăn, și de asociația de locatari din blocul 9 — strada Smirodava — discutate în cadrul unor adunări cetățenești s-au soldat cu noi propuneri de realizare a unor obiective prin acțiuni de muncă patriotică. Iată pe ce temeiuri Comitetul executiv a propus adăugirea la planul stabilit inițial a unor noi obiective și majorarea angajamentului pe municipiu la 20.000.000 lei — plan aprobat în plenara lărgită a Consiliului municipal al Frontului Unității Socialiste din aprilie. Obiectivele stabilite răspund necesităților actuale și și de perspectivă pe plan edilitar-urbanistic. Un țel atît de înalt nu putea fi atins fără îmbunătățirea metodelor de muncă. Aș sublinia că nimic n-a fost scăpat din vedere i s-a lărgit componența comisiei de urmărire și coordonare a muncii patriotice, s-a îmbunătățit activitatea ei , membrii comitetului executiv au primit în sarcină anumite obiective de lucru și împreună cu activul obștesc au fost chemați să îndrume, să sprijine în mod practic pe deputați și comitetele de cetățeni în antrenarea cetățenilor la muncă, în întocmirea evidenței lucrărilor, recepționarea lor, extinderea metodelor bune de muncă , comitetul executiv a organizat acțiuni cu caracter permanent de popularizare a rezultatelor pe circumscripții electorale, pe blocuri și în ansamblu, pe municipiu. Considerăm că un rol, educativ, mobilizator au avut în acest sens evidențierile prin fotografii la locurile de muncă și afișate la panourile din centrul orașului sau adunate într-un album prezent la Camera deputatului scrisorile de mulțumire trimise unor cetățeni , articolele publicate în ziarul „Ceahlăul“ sar Citite la Radio Iași. In 8 sectoare ale municipiului au fost organizate de Comitetul executiv consfătuiri la care au participat peste Î0.0O0 de oameni, unde s-au analizat realizările și deficiențele și, pe baza unor valoroase propuneri, s-au inițiat noi măsuri tehnico-organizatorice care să ducă la înfăptuirea integrală și în termen a obiectivelor stabilite. Binevenită a fost și constituirea și instruirea a 20 de colective compuse din activiști obștești și alți tovarăși cu experiență în muncă de gospodărire, care au studiat stilul de muncă al deputaților, comitetelor de cetățeni, asociațiilor de locatari, aspectul general al cartierelor, metodele folosite în antrenarea maselor — metode generalizate apoi prin mijlocirea unor consfătuiri. Pengă toate acestea, prezența activă, a membrilor Comitetului executiv și a primarului municipiului in mijlocul cetățenilor. In toate obiectivele de lucru — a constituit un real stimulent care se impune subliniat. Conducerea de către Comitetul de partid, sprijinul dat de organizațiile de masă, multitudinea măsurilor luate, participarea în masă a marii majorități a cetățenilor la lucrările de gospodărire și înfrumusețare a municipiului s-au materializat in realizarea, pînă la 1 septembrie 1970, a unui volum de lucrări in valoare da G. COBUZ șeful Comisiei organizatorice Consiliul popular municipal Rmn.«o Continuare in pac a Ula J