Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-10-18 / nr. 825
I i Pag. 2 1 I» - CEAHLĂUL O JUMĂTATE DE VEAC DE LA GREVA GENERALA DIN OCTOMBRIE 1920 Greva generală din octombrie 1920, de la care aniversăm în această toamnă 50 de ani, se înscrie la loc de frunte în șirul marilor bătălii date de proletariatul român, împotriva exploatării și asupririi burghezo-moșierești pentru pîine, pace, libertate și progres social". Mișcarea muncitorească din România a cunoscut în perioada anilor 1918—1921 un puternic avînt revoluționar determinat de situația social-economică de atunci — consecință nefastă a războiului, precum și de tendința claselor exploatatoare de a arunca tot greul pe seama maselor populare. In primăvara anului 1920, avîntul revoluționar a intrat într-o etapă caracterizată prin ample acțiuni muncitorești împotriva ofensivei pornite de clasele exploatatoare, care urmăreau stăvilirea mișcării revoluționare, răpirea cuceririlor impuse de mase în urma luptelor anterioare. Aripa de stînga a partidului socialist și-a intensificat eforturile îndreptate spre clarificarea ideologică a mișcării muncitorești: în editura partidului socialist și în presa muncitorească s-au publicat noi traduceri din operele lui Marx, Engels și Lenin. în 1920 au apărut în românește : „Eroii Internaționalei de la Berna“, „Sarcinile ale puterii sovietice", imediate „Democrația burgheză și dictatura proletară" și alte lucrări ale lui V. I. Lenin. în alegerile din luna mai partidul socialist a reușit să obțină cu toată teroarea intensificată împotriva lui, 4,82 la sută din voturile exprimate, iar în unele centre cum a fost Capitala, partidul socialist s-a situat pe locul al doilea. în pofida măsurilor represive ale guvernului, au izbucnit numeroase acțiuni muncitorești, multe avînd un pronunțat caracter politic, frămîntări în rîndurile țărănimii, în rîndurile funcționarilor, ale intelectualilor. Formă însemnată de acțiune a clasei muncitoare în anii anteriori, cu o mare extindere începînd de la sfîrșitul anului 1918, greva a căpătat în anul 1920 o mare frecvență în diferitele întreprinderi de pe întregul cuprins al țării. în afară de proletarii din centrele și fabricile mai importante, pe scară mai mare grevele antrenau un număr însemnat de lucrători din întreprinderile mai mici, de salariați de diferite categorii neproletare, fiind și acest aspect o dovadă în plus a înrîuririi mișcării muncitorești asupra maselor largi ale populației. Chiar în zilele cînd guvernul a pășit pe calea limitării dreptului de grevă, în Capitală izbucnit, la 15 martie, lupta meatalurgiștilor, în ultima treime a lunii martie, s-a desfășurat greva minerilor, începută la Petroșani, pentru revendicări economice, care s-a extins rapid în întreaga Vale a Jiului. Greva a căpătat caracter înscriind ca obiective politic, eliberarea greviștilor arestați, recunoașterea dreptului de întrunire și de organizare. Valul revoluționar în creștere a ieșit puternic în evidență cu prilejul zilei de 1 Mai, cînd întreaga țară a fost cuprinsă de o părăsire generală a lucrului, de mari manifestații și mitinguri, în focul acestor lupte în rîndurile muncitorilor începe să se cristalizeze ideea necesității organizării unei forme superioare de luptă, greva generală pe țară. La sediile organizațiilor sindicale, unde se adunau zilnic muncitori, la numeroase întruniri, se discuta tot mai aprins declararea unei greve a întregii muncitorimi. Vara anului 1920 a fost străbătută de șiruri de greve, în toată țara. La 11 august a fost trecută prin parlament „Legea reglementarea conflictelor pentru colective de muncă", care a intrat în vigoare la 5 septembrie 1920. Legea interzicea încetarea colectivă a lucrului pentru cauze referitoare la condițiile de muncă în întreprinderile de iar în toate întreprinderile stat, — greva politică. Masele muncitoare au protestat cu vehemență împotriva acestei legi, caracterizată, ca și cea din 1909, drept „scelerată". Procesul de creștere a mișcării greviste, a luptei generale a maselor muncitoare pentru apărarea libertăților generaldemocratice și ameliorarea condițiilor de viață se dezvoltă mai departe, prin o seamă de manifestații și greve, prin greve generale pe orașe sau pe regiuni. Consiliul general al partidului socialist, întrunit la 10—11 octombrie 1920, luînd în dezbatere cererea presantă a organizațiilor socialiste și sindicale de a se declara greva generală, a elaborat un memoriu de revendicări, care a fost înaintat guvernului. Guvernul era avertizat că dacă revendicările formulate nu vor fi satisfăcute pînă la 20 octombrie, muncitorimea din întreaga țară va chemată ca printr-o grevă beneficală să obțină aceste revendicări. In întreaga țară muncitorimea aștepta cu încordare răspunsul guvernului, ziarele socialiste explicau condițiile de existență și cerințele firești ale muncitorilor, aveau loc întruniri în întreprinderi sau la sediile partidului socialist și ale sindicatelor. „Muncitori!i scria un apel adresat oamenilor muncii din Capitală, de către secțiunea locală a partidului socialist. Destul cu regimul de jaf, teroare și tăgăduirea tuturor drepturilor voastre. Trebuie să arătați guvernului că răbdarea voastră are marginil". Declararea în seara zilei de 17 octombrie a grevei mecanicilor și fochiștilor ceferiști din București care a doua zi s-a extins în multe centre C.F.R. precipitat evenimentele. Guvernul a refuzat să satisfacă revendicările muncitorești și a adoptat o atitudine sfidătoare. La 20 octombrie 1920, la apelul partidului socialist și a comisiei generale a sindicatelor, muncitorii au intrat în greva generală. Cuvintele lui N. D. Cocea, tipărite în ziarul „Chemarea" zugrăveau momentul: „Pentru întîia oară în vremurile astea mari revoluționare țara va trăi sub domnia gravă și mută a grevei generale". în primele rînduri ale marii lupte erau muncitorii ceferiști, metalurgiști, mineri, forestieri, portuari, lucrătorii unor întreprinderi militare. Cu amploare luat parte la grevă muncitoria mea capitalei. O mare extindere, deși cu durate diferite, a avut părăsirea lucrului în Valea Prahovei, în Valea Jiului, la Galați, Timișoara, Iași, Brăila, Turnu Severin, Cluj, Arad, Brașov, Turda, Hunedoara, Baia Mare, Reșița, Craiova, Oradea și în multe alte orașe și centre muncitorești, în greva generală a intrat pentru prima oară, întregul proletariat industrial din România, încă de la izbucnirea grevei guvernul a trecut la aplicarea și extinderea măsurilor de represiune, violentă, pe care le pregătise dinainte, în București și în alte orașe s-a introdus starea de asediu. în toată țara fost reintrodusă cenzura. Autoritățile statului au închis sediile și au suprimat ziarele organizațiilor muncitorești. Muncitorii au continuat însă cu dîrzenie și încredere în justețea cauzei lor, greva începută. Pentru a evita aducerea forțată la lucru uniii muncitori au părăsit locuințele. Mulți din cei care sub pază militară au fost nevoiți să reintre în fabrici refuzau să lucreze, în zilele de grevă, înaintați cum au fost militanții Pandele Becheanu, Leonte Filipescu, Constantin Ivănuș, Constantin Mănescu, Simoneza, Gheorghe Zaharia, Iacob Ernest, Fodor Blasiu, Olimpiu Georgescu, Iosif Lupulschi și mulți alții care activau în comitetele secțiunilor partidului socialist, în comitetele sindicale, în cercurile tineretului socialist, chemau muncitorimea să continue lupta pînă la obținerea succesului. Tactica pasivă, legalistă cu orice preț. Imprimată grevei generale de către oportuniștii din conducerea partidului care au lansat lozinca: „în timpul grevei toată lumea stă acasă, nu se face nici o demonstrație pentru a nu face jocul provocatorilor" a frînat însă forța grevei generale, a înlesnit înfringerea ei. Sub loviturile măsurilor represive, precum și datorită lipsei de pregătire temeinică grevei generale, a pierderii le agăturilor între centru și organizațiile locale, treptat muncitorii au început să se prezinte la fabrici. Prin amploarea și combativitatea sa revoluționară, greva generală a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din România, zguduit puternic însăși temelia a regimului burghezo-moșieresc. Deși greva generală a fost înfrîntă, însemnătatea ei pentru dezvoltarea mișcării muncitorești din România a fost deosebit de mare. Ea a scos în evidență creșterea conștiinței de clasă și maturizarea politică a proletariatului din țara noastră, impunerea lui și mai mult în viața social-politică a țării. Prin revendicările ei de interes general pentru masele populare, prin cerința de a se îmbunătăți condițiile de existență ale oamenilor muncii, greva generală a trezit simpatii în opinia publică , ea a avut totodată ecou în mișcarea muncitorească internațională. Experiența grevei generale a arătat mai mult ca oricînd necesitatea făuririi unui partid politic consecvent revoluționar. După greva generală s-a intensificat lupta politico-ideologică și organizatorică pentru crearea partidului comunist. Clasa muncitoare s-a afirmat ca o forță națională în stare să-și asume rolul de conducător al întregului popor în lupta pentru transformarea revoluționară a societății, să conducă destinele întregii națiuni. Sărbătorind 50 de ani de la acest important moment din istoria luptelor de clasă din România, poporul nostru aduce un pios omagiu tuturor acelor care luptînd și sacrificîndu-se atunci au făcut posibilă viața de azi. Stelian POPESCU, șef de secție la Muzeul de istorarie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice. Aspect timpul procesului de la Sibiu Intentat participanților la greva generală din 1920. i I P. T. T. R. - PUBLIC (Urmare din pagina Iceste realizări au avut ca efect punerea in valoare a unor noi rezerve interne care s-au concretizat în economie de forță de muncă, creșterea productivității muncii, sporirea veniturilor și îmbunătățirea deservirii rației cu prestații de poștă popu. și telecomunicații. Cifrele de plan pentru anii 1971 — 1975 și acțiunile care vor asigura realizarea și depășirea lor, vor solicita o intensă activitate și un plus de efort din partea salariaților Direcției județene. De aici, o primă concluzie, subliniată de unii vorbitori, privind urgenta mecanizare a serviciilor poștale. Sarcini sporite se prevăd pentru sectorul telefon-telegraf, în acest sector de activitate, ritmul mediu de creștere a veniturilor, va depăși media preliminară pe total unitate. Situația se prezintă în deplin acord cu solicitările acestui gen de prestații, cu valoarea dotărilor și investițiilor realizate, cu creșterea numărului de abonați. Creșterea activității în sectorul de difuzare a presei se va menține la nivelul mediei generale. Din cele discutate în cadrul dezbaterilor, a reușit necesitatea luării tuturor măsurilor ce se impun pentru asigurarea desfacerii presei și îmbunătățirii indicatorului „pătrunderea presei la 1.000 de locuitori“. S-a subliniat necesitatea îmbunătățirii muncii de colectare și distribuire a abonamentelor, deschiderii de noi puncte proprii pentru vînzarea cu bucata și atragerea de noi difuzori voluntari. Adunarea salariaților s-a ocupat pe larg de indicatorii planului de investiții, majoritatea obiectivelor Deoarece prevăzute a fi realizate în viitorul cincinal, interesează nu numai Direcția județeană ci însăși dezvoltarea și modernizarea județului nostru, le vom enumera pe cele mai importante: extensia cu 1.000 linii a capitalei telefonice automate Piatra Neamț, în 1972; — extensia centralei telefonice automate Roman, tot cu 1.000 linii, în 1975; — achiziționarea unui număr însemnat de teleimprimatoare; — construirea a 4 oficii PTTR, din care 3 în mediul rural, și poate cel mai dorit deziderat al locuitorilor municipiului Piatra Neamț, instalarea centralei telefonice automate interurbane, cu un număr de 204 joncțiuni, în tr. IV. 1975. Datorită cerințelor reclamate de dezvoltarea municipiului Piatra Neamț, și afluenței de turiști din sezonul cald, s-a propus spre aprobare forului tutelar, devansarea cu un an a termenului de realizare a conectării la sistemul telefonic automat interurban. In cadrul dezbaterilor s-a pus accent și pe atenția ce trebuie acordată amplasării posturilor telefonice publice, întreținerii și exploatării lor în bune condițiuni, studierii posibilităților de reamplasare a posturilor existente, în funcție de rentabilitatea lor. Din cuvîntul vorbitorilor s-au desprins unele greutăți în muncă, dintre care sînt de menționat — slaba calitate și execuția necorespunzătoare a uniformelor diriginților, factorilor poștali și mînuitorilor de valori, condițiile grafice necorespunzătoare în care se realizează ilustratele, lipsa vederilor colorate și cu imagini din localitățile în care se vind, lipsa cutiilor de scrisori la blocurile cu grad diferențiat de existența unui număr confort, insuficient de circuite directe cu localitățile Iași și Suceava. Adunarea generală a salariaților a remarcat un plus de exigență în abordarea problemelor activității de poștă și telecomunicații: îndeplinirea cu succes a planului pe anul în curs și asigurarea unui start bun în primul an al noului cincinal, vor materializa cerințele reclamate de ridicarea continuă a eficienței economice. 1 I Porumbul în hambare! (Urmare din pagina I)gomirești cîte 11 la sută, Urecheni 12 la sută, Tupilați 15 la sută, Gherăești 16 la sută, Agapia și Dumbrava Roșie 18 la sută etc. Nesatisfăcător este stadiul acestei lucrări și la C.A.P. Războieni. Răcirea bruscă a timpului și faptul că vremea se arată în continuare instabilă, ceea ce ar avea repercursiuni negative asupra recoltei de porumb care ar fi prinsă în cîmp, impun cele mai hotărîtoare măsuri pentru ca toate brațele de muncă și mijloacele mecanice să fie folosite din plin la recoltare. O atenție deosebită trebuie acordată în aceste zile eliberării terenului. Se știe că pînă la sfîrșitul perioadei optime pentru însămînțarea grîului mai sînt doar cîteva zile. Ori după porumb mai este de însămînțat o suprafață apreciabilă de grîu. De aceea, nu trebuie precupețit nici un efort pentru ca în următoarele zile întreaga suprafață cu porumb să fie recoltată, acordîndu-se prioritate tarlalelor planificate pentru însămîntatul grîului, iar recolta să fie în întregime pusă la adăpost de intemperii. O deosebită contribuție trebuie s-o aducă în aceste zile organele și organizațiile de partid comunale și din CAP, consiliile populare care trebuie să-și intensifice eforturile pentru mobilizarea la muncă a întregii mase de cooperatori. (Urmare din pagina I) noi și eficiente tehnologii de construcții. primul rînd Am în vedere în schimbarea structurii de rezistență la construcțiile de locuințe, introducerea altor tehnologii cum ar fi: diafragme din beton armat turnate în cofraje plane, planșee cu goluri, scări și podețe, pereți despărțitori și panouri de fațade, toate din prefabricate. Desigur, că această acțiune noi o vom continua și ținem seama chiar în perioada actuală, cînd ne preocupa Pregătirea producției, a șantierelor în general pentru iarnă și pentru activitatea anului viitor. Rezultatele bune de care am luat cunoștință la întreprinderea județeană de construcțiimontaje constituie fundamentul solid al producției din lunile viitoare, pe șantiere în afară de acestea, deja au fost întreprinse și alte acțiuni specifice pregătirilor. Bunăoară, la această oră au fost atacate circa 500 apartamente reprezentînd un front de lucru pentru perioada de iarnă și anul viitor, adică aproximativ 30 la sută din planul de locuințe stabilit pentru 1971. Stadiul fizic prevăzut în grafice pentru toate obiectivele va permite ca și în perioada de după 15 noiembrie să se asigure suficient front de lucru pentru forța de muncă existentă și, bineînțeles, va asigura predarea ritmică a apartamentelor, începînd chiar cu primul trimestru al anului viitor, în cadrul măsurilor întreprinse pe șantierele de la Roman și Piatra Neamț, un loc principal l-a ocupat și îl ocupă asigurarea documentației de execuție. Față de alți ani, în această mai strînsă perioadă s-a ținut o legătură cu beneficiarii, în felul acesta s-a asigurat, pe total, peste 70 la sută din documentație, iar pentru lucrările care aparțin consiliului popular județean documentația de execuție este asigurată in proporție de 90 la sută din volumul lucrărilor care se vor efectua. Astfel constructorul poate cunoaște din timp necesarul de materiale alocate prin balanță, iar în final are posibilitatea să facă toate demersurile pentru aprovizionare la nivelul documentației. Conform planului de organizare a activității șantierelor pe timp friguros, pînă la sfîrșitul tă lună primei decade din aceasîntreprinderea a fost aprovizionată cu o serie de materiale încălzirea pentru închiderea și spațiilor de producție și protejare înghețului, cum ar fi: împotriva 25.000 mp geam, 3 tone polietilenă, 100 tone combustibil de calorifer, 2 tone clorură de calciu necesare urgentării întăririi betonului etc. Așa după cum s-a remarcat și cu alte prilejuri, dacă în general șantierele întreprinderii montaje județene de construcțiiacordă atenție realizării ritmice a planului, încadrării în termenele de execuție, apoi la planificare capitolul calitate se pare că nu toate resorturile „funcționează normal”. In legătură cu acest aspect aflăm că au fost întreprinse o serie de măsuri. Este vorba de organizarea activității de calificare și ridicarea calificării, de specializarea executării lucrărilor de construcții în sensul că formațiile de lucru vor fi organizate pe feluri de lucrări (cota zero, structuri de rezistență, finisaje, instalații etc.). în cartierul Dărmănești s-a și trecut la acest mod de organizare a formațiilor de lucru. Cît de eficientă va fi această măsură aplicată ne vom convinge cînd vom analiza mai detaliat acest aspect. în orice caz, calitatea lucrărilor de construcții în general, finisajelor și instalațiilor, nu trebuie și nu se poate reduce la ceea ce s-a făcut sau se preconizează pentru viitor. Din cele relatate în rîndurile de mai sus se desprinde concluzia că în perioada de față pe șantierele întreprinderii județene de construcții și montaje se acordă atenție bunei pregătiri pentru sezonul friguros. Nu se poate spune însă că s-a făcut totul. Ne gîndim la urgentarea lucrărilor de echipare corespunzătoare a centralelor termice, executarea instalațiilor de încălzire, a canalelor de scurgere și, în mod special, a drumurilor de acces pe toate șantierele, care, așa după cum bine spunea cineva de la IJCM, deocamdată sînt la pămînt. Și totuși timpul nu așteaptă, iarna bate la ușă. Șantierele de construcții ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ IIV întreprinderea construcții - montaj Timișoara Bd. Republicii nr. 25 angajează urgent zidari, dulgheri, geamgii și muncitori necalificați pentru șantierele din Caransebeș, Timișoara și Arad. Se asigură cazare gratuită, masă contra cost. Plata în acord simplu sau global. Duminică, 18 octombrie 1970 I ■ m ■ B ma ■ [UNK] ■ ■ ** * ■» ■» ** * *• «• « « *• *i FACILITĂRI ȘI SIMPLIFICĂRI (Urmare din pagina I) declarantul și delegatul de stare civilă de a lua în considerare prenumele indicat de declarant atunci cînd acesta este altul decit cel înscris în certificatul medical constatator al nașterii, este neîndoielnic că se va realiza o și mai mare economie de timp și efort prin aceea că cetățeanul va fi scutit de obligația de a reveni la unitatea sanitară emitentă a certificatului constatator pentru a obține rectificarea prenumelui așa cum se proceda pînă acum. Tot în acest sens este subliniat soluția calitativ superioară dată în noile reglementări, problemei emiterii certificatelor medicale constatatoare a nașterii, al căror cuprins este tipizat, spre deosebire de vechile instrucțiuni care nu prevedeau condițiile ce trebuie îndeplinite de certificatele medicale, din care cauză adesea cetățeanul era purtat pe drumuri pentru tot felul de completări și adăugiri nefăcute de organele sanitare dar pretinse de delegatul de stare civilă. în același timp prin noua reglementare se elimină multe deficiențe constatate în redactarea actelor de stare civilă prin reglementarea modului de completare a rubricilor referitoare la localități. Stabilirea obligativității completării rubricilor din acte cu actuala denumire a localităților (municipii, orașe, comune) și specificarea vechii denumiri a acestora în rubrica „Mențiuni“ din cuprinsul certificatelor de stare civilă, va avea ca rezultat înlăturarea confuziilor și erorilor între vechea și actuala denumire a localităților (frecvente la redactarea actelor pînă în prezent) și în mod implicit diminuarea numărului de acte întocmite cu asemenea greșeli. De asemenea, bararea rubricilor care nu se completează la data întocmirii va evita erorile săvîrșite de delegați de stare civilă prin completările ulterioare ce erau posibile sub imperiul vechilor reglementări, stabilindu-se un sistem unic de efectuare prin mențiuni a oricăror modificări survenite după întocmirea actului de stare civilă. Neclaritățile ivite în practică, privind înregistrarea copilului născut viu dar decedat înainte de expirarea termenului de înregistrare a nașterii, sunt eliminate prin stabilirea regulei că se înregistrează mai intîi nașterea și numai prin excepție se va putea înregistra în prealabil decesul cu obligația pentru delegatul de stare civilă de a urmări si înregistrarea imediată a nașterii. Un progres substanțial se realizează în noile instrucțiuni prin introducerea în declarația de căsătorie — pe lângă mențiunea că părțile au luat cunoștință de prevederile art. 4—10 și 27 din Codul familiei, tipărite pe verso-ul declarației, și a mențiunii că nu există nici o piedică legală pentru încheierea căsătoriei. Această măsură va contribui și mai mult la prevenirea încheierii unor căsătorii nule și la înlăturarea invocării ulterioare a necunoașterii dispozițiilor legale, ori de câte ori unuia dintre soți i-ar reveni răspunderea pentru încălcarea acestora. Obligativitatea stabilită pentru organele sanitare de a menționa expres în certificatele prenuptiale dacă părțile se pot sau nu căsători, soluție care în vechea reglementare depindea numai de consimtămîntul viitorilor soți, va permite delegatului de stare civilă să aibă un rol activ în situația cînd dintr-o cauză evidentă a stării sănătății, căsătoria nu s-ar putea încheia. înlesniri se aduc și în ce privește căsătoria străinilor care sunt născuți în țară, dar care nu au domiciliul în Republica Socialistă România, cum și pentru străinii care nu sunt născuți in țară, prin posibilitatea, ca în lipsa certificatelor de naștere, pentru prima categorie să se depună la dosarul de căsătorie extrase pentru uzul organelor de stat iar pentru cea de-a doua categorie autentice din care să declarații rezulte datele de stare civilă, în același timp înregistrarea mențiunii decesului unuia dintre soți pe actul de naștere a soțului supraviețuitor va avea drept rezultat oglindirea la zi a stării civile a fiecărei persoane. Unele dificultăți ivite anterior la efectuarea înregistrărilor speciale au fost înlăturate prin stabilirea unor reguli de amănunt privind înregistrarea înfierii, a reconstituirilor, înregistrărilor ulterioare etc. Deosebit de oportună și de facilă pentru cetățeni apreciez a fi noua procedură de eliberare a certificatelor de stare civilă, persoanelor care au domiciliul sau reședința în alte localități decit acelea unde sunt păstrate actele de stare civilă. Potrivit procedurii stabilite prin noile reglementări sunt scutiți de obligația, cetățenii foste adesea costisitoare și realizată cu o mare pierdere de timp, de a se prezenta la locul înregistrării actelor sau faptelor de stare civilă, în vederea obținerii certificatelor. Cetățenii se pot adresa, de la 15 octombrie a.c., comitetelor executive ale consiliilor populare unde își au domiciliul sau reședința (domiciliu flotant), indicînd localitatea unde se găsește registrul în care s-a făcut înregistrarea și datele de stare civilă pentru identificarea actului și domiciliului. Delegatul de stare civilă care primește această cerere are obligația să solicite imediat comitetului executiv al consiliului popular care păstrează registrul de stare civilă, să i se trimită prin poștă certificatul respectiv, pe care îl va înmîna petiționarului în cel mult 48 ore de la primire, în acest fel s-a suprimat o operațiune intermediară — întocmirea copiei pentru uz intern — asigurîndu-se și condițiile pentru evitarea unor erori, frecvente la completarea certificatului solicitat, prin greșita înțelegere a textului înscris în copia pentru uzul intern. A f