Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-10-18 / nr. 825

I i Pag. 2 1 I» - CEAHLĂUL O JUMĂTATE DE VEAC D­E LA GREVA GENERALA DIN OC­TOM­BRIE 1920 Greva generală din octom­brie 1920, de la care aniversăm în această toamnă 50 de ani, se înscrie la loc de frunte în șirul marilor bătălii date de proleta­riatul român, împotriva exploa­tării și asupririi burghezo-mo­­șierești pentru pîine, pace, li­bertate și progres social". Mișcarea muncitorească din România a cunoscut în perioa­da anilor 1918—1921 un puter­nic avînt revoluționar determi­nat de situația social-economică de atunci — consecință nefastă a războiului, precum și de ten­dința claselor exploatatoare de a arunca tot greul pe seama maselor populare. In primăvara anului 1920, a­­vîntul revoluționar a intrat în­­tr-o etapă caracterizată prin ample acțiuni muncitorești îm­potriva ofensivei pornite de clasele exploatatoare, care ur­măreau stăvilirea mișcării revo­luționare, răpirea cuceririlor impuse de mase în urma lup­telor anterioare. Aripa de stînga a partidului socialist și-a intensificat efor­turile îndreptate spre clarifica­rea ideologică a mișcării mun­citorești: în editura partidului socialist și în presa muncito­rească s-au publicat noi tra­duceri din operele lui Marx, Engels și Lenin. în 1920 au apărut în româ­nește : „Eroii Internaționalei de la Berna“,­ „Sarcinile ale puterii sovietice", imediate „Demo­crația burgheză și dictatura pro­letară" și alte lucrări ale lui V. I. Lenin. în alegerile din luna mai partidul socialist a re­ușit să obțină cu toată teroarea intensificată împotriva lui, 4,82 la sută din voturile exprimate, iar în unele centre cum a fost Capitala, partidul socialist s-a situat pe locul al doilea. în pofida măsurilor represive ale guvernului, au izbucnit nu­meroase acțiuni muncitorești, multe avînd un pronunțat ca­racter politic, frămîntări în rîndurile țărănimii, în rîndurile funcționarilor, ale intelectu­alilor. Formă însemnată de acțiune a clasei mun­citoare în anii anteri­ori, cu o mare extindere înce­­pînd de la sfîrșitul anului 1918, greva a căpătat în anul 1920 o mare frecvență în diferitele în­treprinderi de pe întregul cu­prins al țării. în afară de pro­letarii din centrele și fabricile mai importante, pe scară mai mare grevele antrenau un nu­măr însemnat de lucrători din întreprinderile mai mici, de sa­lariați de diferite categorii ne­proletare, fiind și acest aspect o dovadă în plus a înrîuririi mișcării muncitorești asupra maselor largi ale populației. Chiar în zilele cînd guvernul a pășit pe calea limitării drep­tului de grevă, în Capitală izbucnit, la 15 martie, lupta me­­a­talurgiștilor, în ultima treime a lunii martie, s-a desfășurat greva minerilor, începută la Pe­­troșani, pentru revendicări e­­conomice, care s-a extins rapid în întreaga Vale a Jiului. Gre­va a căpătat caracter înscriind ca obiective politic, elibe­rarea greviștilor arestați, recu­noașterea dreptului de întrunire și de organizare. Valul revoluționar în creștere a ieșit puternic în evidență cu prilejul zilei de 1 Mai, cînd în­treaga țară a fost cuprinsă de o părăsire generală a lucrului, de mari manifestații și mitin­guri, în focul acestor lupte în rîndurile muncitorilor începe să se cristalizeze ideea necesi­tății organizării unei forme su­perioare de luptă, greva gene­rală pe țară. La sediile organizațiilor sin­dicale, unde se adunau zilnic muncitori, la numeroase întru­niri, se discuta tot mai aprins declararea unei greve a între­gii muncitorimi. Vara anului 1920 a fost străbătută de șiruri de greve, în toată țara. La 11 august a fost trecută prin parlament „Legea reglementarea conflictelor pentru co­lective de muncă", care a intrat în vigoare la 5 septembrie 1920. Legea interzicea încetarea co­lectivă a lucrului pentru cauze referitoare la condițiile de mun­că în întreprinderile de iar în toate întreprinderile stat, — greva politică. Masele munci­toare au protestat cu vehemen­ță împotriva acestei legi, carac­terizată, ca și cea din 1909, drept „scelerată". Procesul de creștere a miș­cării greviste, a luptei generale a maselor muncitoare pentru apărarea libertăților general­­democratice și ameliorarea con­dițiilor de viață se dezvoltă mai departe, prin o seamă de mani­festații și greve, prin greve ge­nerale pe orașe sau pe regiuni. Consiliul general al partidului socialist, întrunit la 10—11 oc­tombrie 1920, luînd în dezba­tere cererea presantă a orga­nizațiilor socialiste și sindicale de a se declara greva generală, a elaborat un memoriu de re­vendicări, care a fost înaintat guvernului. Guvernul era aver­tizat că dacă revendicările for­mulate nu vor fi satisfăcute pînă la 20 octombrie, muncito­rimea din întreaga țară va chemată ca printr-o grevă bene­fi­cală să obțină aceste revendi­cări. In întreaga țară muncitori­mea aștepta cu încordare răs­punsul guvernului, ziarele so­cialiste explicau condițiile de existență și cerințele firești ale muncitorilor, aveau loc în­truniri în întreprinderi sau la sediile partidului socialist și ale sindicatelor. „Muncitori!­i scria un apel adresat oamenilor muncii din Capitală, de către secțiunea lo­cală a partidului socialist. Des­tul cu regimul de jaf, teroare și tăgăduirea tuturor drepturilor voastre. Trebuie să arătați gu­vernului că răbdarea voastră are marginil". Declara­rea în seara zilei de 17 octombrie a grevei mecani­cilor și fochiștilor ceferiști din București care a doua zi s-a ex­tins în multe centre C.F.R. precipitat evenimentele. Guver­­­nul a refuzat să satisfacă re­vendicările muncitorești și a a­­doptat o atitudine sfidătoare. La 20 octombrie 1920, la ape­lul partidului socialist și a co­misiei generale a sindicatelor, muncitorii au intrat în greva generală. Cuvintele lui N. D. Cocea, tipărite în ziarul „Che­marea" zugrăveau momentul: „Pentru întîia oară în vremu­rile astea mari revoluționare țara va trăi sub domnia gravă și mută a grevei generale". în primele rînduri ale marii lupte erau muncitorii ceferiști, meta­­lurgiști, mineri, forestieri, por­tuari, lucrătorii unor întreprin­deri militare. Cu amploare luat parte la grevă muncitori­a mea capitalei. O mare extin­dere, deși cu durate diferite, a avut părăsirea lucrului în Va­lea Prahovei, în Valea Jiului, la Galați, Timișoara, Iași, Bră­ila, Turnu Severin, Cluj, Arad, Brașov, Turda, Hunedoara, Baia Mare, Reșița, Craiova, Oradea și în multe alte orașe și centre muncitorești, în greva generală a intrat pentru prima oară, în­tregul proletariat industrial din România, încă de la izbucnirea grevei guvernul a trecut la aplicarea și extinderea măsurilor de re­presiune, violentă, pe care le pregătise dinainte, în București și în alte orașe s-a introdus sta­rea de asediu. în toată țara fost reintrodusă cenzura. Auto­­­ritățile statului au închis sedi­ile și au suprimat ziarele orga­nizațiilor muncitorești. Mun­citorii au continuat însă cu dîrzenie și încredere în justețea cauzei lor, greva în­cepută. Pentru a evita aducerea forțată la lucru uniii muncitori au părăsit locuințele. Mulți din cei care sub pază militară au fost nevoiți să reintre în fabrici refuzau să lucreze, în zilele de grevă, înaintați cum au fost militanții Pandele Becheanu, Leonte Filipescu, Constantin Ivănuș, Constantin Mănescu,­ Simo­neza, Gheorghe Zaharia, Iacob Ernest, Fodor Blasiu, Olimpiu Georgescu, Io­sif Lupulschi și mulți alții care activau în comitetele secțiuni­lor partidului socialist, în comi­tetele sindicale, în cercurile ti­neretului socialist, chemau muncitorimea să continue lupta pînă la obținerea succesului. Tactica pasivă, legalistă cu orice preț. Imprimată grevei generale de către oportuniștii din conducerea partidului care au lansat lozinca: „în timpul grevei toată lumea stă acasă, nu se face nici o demonstrație pentru a nu face jocul provoca­torilor" a frînat însă forța gre­vei generale, a înlesnit înfrin­­gerea ei. Sub loviturile măsurilor re­presive, precum și datorită lip­sei de pregătire temeinică grevei generale, a pierderii le­ a­găturilor între centru și orga­nizațiile locale, treptat muncito­rii au început să se prezinte la fabrici. Prin amploarea și combativi­tatea sa revoluționară, greva generală a fost cel mai impor­tant moment din istoria lupte­lor de clasă din România, zguduit puternic însăși temelia a regimului burghezo-moșiere­sc. Deși greva generală a fost în­­frîntă, însemnătatea ei pentru dezvoltarea mișcării muncito­rești din România a fost deo­sebit de mare. Ea a scos în evi­dență creșterea conștiinței de clasă și maturizarea politică a proletariatului din țara noas­tră, impunerea lui și mai mult în viața social-politică a țării. Prin revendicările ei de interes general pentru masele populare, prin cerința de a se îmbunătăți condițiile de existență ale oa­menilor muncii, greva generală a trezit simpatii în opinia publică , ea a avut totodată ecou în mișcarea muncitorească internațională. Experiența gre­vei generale a arătat mai mult ca oricînd necesitatea făuririi unui partid politic consecvent revoluționar. După greva generală s-a in­tensificat lupta politico-ideolo­­gică și organizatorică pentru crearea partidului comunist. Clasa muncitoare s-a afirmat ca o forță națională în stare să-și asume rolul de conducător al întregului popor în lupta pen­tru transformarea revoluționară a societății, să conducă desti­nele întregii națiuni. Sărbătorind 50 de ani de la acest important moment din is­toria luptelor de clasă din Ro­mânia, poporul nostru aduce un pios omagiu tuturor acelor care luptînd și sacrificîndu-se atunci au făcut posibilă viața de azi. Stelian POPESCU, șef de secție la Muzeul de isto­ra­­­rie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și demo­cratice. Aspect timpul procesului de la Sibiu Intentat participanților la greva generală din 1920. i I P. T. T. R. - PUBLIC (Urmare din pagina I­­ceste realizări au avut ca efect punerea in valoare a unor noi rezerve interne care s-au con­cretizat în economie de forță de muncă, creșterea productivității muncii, sporirea veniturilor și îmbunătățirea deservirii rației cu prestații de poștă popu. și telecomunicații. Cifrele de plan pentru anii 1971 — 1975 și acțiunile care vor asigura realizarea și depă­șirea lor, vor solicita o intensă activitate și un plus de efort din partea salariaților Direcției județene. De aici, o primă concluzie, subliniată de unii vorbitori, privind urgenta mecanizare a serviciilor poștale. Sarcini sporite se prevăd pentru sectorul telefon-telegraf, în acest sector de activitate, ritmul mediu de creștere a ve­niturilor, va depăși media pre­liminară pe total unitate. Situa­ția se prezintă în deplin a­­cord cu solicitările acestui gen de prestații, cu valoarea dotă­rilor și investițiilor realizate, cu creșterea numărului de abonați. Creșterea activității în sec­torul de difuzare a presei se va menține la nivelul mediei gene­rale. Din cele discutate în ca­drul dezbaterilor, a reușit nece­sitatea luării tuturor măsurilor ce se impun pentru asigurarea desfacerii presei și îmbunătăți­­rii indicatorului „pătrunderea presei la 1.000 de locuitori“. S-a subliniat necesitatea îmbunătă­țirii muncii de colectare și dis­tribuire a abonamentelor, des­chiderii de noi puncte proprii pentru vînzarea cu bucata și atragerea de noi difuzori volun­­tari. Adunarea salariaților s-a ocu­pat pe larg de indicatorii pla­nului de investiții, majoritatea obiectivelor Deoarece prevă­zute a fi realizate în viitorul cincinal, interesează nu numai Direcția județeană ci însăși dezvoltarea și modernizarea ju­dețului nostru, le vom enumera pe cele mai importante: exten­sia cu 1.000 linii a capitalei te­lefonice automate Piatra Neamț, în 1972; — extensia centralei telefonice automate Roman, tot cu 1.000 linii, în 1975; — achi­ziționarea unui număr însemnat de teleimprimatoare; — cons­truirea a 4 oficii PTTR, din care 3 în mediul rural, și poate cel mai dorit deziderat al lo­cuitorilor municipiului Piatra Neamț, instalarea centralei te­lefonice automate interurbane, cu un număr de 204 joncțiuni, în tr. IV. 1975. Datorită cerințe­lor reclamate de dezvoltarea municipiului Piatra Neamț, și afluenței de turiști din sezonul cald, s-a propus spre aprobare forului tutelar, devansarea cu un an a termenului de realiza­re a conectării la sistemul tele­fonic automat interurban. In cadrul dezbaterilor s-a pus ac­cent și pe atenția ce trebuie a­­cordată amplasării posturilor telefonice publice, întreținerii și exploatării lor în bune condi­­țiuni, studierii posibilităților de reamplasare a posturilor exis­tente, în funcție de rentabilita­tea lor. Din cuvîntul vorbitorilor s-au desprins unele greutăți în mun­că, dintre care sînt de mențio­nat­ — slaba calitate și execu­ția necorespunzătoare a unifor­melor diriginților, factorilor poștali și mînuitorilor de valori, condițiile grafice necorespun­zătoare în care se realizează ilustratele, lipsa vederilor colo­rate și cu imagini din localită­țile în care se vind, lipsa cutii­lor de scrisori la blocurile cu grad diferențiat de existența unui număr confort, insufi­cient de circuite directe cu loca­litățile Iași și Suceava. Adunarea generală a salaria­ților a remarcat un plus de exi­gență în abordarea problemelor activității de poștă și telecomu­nicații: îndeplinirea cu succes a planului pe anul în curs și asigurarea unui start bun în primul an al noului cincinal, vor materializa cerințele recla­mate de ridicarea continuă a eficienței economice. 1 I Porumbul în hambare! (Urmare din pagina I)­gomirești cîte 11 la sută, Ure­­cheni 12 la sută, Tupilați 15 la sută, Gherăești 16 la sută, A­­gapia și Dumbrava Roșie 18 la sută etc. Nesatisfăcător este sta­diul acestei lucrări și la C.A.P. Războieni. Răcirea bruscă a timpului și faptul că vremea se arată în continuare instabilă, ceea ce ar avea repercursiuni negative a­­supra recoltei de porumb care ar fi prinsă în cîmp, impun cele mai hotărîtoare măsuri pentru ca toate brațele de muncă și mijloacele mecanice să fie fo­losite din plin la recoltare. O atenție deosebită trebuie acor­dată în aceste zile eliberării te­renului. Se știe că pînă la sfîr­­șitul perioadei optime pentru însămînțarea grîului mai sînt doar cîteva zile. Ori după po­rumb mai este de însămînțat o suprafață apreciabilă de grîu. De aceea, nu trebuie precupe­țit nici un efort pentru ca în următoarele zile întreaga su­prafață cu porumb să fie recol­tată, acordîndu-se prioritate tar­lalelor planificate pentru însă­­mîntatul grîului, iar recolta să fie în întregime pusă la adăpost de intemperii. O deosebită contribuție trebuie s-o aducă în aceste zile organele și organizațiile de partid comu­nale și din CAP, consiliile populare care trebuie să-și in­tensifice eforturile pentru mo­bilizarea la muncă a întregii mase de cooperatori. (Urmare din pagina I) noi și eficiente tehnologii de construcții. primul rînd Am în vedere în schimbarea struc­turii de rezistență la construc­țiile de locuințe, introducerea altor tehnologii cum ar fi: dia­fragme din beton armat turnate în cofraje plane, planșee cu goluri, scări și podețe, pereți despărțitori și panouri de fa­țade, toate din prefabricate. Desigur, că această acțiune noi o vom continua și ținem seama chiar în perioad­a actuală, cînd ne preocupa­­ Pregătirea pro­ducției, a șantierelor în gene­ral pentru iarnă și pentru acti­vitatea anului viitor. Rezultatele bune de care am luat cunoștință la întreprinde­rea județeană de construcții­­montaje constituie fundamen­tul solid al producției din lunile viitoare, pe șantiere în afară de acestea, deja au fost în­treprinse și alte acțiuni speci­fice pregătirilor. Bunăoară, la această oră au fost atacate circa 500 apartamente reprezen­­tînd un front de lucru pentru perioada de iarnă și anul viitor, adică aproximativ 30 la sută din planul de locuințe stabilit pentru 1971. Stadiul fizic pre­văzut în grafice pentru toate obiectivele va permite ca și în perioada de după 15 noiembrie să se asigure suficient front de lucru pentru forța de muncă existentă și, bineînțeles, va asi­gura predarea ritmică a apar­tamentelor, începînd chiar cu primul trimestru al anului vii­tor, în cadrul măsurilor între­prinse pe șantierele de la Ro­man și Piatra Neamț, un loc principal l-a ocupat și îl ocupă asigurarea documentației de execuție. Față de alți ani, în această mai strînsă perioadă s-a ținut o legătură cu bene­ficiarii, în felul acesta s-a asi­gurat, pe total, peste 70 la sută din documentație, iar pen­tru lucrările care aparțin consi­liului popular județean docu­mentația de execuție este asi­gurată in proporție de 90 la sută din volumul lucrărilor ca­re se vor efectua. Astfel cons­tructorul poate cunoaște din timp necesarul de materiale a­­locate prin balanță, iar în final are posibilitatea să facă toate demersurile pentru aproviziona­re la nivelul documentației. Conform planului de orga­nizare a activității șantierelor pe timp friguros, pînă la sfîr­șitul tă lună primei decade din aceas­întreprinderea a fost aprovizionată cu o serie de materiale încălzirea pentru închiderea și spațiilor de pro­ducție și protejare înghețului, cum ar fi: împotriva 25.000 mp geam, 3 tone polietilenă, 100 tone combustibil de calori­fer, 2 tone clorură de calciu ne­cesare urgentării întăririi beto­nului etc. Așa după cum s-a remarcat și cu alte prilejuri, dacă în general șantierele întreprin­derii montaje județene de construcții­­acordă atenție reali­zării ritmice a planului, înca­drării în termenele de execuție, apoi la planificare capitolul calitate se pare că nu toate re­sorturile „funcționează nor­mal”. In legătură cu acest as­pect aflăm că au fost între­prinse o serie de măsuri. Este vorba de organizarea activității de calificare și ridicarea calificării, de specializarea executării lucrărilor de con­strucții în sensul că for­mațiile de lucru vor fi orga­nizate pe feluri de lucrări (cota zero, structuri de rezistență, finisaje, instalații etc.). în cartierul Dărmănești s-a și tre­cut la acest mod de organizare a formațiilor de lucru. Cît de eficientă va fi această măsură aplicată ne vom convinge cînd vom analiza mai detaliat acest aspect. în orice caz, calitatea lucrărilor de construcții în ge­neral, finisajelor și instalații­lor, nu trebuie și nu se poate reduce la ceea ce s-a făcut sau se preconizează pentru viitor. Din cele relatate în rîndurile de mai sus se desprinde con­cluzia că în perioada de față pe șantierele întreprinderii jude­țene de construcții și montaje se acordă atenție bunei pregă­­tiri pentru sezonul friguros. Nu se poate spune însă că s-a fă­cut totul. Ne gîndim la urgen­tarea lucrărilor de echipare co­­respunzătoare a centralelor ter­mice, executarea instalațiilor de încălzire, a canalelor de scurgere și, în mod special, a drumurilor de acces pe toate șantierele, care, așa după cum bine spunea cineva de la IJCM, deocamdată sînt la pămînt. Și totuși timpul nu așteaptă, iarna bate la ușă. Șantierele de construcții ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]­ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ IIV întreprinderea construcții - montaj Timișoara Bd. Republicii nr. 25 angajează urgent zidari, dulgheri, geamgii și muncitori necalificați pentru șantierele din Caransebeș, Timișoara și Arad. Se asigură caza­re gratuită, masă contra cost. Plata în acord simplu sau global. Duminică, 18 octombrie 1970 I ■ m ■ B m­a ■ [UNK] ■ ■ ** * ■» ■» ** * *• «• « « *• *i FACILITĂRI ȘI SIMPLIFICĂRI (Urmare din pagina I) declarantul și delegatul de sta­re civilă de a lua în conside­rare prenumele indicat de de­clarant atunci cînd acesta este altul decit cel înscris în certi­ficatul medical constatator al nașterii, este neîndoielnic că se va realiza o și mai mare economie de timp și efort prin aceea că ce­tățeanul va fi scutit de obliga­ția de a reveni la unitatea sa­nitară emitentă a certificatului constatator pentru a obține rec­tificarea prenumelui așa cum se proceda pînă acum. Tot în acest sens este subli­niat soluția calitativ superioară dată în noile reglementări, pro­blemei emiterii certificatelor medicale constatatoare a naște­rii, al căror cuprins este tipizat, spre deosebire de vechile in­strucțiuni care nu prevedeau condițiile ce trebuie îndepli­nite de certificatele medicale, din care cauză adesea cetățea­nul era purtat pe drumuri pen­tru tot felul de completări și adăugiri nefăcute de organele sanitare dar pretinse de dele­­gatul de stare civilă. în același timp prin noua re­glementare se elimină multe de­ficiențe constatate în redacta­rea actelor de stare civilă prin reglementarea modului de com­pletare a rubricilor referitoare la localități. Stabilirea obliga­tivității completării rubricilor din acte cu actuala denumire a localităților (municipii, orașe, comune) și specificarea vechii denumiri a acestora în rubrica „Mențiuni“ din cuprinsul certi­ficatelor de stare civilă, va avea ca rezultat înlăturarea confuzi­ilor și erorilor între vechea și actuala denumire a localităților (frecvente la re­dactarea actelor pînă în pre­zent) și în mod implicit dimi­nuarea numărului de acte în­tocmite cu asemenea greșeli. De asemenea, bararea rubri­cilor­ care nu se completează la data întocmirii va evita ero­rile săvîrșite de delegați de sta­re civilă prin completările ulte­rioare ce erau posibile sub im­periul vechilor reglementări, stabilindu-se un sistem unic de efectuare prin mențiuni a ori­căror modificări survenite după întocmirea actului de stare ci­vilă. Neclaritățile ivite în practică, privind înregistrarea copilului născut viu dar decedat înainte de expirarea termenului de în­registrare a nașterii, sunt elimi­nate prin stabilirea regulei că se înregistrează mai intîi naște­rea și numai prin excepție se va putea înregistra în prealabil decesul cu obligația pentru de­legatul de stare civilă de a ur­mări si înregistrarea imediată a nașterii. Un progres substanțial se realizează în noile instrucțiuni prin introducerea în declarația de căsătorie — pe lângă men­țiunea că părțile au luat cu­noștință de prevederile art. 4—10 și 27 din Codul familiei, tipărite pe verso-ul declarației, și a mențiunii că nu există nici o piedică legală pentru încheie­rea căsătoriei. Această măsură va contribui și mai mult la prevenirea în­cheierii unor căsătorii nule și la înlăturarea invocării ulte­rioare a necunoașterii dispozi­țiilor legale, ori de câte ori u­­nuia dintre soți i-ar reveni răs­punderea pentru încălcarea a­­cestora. Obligativitatea stabilită pen­tru organele sanitare de a men­ționa expres în certificatele prenuptiale dacă părțile se pot sau nu căsători, soluție care în vechea reglementare depindea numai de consimtămîntul vii­torilor soți, va permite delega­tului de stare civilă să aibă un rol activ în situația cînd din­­tr-o cauză evidentă a stării să­nătății, căsătoria nu s-ar pu­tea încheia. înlesniri se aduc și în ce pri­vește căsătoria străinilor care sunt născuți în țară, dar care nu au domiciliul în Republica Socialistă România, cum și pen­tru străinii care nu sunt născuți in țară, prin posibilitatea, ca în lipsa certificatelor de naș­tere, pentru prima categorie să se depună la dosarul de căsă­­torie extrase pentru uzul or­­ganelor de stat iar pentru cea de-a doua categorie autentice din care să declarații rezulte datele de stare civilă, în același timp înregistrarea mențiunii decesului unuia din­tre soți pe actul de naștere a soțului supraviețuitor va avea drept rezultat oglindirea la zi a stării civile a fiecărei per­soane. Unele dificultăți ivite ante­rior la efectuarea înregistrări­lor speciale au fost înlăturate prin stabilirea unor reguli de a­­mănunt privind înregistrarea în­fierii, a reconstituirilor, înre­gistrărilor ulterioare etc. Deosebit de oportună și de facilă pentru cetățeni apreciez a fi noua procedură de elibe­rare a certificatelor de stare ci­vilă, persoanelor care au do­miciliul sau reședința în alte localități decit acelea unde sunt păstrate actele de stare civilă. Potrivit procedurii stabilite prin noile reglementări sunt scutiți de obligația, cetățenii foste adesea costisitoare și realizată cu o mare pierdere de timp, de a se prezenta la locul înregis­trării actelor sau faptelor de stare civilă, în vederea obți­nerii certificatelor. Cetățenii se pot adresa, de la 15 octombrie a.c., comite­telor executive ale consiliilor populare unde își au domiciliul sau reședința (domiciliu flo­tant), indicînd localitatea unde se găsește registrul în care s-a făcut înregistrarea și datele de stare civilă pentru identificarea actului și domiciliului. Delega­­tul de stare civilă care primește această cerere are obligația să solicite imediat comitetului e­­xecutiv al consiliului popular care păstrează registrul de stare civilă, să i se trimită prin poștă certificatul respectiv, pe care îl va înmîna petiționarului în cel mult 48 ore de la primire, în acest fel s-a suprimat o operațiune intermediară — în­tocmirea copiei pentru uz in­tern — asigurîndu-se și condi­țiile pentru evitarea unor e­­rori, frecvente la completarea certificatului solicitat, prin gre­șita înțelegere a textului înscris în copia pentru uzul intern. A f

Next