Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-10-25 / nr. 831

X. Anul Ili Nr. 831 Duminică 25 octombrie 1970 4 pagini 30 ban în pagina a­­ Vca SITUAȚIA DIN CANADA SCURTE ȘTIRI * < VN/«N^V^^SA*«țS*V*­1AV'N>‘SYVN/V^*^N/S/<w>S^N^S/SXX/S/S/N^>R/C2^*NR/*^^ . ' . " I <>I LUNI, 26 OCTOMBRIE 1970, IN JURUL I OREI 17,30 TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ VA I I -----------------------------------------------------------­I TRANSMITE UN DIRECT DE LA CASA ALBĂ I­I — WASHINGTON, VIZITA TOVARĂȘULUI J­I NICOLAE CEAUȘESCU. Instruirea locțiitorilor secretarilor comitetelor comunale de partid înscrisă în problematica ac­­tuală, de largă complexitate, a muncii politice și cultu­rale de masă, vineri și sâm­­bătă a avut loc, în sala mare a Comitetului județean de partid, instruirea locții­torilor secretarilor comitete­­lor comunale de partid — di­rectori ai căminelor culturale. Programul instruirii a cu­prins informări privind acti­­vitatea comitetelor comunale de partid, a căminelor cultu­rale în lumina ultimelor ho­­tărîri de partid și de stat, a sarcinilor trasate de Com­i­­tetul județean Neamț al P.C.R., precum și prezenta­rea unor importante sarcini actuale ale organizațiilor de partid privind muncii politice și desfășurarea culturale de masă în toate sectoarele de activitate specifice satelor noastre. Un punct de larg interes și aplicabilitate l-a constituit, de asemenea, schimbul de ex­periență organizat în comuna Borlești. Cu acest prilej, loc­­­țiitorii secretariei, comi­stelor comunale de partid au parti­cipat la o complexitate de manifestări politice și cultu­rale susținute în satele Bor­­lești, Mastacăn și Ruseni, care au oferit participanților un larg cîmp de discuții pri­vind eficiența și specifici­tatea activității politice și culturale de masă. Participanții la instruire au beneficiat, de asemenea, de prezența sectorului univ. dr. Mihai Merfea, care a fă­cut o succintă prezentare a principalelor probleme dez­­bătute în cadrul Congresului de sociologie de la Varna, referindu-se, în același timp, la unele probleme ale sociolo­giei culturii de masă. 5­1 J în interiorul j ! Ziarului | J I ALMANAH! j \ a­y 37 000 hectare AȘTEAPTA SA FIE ARATE! Pentru efectuarea acestei lucrări - Urgentați recoltarea culturilor și eliberarea­­ terenului! - Folosiți mijloacele mecanice cu maximum de randament! Odată cu terminarea însămîn­­țărilor, principala sarcină care revine mecanizatorilor este e­­xecutarea în cele mai bune con­­diții și într-un timp cit mai scurt a arăturilor adinei de toamnă pe întreaga suprafață planificată. Pentru aceasta în­să se impun măsuri urgente de eliberare a terenului de po­rumb și sfeclă de zahăr, cul­turi care ocupă încă suprafețe apreciabile de teren. La o analiză sumară a date­­lor centralizate de ultima ope­rativă a Direcției agricole ju­­dețene, s-ar părea că procentul recoltării porumbului — 71 la sută — creează deja posibili­tatea ca cele peste 1.300 trac­toare ce deservesc cooperative­le agricole de producție din ju­deț să aibă un larg front de lu­cru, în realitate însă lucrurile sunt cu totul altfel. Multe uni­tăți au raportat ca recoltat po­rumbul tăiat și așezat în glugi în cîmp, ceea ce, evident, nu rezolvă nici problema spațiului de lucru pentru mijloacele me­canice și nici cea a transpor­tului în pătule­a întregii recol­te de porumb. Șiruri nesfîrșite de glugi barează calea tractoa­relor la Borlești, Bălănești, Dol­­jești, Mărgineni, Rediu, Poe­­nari etc. O situație similară o prezin­tă recoltarea sfeclei de zahăr , pe lingă faptul că pînă în pre­zent s-a scos din pămînt abia 77 la sută de pe cele aproape 7.000 ha semănate cu această cultură, mai sint încă unități unde sfecla zace în grămezi pe cîmp. Aceste cauze, plus faptul că in multe secții de mecanizare „cad" zilnic un număr însemnat de tractoare, fac ca ritmul în care se desfășoară arăturile a­­dînci de toamnă să fie mult sub­­ posibilități. Pe județ din cele 70.000 ha planificate (în care se includ și arăturile din vară) lucrarea a fost efectuată pe 35,1 la sută, cu abia 2 procente mai mult față de operativa din 18 octombrie, ceea ce înseamnă foarte puțin în comparație cu mijloacele tehnice din dotare. Cu excepția cîtorva cooperati­ve unde acestei lucrări i se a­­cordă atenția cuvenită cum ar fi Țibucani, Moldoveni, Căciu­lești ș.a. în majoritatea unități­lor realizările sînt cu totul ne­­satisfăcătoare. Astfel, la Cor­­dun s-au arat abia 86 ha, la Gîdinți și Bnritenești arăturile adinei de toamnă au fost efec­tuate pe cite 100 ha, Roman 130 ha, Oniceni 170 ha, Bălțătești 175 ha etc. Se impun, deci, cele mai e­­nergice măsuri în scopul strîn­­gerii în cel mai scurt timp, a întregii recolte de porumb și sfeclă de zahăr, eliberării tere­nului pentru a da cale liberă tractoarelor. Toate tractoarele să fie folosite la randamentul maxim, lucrîn­­du-se acolo unde este posibil și la lumina farurilor, în așa fel nncit nici o palmă de pă­mînt din cele peste 37.000 ha pe care trebuie încă efectuată această lucrare să nu rămînă nearată. MÍINE ÎNCEPE AZI Anchetă pe tema pregătirii cadrelor calificate la IX F* S* Săvinești Pe platforma modernei in­dustrii de la Săvinești se des­fășoară, în afară de miraculoa­sa producție a uriașelor retorte ale chimiei, și o susținută ac­tivitate de­ construcții. în pre­zent se construiesc noi obiective ale chimiei industriale ț, dar, în­­cepind din anul viitor, și , de-a lungul, întregului cincinal ur­mător, Săvineștiul se va îmbo­găți cu noi capacități de produc­ție : Azot IV, două instalații de fabricare a firelor poliamidice și una pentru fibre poliamidice, caprolactama III, melana IV, un atelier­ de mecanică fină în care se vor produce piese de schimb ce se mai importă încă – iată cîteva dintre denumirile inves­­tițiilor săvineștene din anii vii­tori. Numai în 1971 se vor in­vesti la U.F.S. Săvinești fon­duri de peste un miliard de lei, mai mult decât totalul fondu­rilor de investiții consumate în Întregul județ în acest an. Pes­te cinci ani producția globală industrială a Săvineștiului va fi de trei ori mai mare! De la 8.400 de oameni ci­ muncesc azi acolo, în 1975 se va ajunge la aproape 14.000. De unde vor fi recrutați, cine sînt acești mii și mii de muncitori care vor­ stăpîni instalațiile de cea mai înaltă tehnică ale Săvineștilor de mîine? „ba o dezbatere din cadrul Consiliului de administrație al Centralei industriale pentru fi­bre chimice — își amintește Jean Mănescu, director cu pro­bleme de personal și învăță­­mînt — cineva a ridicat proble­­ma cadrelor de care vom avea nevoie pentru producția viitoare a Săvineștiului. Altcineva a rostit: „Ce bine dacă toți viitorii muncitori­ ar avea o calificare înaltă!“. Nu peste multă vreme într-o ședință a Comitetului de partid s-a pus în dezbatere pro­blema recrutării și școlarizării cadrelor calificate pentru viito­rul cincinal. Secretarul de par­tid a considerat că este una din­­tre marile probleme de la noi și a insistat ca să se abordeze discuția acestei probleme­­ sub un unghi care ni s-a părut prea curajos și cam nerealizabil, să a­­sigurăm producției de mîine numai oameni de înaltă califi­­cărei Comitetul de partid îm­preună cu­ consiliul de adminis­trație a constituit un colectiv de specialiști care au studiat profund­ ,și multilateral căile de specializare continuă, de ridi­care a calificării muncitorilor și tehnicienilor, de la Săvinești și de atragere de noi contingente de oameni spre acest mare obiec­tiv industrial. Au urmat luni și luni de muncă, dar rezultatele sunt extrem de bune...". Desigur că mai întâi s-a pus chestiunea ridicării necontenite a calificării miilor de muncitori existenți la Săvinești. Opera­torii chimiști, mecanicii, lăcă­tușii, laboranții, electricienii, care zi și noapte muncesc cu în­suflețire în această cetate . Ion MILITARU (Continuare in pag. a II-a) ÎNCHEIEREA sesiunii JUBILIARE a O. N. I). Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24 . De la tri­mișii speciali Sîmbătă, 24 oc­tombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consa­crată celebrării unui sfert de secol de existență a Organiza­ției Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfă­șurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 oc­tombrie, sub deviza „pace, jus­tiție, progres". La ora 10:45 (ora New York­­ului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pu­pitrul rezervat României au luat loci Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Po­­pescu, membru­ al Comitetului Executiv, secretar al G.C. P.C.R., deputat în Marea Actu­al nare Națională, Corneliu nescu, ministrul afacerilor Mă­ex­terne, Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al Ro­mâniei la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice Internationale prezente la New York cu oca­­ Continuare 1 flag. a IV-aJ Curier Deschiderea universităților populare din Roman și Tîrgu Neamț Așteptată cu viu interes, deschiderea oficială a univer­­sităților populare din Roman și Tîrgu Neamț are loc in cursul zilei de astăzi, orele 10, la casele de cultură din cele două localități. In cadrul Universității populare din Roman vor func­ționa următoarele cursuri : Cursul de istoria patriei; Cursul de literatură univer­sală; Medicină generală; Curs tehnic (metalurgie, siderurgie, construcții de mașini, mate­riale de construcții); Cultură generală. La Tîrgu­ Neamț, casa cultură găzduiește următoa­re rele cursuri : Probleme ale relațiilor internaționale în e­­poca contemporană ; Istoria artelor și a meșteșugurilor ; Mituri și adevăruri;; Familia și educația copilului; Medi­cina profilactică — (progra­mate lunar) ; cursul de învă­țare a limbii franceze— (săp­­tâmînal). . Prelegerile,­­vor fi susținute de cadre didactice universi­tare, ingineri, reprezentanți ai vieții ,­politice și culturale, intelectuali de diverse specia­lități etc. , conferind astfel manifestărilor o ținută științi­fică superioară, garanția unui Înalt interes din partea cursanților. Expoziții . Radu Cenntea, la Koznov. Recent a fost deschisă în sala clubului din Roznov expo­ziția Radu Ceontea. După ce s-au bucurat de succes in ca­drul expoziției personale des­chise la Piatra Neamț, lucră­rile tînărului artist (în număr de peste 20) pornesc intr-un turneu de lungă durată prin diferite centre ale județului, configurându-se ca o bună propagandă modalităților mo­derne de expresie în pictură. Rețin în mod deosebit atenția compozițiile : „la groapa lui taie“, „Singurătate în doi“, „Viziunea",­ „Portretul actoru­lui Cornel Nicoară“, „Măști“, Colind“ etc. „ Gh. Trăistaru, la Piatra Neamț. Vineri seara, in sala mică a Casei de cultură a sin­dicatelor din Piatra Neamț a avut loc vernisajul expoziției lui Gh. Trăistaru. Par­ticipant la mai multe reuniuni de grup ale artiștilor plastici amatori, Gh. Trăistaru apare pentru prima dată în fața pu­blicului cu o expoziție per­­sonală, cuprinzând 33 de lu­crări de grafică și în ulei. Ma­nifestarea se înscrie într-o inițiativă mai veche a U.J.C.M., în colaborare cu Casa județeană a creației populare, de stimulare a crea­torilor proveniți din rîndul meșteșugarilor. à ZIUA FORȚELOR NOASTRE ARMATE DEPUNERI DE COROANE Ieri dimineață, tn cadrul ma­nifestărilor consacrate Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, la cimitirul Eroilor din Piatra Neamț a a­­vut loc solemnitatea depunerii unor coroane de flori, în­ semn de adune omagiu pentru cei care, cu prețul vieții lor, au apărat independența patriei, li­bertatea poporului român. La solemnitate au luat parte tovarășii : Ștefan Boboș, prim­­secretar­ al Comitetului jude­țean Neamț al P.C.R., președin­tele Consiliului popular jude­țean, Vasile Dascălu, Constantin Potingă, Ioan Angelescu și Au­rel Zbanț, secretari ai Comite­tului județean Neamț al P.C.R., membri ai birourilor Comitete­lor județean Neamț și munici­pal Piatra Neamț ale P.C.R., al Comitetelor executive ale Con­siliilor populare județean și municipal Piatra Neamț, con­ducători ai unor organizații de masă și obștești, ai unor insti­tuții și întreprinderi, ofițeri superiori, delegați ai oamenilor muncii din Piatra Neamț. Ostași și pionieri au făcut de gardă la mormintele eroilor. Garda de onoare a prezen­tat onorul. Fanfara municipiu­lui a intonat apoi Imnul de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. In acordurile solemne ale marșurilor funebre, la mormin­telor eroilor căzuți pentru apă­rarea patriei și ale ostașilor so­vietici, care și-au jertfit viața pe aceste locuri, în luptele pur­tate împotriva trupelor fascis­te, au fost depuse coroane de flori din partea Comitetelor ju­dețean Neamț și municipal Pia­tra Neamț ale P.C.R., Consi­liilor populare județean Neamț și municipal Piatra Neamț, pre­cum și din partea unor organi­zații de masă și obștești, a unor întreprinderi și instituții. În încheiere, cei prezenți au primit defilarea gărzii de o­­noare. Depuneri de coroane au a­­vut­ loc, de asemenea, la Ro­man și Bicaz, în prezența bi­rourilor Comitetelor municipal Roman și orășenesc Bicaz ale P.C.R., a membrilor Comitetelor executive ale Consiliilor popu­lare municipal Roman și orășe­nesc Bicaz, a unor reprezen­tanți ai organizațiilor de masă și obștești, al oamenilor mun­cii din întreprinderi și instituții. Demnă continuatoare a tradițiilor de luptă ale poporului Forțele armate ale Republicii Socialiste România — braț în­armat al poporului — continuă tradițiile faptelor de arme ale Înaintașilor care au luptat, sa­­crificîndu-și viața, pentru liber­­tatea și neatîrnarea acestui pă­­mint. Rovine, Podul-lnalt, Călu­­găreni, Mărășești reprezintă pentru fiecare militar al arma­­­­tei noastre nu simple și plăcute amintiri istorice, ci pilde sacre de înalt patriotism date de cei cărora pămintul, apa, aerul a­­cestei țări le-au fost mai scum­pe decit orice. Dacă am reușit să supravie­țuim în arcul carpato-dună­­rean, dacă aici s-a form­at o na­țiune liberă, mîndră, de sine stătătoare, în condițiile cînd sute de seminții ne-au călcat de-a lungul veacurilor, aceasta o datorăm miilor de bărbați ai acestui popor, care nicicînd nu s-au temut de moarte. Noua armată a poporului a apărut în focul luptelor duse în General-maior Ioan LUCAN timpul insurecției armate de la 23 August 1944. Militarii armatei române au partici­pat activ alături de forțele insurecționale civile, la înfăp­tuirea marelui act istoric — la primul asalt al Revoluției Popu­lare. Apoi, forțele insurecționale civile și militare au împiedicat pe hitleriști de a acționa pe li­nia fortificată dintre Carpații Orientali, Focșani și Dunăre, important punct strategic — poartă de pătrundere în Balcani. Evenimentele ulterioare de pe frontul antihitelerist au probat și mai mult patriotismul și forța armatelor române. Iată cîteva mărturii consemnate în diferite documente ale vremii: Ziarul „New York Herald Tribune“ din 24 august 1944 releva că „ră­mășițele armatelor a 6-a și a 8-a germană au fost prinse în cursă între ruși și români, care, în conformitate cu ordinele pri­mite de la București, au ata­cat pe germani pe la spate. E pentru a doua oară cînd Wehr­­machtul a avut o armată a 6-a prinsă în cursă“. Succesul insurecției armate a dus, de asemenea, la eșecul încercării hitleriștilor de a re­zista pe aliniamentele Carpați­­lor Meridionali. Organizarea a­­părării și respingerea de către trupele române a atacurilor germano-ungare din podișul transilvan, au avut o deose­bită importanță, pentru desfă­șurarea ulterioară a războiului. Această operație a armatei ro­mâne a fost viu comentată peste hotare. Postul de­­ radio New­­ York, într-o emisiu­ne din (Continuare în pag. a II-a) ! Construcții de mare utilitate ale cooperației de consum An de an sporește zestrea materială a cooperației de con­sum, determined lărgirea re­țelei comerciale și a p­ostărilor de servicii la sate, precum și o mai bună, mai modernă deser­vire in numeroase localități ale județelor, și pe traseele turis­tice ale județului nostru, într-o convorbire cu Nicolae Jora, șeful biroului investiții al IJECCOP, am aflat că pentru­ acest an planul de investiții din fonduri centralizate prevede o valoare însemnată, din care mai bine de jumătate e desti­nată construcțiilor montate. Deja au fost date în fo­losință, la termen, magazinele universale cu bufet din Rediu și Petricani. Sunt unități mo­derne, dotate cu mobilier nou și prevăzute cu lumină electri­că (la Rediu cu neon), care ofe­­­­ră bune condiții de aprovizio­nare și deservire a populației din aceste localități. Acolo to­tul depinde acum de grija, bu­na gospodărire și hărnicia ges­tionarilor și lucrătorilor pentru ca în comunele pe care le de­servesc să nu lipsească nimic din ceea ce se găsește în depozite. Din aceleași fonduri, a fost executată și dată în folosință încă din vară brutăria din Taz­­lău, cu o capacitate de pro­ducție de 2,5 tone pîine in 24 ore. .La Hotelul turistic Agapia, s-au realizat o serie de ex­tinderi si dotații (statia de par­care, beci, ghețărie, 15 căsuțe camping). Sunt în curs de construcție , magazinele­­ universale cu fet din Borca (prevăzut cu bu­e­­taj), Dumbrava Roșie (care deși avea termen de dare in folo­sință anul 1971 va fi gata in a­cest an), Pipirig (cu etaj) care va fi pus în funcțiune luna viitoare, Războieni care va fi gata în 1971. Microcomplexul de la Bodești în care vor func­ționa numeroase secții de pres­tări de servicii către popu­lație (frizerie, coafură, cizmărie, reparații radio și obiecte de uz casnic) prevăzut pentru 1971, va fi, probabil, realizat în tota­litate în acest an. După cum am anunțat la timp în ziarul nostru, la jumătatea lunii oc­tombrie au început săpăturile la fundația unui frumos com­plex comercial cu etaj la Roz­nov, important centru­ forestier și agricol din județul nostru. Amplasat la un bun vad co­mercial și prevăzut cu o gamă largă de utilități, complexul va putea deservi, la un nivel su­­perior pe toți solicitanții. După informațiile pe care nu­ le-a dat Vasile Ungureanu, di­ 1­rrgintele de șantier al benefi­ciarului, constructorul acestor edificii — 1.C.P. Bacău din ca­drul Gentrocoop — dispune de Tudor CERCHEZ (Continuare în pag. a IlI-a) i à U

Next