Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-02-14 / nr. 617

mm Ifir și a cravatelor roșii Primii pași în deprinderea alfabetului vieții sociale Organizația pionierilor ur­mărește într-un cadru larg, cu ajutorul unor mijloace și me­tode proprii, realizarea con­cordanței între dorințele, pasiunile, aspirațiile școlari­lor și cerințele exprimate de societatea socialistă față de ei, într-o lume în plină muta­ție în care transformările eco­nomice și sociale sunt forțele cele mai importante de influ­ențare a tineretului, iar dez­voltarea mijloacelor de infor­mare cere o mare putere de selecționare, educația nu se mai poate limita la o simplă acumulare de cunoștințe. In acest context, educația ideologico - politică se reali­zează prin juxtapunerea mai multor factori — școală, fa­milie, organizații de tineret — metode și acțiuni, iar sarcina de primă importanță pentru noi, cei care lucrăm direct în acest proces, este aceea de a-i determina pe pionieri și școlari să învețe, să deprindă în cadrul organizației alfabe­tul vieții sociale. Realizarea acestui obiectiv nu poate fi făcută dintr-odată și într-un cadru educațional restrîns, ci solicită potrivit mijloacelor proprii pe care le are la înde­­mînă organizația, o politică educativă de durată, orientată spre cunoașterea de către copii a locului pe care-l ocupă poporul nostru în lume, a rolului partidului în conducerea nemijlocită a ma­selor,, dezvoltarea sentimen­tului de dragoste și prețuire față de tot ceea ce societatea noastră nouă le pune la dis­poziție ca să intre pregătiți în viață, avînd ca scop final aderarea fără șovăire a fie­cărui pionier la politica de înfăptuire a idealurilor so­cietății noastre. Numeroasele succese obți­nute de consiliile pionierești din școlile județului nostru în educația politico-ideologi­­că demonstrează concludent posibilitățile existente în a­­cest sens. Peste 15.000 de pi­onieri și școlari au pornit anul trecut pe cărările patriei să cunoască și să­ admire re­alizările înfăptuite de poporul ■Bostru, sub conducerea parti­ prof. N. VASILIU, președintele Consiliului județean Neamț al Organizației pionierilor dului, în cei 25 de ani de la Eliberare. Vizitarea Expozi­ției Realizărilor Economiei Naționale, minunatele pei­saje întîlnite de la Ma­rea Neagră, pînă în Ma­ramureș și din Banat pînă în Bucovina, au dat copiilor imaginea de ansamblu a unei țări înfloritoare, aflată în plin avînt constructiv. Micii „că­utători de comori" de la școlile din Pîrîul Caprei, Va­­ratec, Tupilați, Grumăzești, Farcașa, Rediu, Războieni au pus în evidență adevărate comori etnografice și arheo­logice, aducîndu-și în acest fel contribuția la cunoașterea valorilor materiale și spiritu­ale existente în localitățile unde trăiesc. In programele unităților și detașamentelor de pionieri, în tematica cercurilor de la școlile generale nr. 1 Zănești, Mădei, Rocna, Gîrcina, nr. 4 Piatra Neamț, nr. 5 Tîrgu Neamț, nr. 14 Roman, la ca­sele pionierilor din Piatra Neamț și Roman își găsesc loc tot mai mult manifestări ce se încadrează în sfera educației științifice. Ele ajută pe pionieri­­i școlari să îi se debaraseze de prejudecă­țile și concepțiile mistico-re­­ligioase, să privească cu în­credere mărețele cuceriri ale științei și tehnicii contempo­rane, rod al activității crea­toare a omului, însușirea conștientă de către marea masă de școlari a îndatori­rilor pionierești, respectarea legămîntului solemn luat sub faldurile drapelului tricolor, participarea activă, la viața organizației și sprijinirea ac­țiunilor întreprinse, ilustrează sfera din ce în ce mai largă de cuprindere a copiilor la înfăptuirea acțiunilor incluse în programele de activitate. Practica a dovedit că este lipsită de perspectivă păre­rea unor cadre didactice, co­mandanți de pionieri, care consideră că educația poli­­tico-ideologică se reduce la simpla informare a copiilor, că sunt suficiente învățarea unui cîntec patriotic, o vizită sau o excursie la o între­prindere sau monument isto­ric, pentru ca obiectivul edu­cațional propus să fie realizat, în realitate, educația ideolo­­gico-politică nu poate fi com­partimentată pe resoarte de activitate : cultural, artistic, sportiv, turistic, tehnico-știin­­țific etc. Ea nu se realizează în mod izolat, ci ca efect al tuturor acțiunilor educative, printr-o îmbinare armoni­oasă și conștientă a tuturor activităților pionierești, prin­tr-o participare conștientă și continuă la munca de edu­care care se desfășoară în organizația de pionieri. Traducerea în viață a a­­cestor deziderate cere însă competentă, astfel încît fie­care școlar, ajuns la vîrsta pionieriei, să se integreze organic în viața organizației, să participe din convingere la tot ceea ce colectivul din care face parte își propune să realizeze. Bineînțeles că toa­te activitățile trebuie să aibă un scop precis, să fie înca­drate cu claritate în planul general de formare și educa­re a tineretului școlar. Ne exprimăm convingerea că munca consiliilor pionie­rești din școlile județului, desfășurată în scopul educării politico-ideologice a tuturor copiilor, va căpăta noi valen­țe, că va spori contribuția tuturor educatorilor la reali­zarea sarcinilor mărețe trasate organizației noastre de către partid. Scenă din spectacolul „Catihetii“, susținut de formația școlii generale nr. 4 Piatra Neamț O ÎNTÎLNIRE FRUC­TUOASĂ Recent, numeroși pionieri din Piatra Neamț au parti­cipat la o interesantă intil­­nire cu un grup de redactori ai emisiunilor pentru copii de la posturile noastre de ra­­d­io. Intre gazde și oaspeți a avut loc un schimb fructuos de păreri,­ copiii punindu-le diverse întrebări și venind cu numeroase propuneri pen­tru Îmbunătățirea conținutu­lui emisiunilor Îndrăgite. In mare parte, sugestiiile lor au fost acceptate. Oaspeții au promis că vor reveni curînd in orașul nostru, să viziteze Casa pionierilor. Cornel MELINTE, cl. a V-a, membru al cercului „Micilor ziariști" de pe lângă Casa pionierilor HARTA LITERARĂ CREANGĂ la planul de activități pe acest trimestru, pionierii din clasa noastră au întocmească o hartă hotărît­­ă literară consacrată lui Ion Creangă. Discuțiile conduse de fiecare dată de către un pionier ales dintre cei mai buni la Învăță­ CEAHLĂUL -­­-----------------------------------------------------------­Ziarul nostru publică astăzi prima dintre paginile lunare consacrate activităților desfășu­rate de pionierii din satele și orașele județului, in cuprinsul cărora intenționăm să includem­­ știri și reportaje despre cele mai interesante și­­­­nstructive manifestări, articole cu caracter me­­­­­odologic și de îndrumare. Dorim ca ele să­­ devină veritabile promotoare ale experienței­­ pozitive, găzduind opinii ale comandanților de­­ detașamente și unități, ale pionierilor înșiși,­­ făcînd larg cunoscute acțiunile care s-au bucu­­­­rat în cea mai mare măsură de asentimentul­­ copiilor și au avut astfel o eficiență educativă \ sporită- Adresăm pe această cale o stăruitoare ( invitație tuturor celor ce lucrează cu pionierii­­ de a fi pe viitor colaboratorii noștri în alcătui­­­­rea următoarelor pagini, scriindu-ne despre­­ cele mai reușite activități, despre metodele folo­­­­site și comunicîndu-ne ce ar dori să găsească în­­ paginile dedicate muncii cu pionierii. Depistarea micilor talente In școala noastră, consi­liul pionieresc acordă aten­ția cuvenită activității cultu­­ral-artistice a pionierilor. Pornind de la detașa­ment, prin organizarea unor concursuri devenite tradi­ționale, ca cel mai bun reci­tator, solist, dansator, poves­titor, se realizează primul contact cu publicul, decisiv pentru dezvoltarea curajului, a stăpînirii de sine, pentru în­­frîngerea timidității. Cîștigul este și mai mare cînd progra­mul artistic este susținut în fața unui public mai numeros. Revelatoare în depistarea talentelor din cadrul detașa­mentelor au fost dialogurile pe aceeași scena. Cu riscul de a fi considerate manifes­tări anacronice, trebuie să spunem că atmosfera com­petitivă a acestor serbări șco­­lare le fac încă îndrăgite de copii. Spre a se evita șablo­­nismul, s-a pus în valoare ca­pacitatea unor comandanți și a unor colective de pionieri de a prelua anumite manifes­tări de folclor local. Astfel s-a șters praful de pe unele texte din repertoriul teatru­lui popular de haiduci, pio­nierii fiind primii care au cules diferite texte de la vîrstnicii comunei, s-au rea­dus în actualitate pași de dans amenințați să fie aco­periți de uitare. Treptat, începe să cîștige tot mai mult teren preocupa­rea de a organiza la nivelul detașamentelor și unității ac­tivități artistice mai com­plexe, cu un, mai bogat con­ținut­ educativ. Locul obiș­nuitelor serbări școlare, să le numim liniare, unde poezia urmează cântecului și invers și care, după părerea noastră, constituie în momentul de fa­ță un act formal, a fost luat de programe artistice cu o încărcătură emoțională mai puternică. Așa a fost, de pildă, montajul literar-mu­­zical „Hora Unirii“, pregătit și prezentat de pionierii de­tașamentului clasei a VII-a B, comandant tov. prof. Angela Avram. De asemenea, de un mare succes s-a bucurat mon­tajul „Te cîntăm, Românie!", alcătuit prin combinarea celor mai reprezentative versuri patriotice din creația lui M. Eminescu, G. Coșbuc, Al.­­ Vlahuță, la care s-au adăugat,­­ pentru a pregăti mesajul fi­nal, versuri din poezia con­temporană. Mergînd pe linia moderni­zării spectacolului dat de copii și pentru copii, există în școala noastră proiecte și mai îndrăznețe. In cadrul cer­cului literar se pregătește un spectacol, gen varietăți pen­tru copii, intitulat „Flori de mai“, care se va prezenta cu ocazia zilei de 1 Mai și a Zilei pionierului. Preocupări, ce-i drept mai timide, există și în domeniul teatrului. Pro­gramul de activitate al deta­șamentului clasei a VI-a A, comandant prof. Maria Lazăr, prevede punerea în scenă a piesei „Un om fără glorie", de Virgil Stoenescu. Se impune o atentă selecționare a re­pertoriului, pornindu-se de la ideea că elevul, spectator sau interpret, este extrem de receptiv la mesajul artistic și de idei al piesei. Considerăm necesar ca în scopul unei substanțiale în­viorări a activității artistice pioniereștii Consiliul jude­țean al organizației pionieri­lor să­­ organizeze, în colabo­rare cu Inspectoratul școlar și Comitetul de cultură și artă, instruirea diferențiată a celor ce muncesc nemijlo­cit în activitatea artistică cu pionierii. Contactul cu per­sonalități ale vieții artistice din județ — regizori, actori, metodiști, specialiști din di­verse domenii ale artei — ar fi extrem de util. Dacă la vo­lumul acțiunilor noastre se va adăuga și calitatea, acti­vitatea artistică va ocupa lo­cul ce i se cuvine în ansam­blul preocupărilor organiza­ției de pionieri. prof. Mihai TIMOFTE, comandant de detașament la Școala generală Podoleni CINSTIND MEMORIA ÎNAINTAȘILOR A devenit un bun obicei in clasa noastră să intimpinăm cum se cuvine marile eveni­mente din istoria patriei. Cu prilejul zilei de 24 ianuarie, detașamentul a pregătit o fru­­moasă serbare. Toți copiii au venit Îmbrăcați în costume naționale, iar interpreta sce­netei „Moș Ion Roată și U­­nirea“ s-au costumat in haine de epocă, și-au pus mustăți și barbă, așa ca-n povestirea lui Creangă. N-a lipsit nici bo­lovanul mare și greu cu a­­jutorul căruia boierul se stră­duia să-i convingă pe oameni că „unde-i unul nu-i putere". Am dlnsat apoi și am dansat „Hora Unirii“, plecând acasă cu sufletele pline de emoție. Acum, pregătim un mont­a­j­­literar-muzical pentru come­morarea eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor din februarie 1933. îmbrăcați in salopete și costume pionie­rești, copiii vor interpreta poezii și cintece Închinate a­­cestui glorios episod, in vre­me ce pe o hartă a țării vor fi marcate localitățile unde au avut loc acțiunile greviste de acum 37 de ani. Rodica COJOCARU clasa a Vl-a, Școala­ generală Dochia­tură urmăresc să stabilească evenimentele, data și locali­tatea unde s-au petrecut, marcîndu-le pe hartă. La sfirșit, vom avea o imagine completă a drumului parcurs de Creangă din satul de pe malul Ozanei pînă în bojdeu­ca din dealul Țicăului, unde tăifășuia ceasuri de-a rundul cu bădița Mihai, poetul Mi­­hai Eminescu, prietenul cel mai apropiat inimii sale. Mihaela NĂFORNIȚA, clasa a V-a, Școala generală Ceahlău CĂUTĂTORII DE COMORI Totul a pornit de la o expo­ziție de obiecte vechi, pe ca­re detașamentul nostru a or­ganizat-o in vara anului tre­cut. Acum, sala aceea a de­venit un adevărat muzeu et­nografic, In care membrii cercului „Micii căutători de comori", recent înființat, au adunat peste 230 exponate grupate tematic , obiecte de stînă, de uz casnic, de nun­tă, albume de țesături și cu­sături cu motive naționale. Vrem ca, ajutați de consiliul popular comunal, să putem muta în curtea școlii cea mai veche casă din sat și să a­­dăpostim acolo micul, dar prețiosul nostru muzeu, Ion SILACHI, cl. a IV-a, Școala generală Pîrîul Caprei, comuna Bicazu- Ardelean Alături de cîteva sute de pionieri din școlile pietrene, am participat, într-o diminea­ță de duminică a acestui ne­obișnuit de capricios februa­rie, la un spectacol de teatru școlar, , găzduit pe scena Ca­sei de­ cultură. Dedicat cen­tenarului spectacolul nașterii lui Lenin, era în același timp un prilej de trecere în revistă a celor mai bune for­mații de teatru din școlile generale ale municipiului, în vederea reprezentării jude­țului nostru la faza republi­cană a Festivalului de teatru școlar, ce se va desfășura, nu peste multă vreme, la Piatra Neamț. Pentru copiii care umplu­­seră sala, toate aceste detalii erau însă de prisos și veni­seră să-și aplaude colegii, metamorfozați pentru două ore în artiști, să rîdă de pe­ripețiile unor elevi obraznici și înfumurați, să fie alături de cei buni, încurajîndu-i, ca și cum toate întîmplările de pe scenă s-ar fi petrecut acvea, în școală sau în clasa lor dacă nu au putut să-și satis­facă întotdeauna dorința, da­că au părut cîteodată reci și străini n-a fost din vina lor, ci din cu totul alte pricini. Montajul literar-muzical „Iarna pe uliță“ — ingenioasă îmbinare a unor poezii sem­nate de autori clasici și mo­derni — s-a distins prin vioi­ciune, prin naturalețea inter­pretării versurilor și a miș­cărilor scenice, îndrumați de instructorii Adina Pamfil- Almăjan și Eduard Covali, micii artiști amatori din for­mația Casei pionierilor au dovedit în confruntarea cu publicul dezinvoltura și stă­­pînirea de sine a celor fami­liarizați cu scena, cu reflec­toarele și cu ... aplauzele. Din păcate, nu aceleași a­­precieri pot fi făcute referin­­du-ne la alte două piese prezentate cu acest prilej — „Prietenie" de Monica Pillat­, în interpretarea unui grup de pionieri de la Școala genera­lă nr. 13 și „Taina băiatului timid“, de Virgil Stoenescu, în interpretarea formației de teatru a Școlii generale nr. 16. Didacticismul situațiilor și nota forțat moralizatoare a textelor au fost parcă îngro­șate de stîngăcia jocului — static, artificial, uneori neve­rosimil — practicat de inter­preții insuficient pregătiți de profesorii Georgeta Cehan și Florin Florescu. O impresie de prospețime, o undă pură de sinceritate au adus micii păpușari de la Școala generală nr. 20, care, sub supravegherea atentă a învățătorului Gavril Chițu, au oferit publicului cîteva mo­mente de desfătare în com­pania iepurelui alungat din casă de vulpea șireată și a­­jutat de celelalte animale să-și recapete adăpostul cons­truit cu dragoste și migală. Spectatorii i-au aplaudat la scenă deschisă pe păpușarii Maria Toma, Constantin Co­­săndrescu, Gheorghe Iftimie, Dumitru și Ion Scutaru, Va­sile Vișan, care au mînuit cu pricepere micile, poate prea micile lor păpuși. în sfîrșit, fragmentul dramatizat „Cati­hetii" după „Amintirile din copilărie“ ale lui Ion Crean­gă, în interpretarea formației de teatru a Școlii generale nr. 4, condusă de profesoara Zaharina Cucu, a reînviat în fața publicului năzdrăvăniile Smărăndiței și ale lui Nică a lui Ștefan a Petrei, năzdrăvă­nii st­înd sub semnul temutu­lui „cal bălan“. Nu se cuvine să-i uităm nici pe micii recitatori și so­liști, pe componenții grupului vocal și ai brigăzii artistice de la Școala generală nr 3, ai orchestrei de mandoline de la Școala generală nr. 4, ori pe membrii formației ar­tistice a Școlii generale nr 8, care, între două piese de tea­tru, au menținut trează aten­ția spectatorilor, făcîndu-i deseori să ritmeze odată cu ei melodiile preferate.­ ­ Falsă cronică dramatică Cercul micilor automobiliști romașcani. Cotidiană la Casa pionierilor din Roman O zi obișnuită la Casa pio­nierilor din Roman. Animația ce domnește la fiecare eera nu­mită pe nimeni. După orele de școală, copiii vin aici firesc, știind că dorin­țele lor iși pot afia împlini­rea Pasionaților de știință și tehnică le stau la dispoziție cercurile de radio, electro­­mecanică, rachete, telegrafie, carturi, foto, biologie. Aici, sub directa îndrumare a pro­­fesorilor, vocațiile își caută confir­marea. Micii radiofoniști, conti­nuing o bună tradiție spr­ii­­mată de premiul special a­­cordat de juriul concursului Minitehniaus, combinei ra­dio, lucrează de zoi la cons­truirea altor aparate compli­cate, descurcîndu-se de mi­nune în acest univers de cir­cuite, lămpi, rezistente și con­densatoare. La carturi, pasiunea auto­mobilistică se dezlănțuie fre­netic înainte de toate însă teoria trebuie să fie stăpini­­tă la perfecție După planșe sau piese descompuse ale motorului, copiii descifrează tainele combustiei interne. Cil despre măiestria la volan, deocamdată să ne mulțumim și cu carturile. Cel puțin așa nu e pericol de accidente. Iubitorilor de frumos, cer­curile de muzică, artă plasti­că și artizanat le oferă sufi­ciente posibilități de afirmare. Măiestrile ies cusăturile na­ționale din mîinile felițelor, culorile se armonizează dis­cret pe planșe, iar sunetele se revarsă voioase din sala cercului de muzică. E o zi o­­bișnuită la Casa pionierilor din Roman. Pagină realizată de L. MARTIN FotO : S. POMPEI ! m Sîmbătă, 14 februarie 197! SÎMBĂTĂ 14 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiu­nii. Emisiune în limba ger­mană ; 18.05 Bună seara fe­te­i Bună seara băieți­­­i 19.00 Telejurnalul de seară ; 19­20 Desene animate. La pescuit; 19.30 Emisiune muzical-core­­grafică pe teme folclorice. Transmisiune de la Sofia ; 19.55 Microavanpremieră : 20 Tele­enciclopedia : 21.00 Film serial: Răzbunătorii: 21.50 Va­rietăți cu public : 22.30 Tele­jurnalul de noapte. Telesport. Campionatul mondial de schi : Probele nordice (re­zumat filmați: 23.00 Seară de romanțe: 23 20 închiderea e­­misiunii programului I.­ ­Radio SÎMBĂTĂ 14 FEBRUARIE PROGRAMUL I 15.00 De la 3 la 7 — emi­siune de divertisment muzi­cal: 19.00 Gazeta radio; 19.30 Săptămîna unui melo­man : 20.05 Tableta de seară de Petre Varicea : 20.10 — 365 de cîntece : 20­20 Arghe­­ziana. Creion. Recită Victor Rebengiuc : 20.25 Zece melo­dii preferate: 21.00 în jurul globului ; 21.20 Melodii de Noru Demetriad ; 21.30 Mo­ment poetic; 21.35 Solista serii — Caterina Caselli; 22.00 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.30 Muzică de dans ; 23.00 Expres melodii; 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Program interpretat de orchestra simfonică a Fi­larmonicii din Bacău ; 13.35 Muzică populară; 22.10 Al­bum de romanțe; 22.25 Mu­zică pentru pian de Claude Debussy ; 23.05 Muzica ro­mânească, azi; 23.55 — 1.00 Marii romantici: Hector Ber­lioz. DUMINICĂ 15 FEBRUARIE PROGRAMUL II 6.05 Concertul dimineții; 7.00 Radiojurnal; 7.15 Ora satului ț lară ; 8.00 7.45 Muzică popy­Sumarul presei; 8.10 Ilustrate muzicale; 9.00 Radiomagazinul femeilor; 9.30 Avanpremieră cotidiană ; 9.42 Cavalcada ritmurilor; 11.15 Intîlnire cu melodia popula­ră și interpretul preferat; 12.00 De toate pentru toți ; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Mu­zică ușoară ; 13.30 Unda ve­selă ; 14.00 Estrada dumini­cală; 14.30 Cine știe, cîștigăi Pictură românească contem­porană. PROGRAMUL NI 9.00 Avanpremieră cotidi­ană ; 9.12 Caleidoscop muzi­cal ; 10.00 Cîntece pentru pio­nieri și școlari; 10.15 Opera și cele cinci necunoscute ; 10.40 A 7-a artă; 11.00 Rec­viemul de Antonin Dvorak ; 13.00 Mozaic muzical ; 14.05 Albumul vocilor celebre­i Claudia Muzio: Elie Stignani, Traian­­ Grozăvescu ; 14.30 Muzică „beat". Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­ramic : „Operațiunea Lady Chaplin" — coproducție de aventuri și spionaj italo­­franco-spaniolă, destul de atractivă dacă ținem seama de marele număr de mijloa­ce ultramoderne de care uzează protagoniștii (10, 15, 17, 19, 21). — Pietricica: „Comedi­anții" — ecranizare în două serii după excelentul ro­man al lui Graham Greene, avînd ca protagoniști popu­larul cuplu Burton — Tyler și cu participarea plină de farmec a lui Peter Ustinov (10, 15, 18, 21). LAVINEȘTI — Arta: „Pa­ria" — Jean Marais și Marie- José Nat într-o coproducție aventuroasă și bine colorată franco-spaniolă (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August — „Vă place Brahms ?“ — Trei mari actori — Ingrid Bergman, Yves Montand și Antony Perkin — într-un film conceput cu ciditate de Anatole multă la­Litvak, după romanul cunoscutei scriitoare franceze Francoise Sagan (10, 15, 17, 19, 21). Victoria : — „Testamentul doctorului Mabuse" — film polițist cu numeroase scene autentice de groază, produs de studiourile din R. F. a Germaniei. Regia Werner Klingler (14.30, 16.30, 18.30 20.30). TIRGU NEAMȚ — Victo­ria: „Noile aventuri ale răz­bunătorilor" — ecranizare­a studiourilor „Mosfilm". cine­mascop. color, o poveste des­pre tineri eroi ai războiului civil din Rusia (16. 18. 20). BICAZ — Central: „Balta­gul" — controversata ecrani­zare a lui Mircea Mureșan este un subiect inepuizabil de discuții, comparații $i disoci­eri chiar dacă păcătuiește prin cîteva Infidelități fla­­grante față de capodopera lui Sadoveanu (16, 18. 20). TARCAU t „Era noapte la Roma" — un film reluînd o povestire din timpul rezisten­ței Italiene (16, 18, 20). Exposiții ............................ minnim­ PIATRA NEAMȚ — Biblioteca municipală i „Opere ale lui Lenin editate în România". — Biblioteca Casei de cul­tură a sindicatelor­­ „Chipul lui Lenin în literatură și artă“. — Galeriile de artă : Expo­ziția județeană de artă plas­tică. — Sala de expoziții tem­porare : Bloc tura str. Bica­­zului nr. 7. — Expoziția de ilustrații la opera lui Ion Creangă. ROMAN — Arhivele sta­tului str. N. Titulescu nr. 1 — Expoziția documentară permanentă­­ — Biblioteca municipală „Opere ale lui Lenin editate în România", TG. NEAMȚ — Casa de cultură , Expoziția de pictură — Eugen Aspir. DURÄU —­ Expoziție de et­nografie, lituneee PIATRA NEAMȚ — Mu­­zeul de arheologie Piața Li­bertății nr. 1. — Muzeul memorial „Calis­­trat Hogaș" strada Calistrat Hogaș nr. 1 — Muzeul de științe natu­rale str. V. I. Lenin nr. 32 ROMAN Muzeul de științe naturale— strada Proletariatu­­lui nr. 2 . TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de Istorie — strada V. I. Le­nin , HUMULEȘTI — Casa me­­morială „Ion Creangă“ Astăzi la­­ PIATRA NEAMȚ Orele 19, Liceul nr. 2, „Spe­­cific, perenitate și universa­litate în teatrul actual" (E­­duard Covali, directorul Tea­trului Tineretului) V­remea Vremea în încălzire u­­șoară Cerul va fi variabil, iar local va ninge temporar, mai ales în zona de munte. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări locale din sud. Temperatura în creștere. Minimele vor oscila între minus 5 și minus zero grade, iar maximele între minus 1 grad și plus 4 grade. Ceață locală me- rii­iii unui un­ insituit inital­, REȚINEȚI! Primim anunțuri la : MICA-PUBLICITATEI S . S . . Anunțurile se primesc zilnic între orele 8­5 S­I — 15 la Administrația ziarului „Ceahlăul” § I Piatra Neamț, str. Alexandru cel Bun nr. 28.­­ Primim și anunțuri expediate prin poștă­­ I cu condiția achitării lor anticipate prin § 1 mandat poștal. 1 Tariful anunțurilor de mică publicitate:­­ 1 ÎNCHIRIERI CUMPĂRĂRI 2.00 lei cuvîntul 3.00 lei cuvîntul 5 Se percep sporuri pentru următoarele înlesniri: „ § URGENȚA 50 la sută § 1­ ANUNȚURI ÎN CHENAR 50 la sută § ~ LITERA DISTINCTA 25 la sută § § PRIMIREA ȘI PĂSTRAREA RĂSPUNSURILOR I LA SEDIUL REDACȚIEI 20 la sută PIERDERI. 1.00 lei cuvîntul LECȚII-MEDITAȚII CERERI ȘI OFERTE 2.00 lei și 1.50 lei cuvîntul SCHIMBURI DE LOCUINȚE 2.00 lei cuvîntul E 2­00 lei i­nvintul DIVERSE I '’rrrriririrrrriiirrrirriiitsriiiriritrrrrrrrrrnnrrrrririnrriiniin*iiwrilii

Next