Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-02-25 / nr. 626

PAG. 2 Expansiunea spre plenitudine " Săptămîna trecută a fost con­stituită Societatea cultural-ști­­ințifică a elevilor din Piatra Neamț, urmărind, în cadrul ce­lor 4 secții (matematică, biolo­gie, chimie, creație artistică), stimularea cercetării științifice, a creației artistice a elevilor, în legătură cu acest eveniment, ne-am adresat profesorului de matematică CONSTANTIN BORȘ, de la Liceul nr. 2 din Piatra Neamț, care îndrumă secția de matematică a socie­tății — Ce realități au determinat constituirea Societății cultural­­științifice ? — Sintetic — perfecționarea ne­întreruptă a învățămîntului ro­mânesc, a sistemului nostru social, în momentul de față, noțiunea de cultură generală s-a dezvoltat- Evident, a fi cult în­seamnă a cunoaște dezvoltarea spirituală a momentului actu­al. Dar aceasta nu este totul Realitatea noastră impune edu­cația comunistă a tineretului înarmarea acestuia cu ultimele descoperiri ale științelor, for­marea unui orizont de cultură generală umanistă, care îl vor influența în sensul educației noastre, formîndu-i convingeri, concepții materialist-dialectice. Există însă și alt aspect- în mo­mentul de față, dezvoltarea so­cietății noastre solicită tinere­tului un nivel foarte înalt de pregătire, pe care nu-1 poate întotdeauna, forma școala; se poate întîmpla, deci, ca dintre elevii talentați, cu disponibili­tăți deosebite, mulți să rămînă în media obișnuită. Prin ce și-a propus, societatea ceea va reuși să sprijine expansiunea sensibilității lor spre afirmare, spre plenitudine. — Care trebuie să fie, după dv„ principalele linii de forță ale noi activități? — Societatea cultural-științi­­fică a elevilor trebuie să impri­me un ritm nou, un nivel supe­rior, activității de cunoaștere, l­ă­s­î­n­d astfel pe plan se­cundar rigorile didactice. Pericolul nr. 1 este aici dogma­­tismul. Trebuie, deci, să obiș­nuim pe membrii societății — cei mai buni elevi ai liceelor teoretice și de specialitate cu activitatea de informare — creație, să dăm cîm­p larg con­si fruntărilor de idei, să organi­zăm discuții libere între profe­sori și elevi Școala nu poate face întotdeauna acest lucru dar el este necesar. Este nevoie de asemenea, și de stimulente Unul din ele, și poate cel mai important, este editarea perio­dică a unei publicații. In statut­ societății este prevăzut ace­l aspect, dar mi-e teamă că el va­­rămîne doar pe hîrtie. Spun aceasta pentru că sunt convim că nu e deloc ușor, dar e reali­zabil. Propun, de asemenea, ca în cadrul cursurilor, sau chiar la nivelul întregii societăți, să invităm în mijlocul elevilor oa­meni de știință și cultură, pro­fesori universitari, academici­eni. — Unde se situează, în cadrul relației elev-școală, această so­cietate? — Ceea ce s-a organizat la Piatra Neamț vine să confirme o dată în plus, insistentele că­utări, fructuoase de cele mai multe ori, pentru modernizarea învățămîntului. în clasă, în școală, aceasta se realizează cu destulă dificultate. Pentru a moderniza, de pildă, predarea matematicii, pentru a o acorda la cerințele actuale, este nevo­ie de profesori, manuale, pro­grame. Asta nu este prea ușor de realizat. Dificultatea izvorăș­te și din faptul că în clasă sunt, de obicei, și elevi mijlocii și submediocri De aceea, socotesc că societatea cultural-științifi­­că a elevilor devine astfel o formă într-adevăr interesantă, utilă, tocmai în sensul sprijini­rii procesului de modernizare a predării cunoștințelor, de a­­firmare a elevilor talentați, cu disponibilități certe. — Ce joc va ocupa, aici, pro­fesorul ? — Eu socotesc că profesorii care au atribuții pe lângă a­­ceastă societate nu trebuie să fie numai... profesori­­­i au ne­voie de acel simt delicat, chiar mai mult decit pedagogic, pen­tru a putea sesiza sclipirile. Alt­fel, societatea va deveni un cerc obișnuit de elevi, mai larg, ceea ce înseamnă, evident, mult mai puțin. Important este, in acest sens, să se elimine din activitatea profesorului deprin­derile scolastice, metodele ste­­reotipe. Pentru că cei care vin aici trebuie să o facă din plă­cere, din pasiune. Cele 2—3 o­­re din zilele fixate să aparțină numai matematicii, chimiei, li­teraturii etc. Ședințele nu tre­buie, de aceea, expediate, pen­tru că eficiența acestora se mă­soară în calitate. Și pentru a­­ceasta este nevoie de pasiune, de competenta noastră de pro­fesori, și mai mult decit atît, de intelectuali interesați in pro­gresul științei și culturii. Viorel TUDOSE Societatea cultural - științifică a elevilor Marta Menuș, elevă Neamț în „Catihetii", la Școala generală nr. 4 Piatra j i \* ) Noi cerințe ale transportului salari­­aților de pe platforma Săvinești Este adevărat că datorită măsurilor luate de organele municipale, publicate la timp în ziarul „Ceahlăul“, întreprinderea comuna­lă Piatra Neamț a adus unele îmbunătățiri pe traseele transportului în comun. Relativ însă la modul cum sunt deserviți cu autobuzele muncitorii de la A.F.S.C. Săvi­nești ar mai fi de discutat. Se știe că în ulti­ma vreme pe platforma industrială Săvinești s-au pus în funcțiune noi obiective de mare capacitate. Ar trebui ca și mijloacele trans­portului în comun să țină mereu pasul cu aceste schimbări, în prezent, transportul personalului teh­­nico-administrativ este mai bine organizat, însă pentru salariații care lucrează în ture este greu de tot. Cînd ieși din schimb, ca să obții un loc în autobuz trebuie să-ți rupi nas­turii de la palton sau să mergi pe jos, mai întîi, pînă în baza Săvinești, la capul de li­nie. Sînt unii conducători auto care încarcă în mașini d­te 100-120 de persoane, în timp ce alții care rămîn de coloană vin cu auto­buzul aproape gol. Iată ce propunem noi, salariații: Autobu­zele care vin cu schimbul al III-lea la orele 21,30 să nu mai stea toate în bază pînă la orele 22,20, ci cîteva să rămînă pentru tova­rășii de la îngrășăminte cu azot, iar celelalte să vină la uzina de fibre tinde să aștepte pî­nă ce iese schimbul. în al doilea rînd, cei care lucrăm în schimbul de noapte și la orele 6,10 dimineața ieșim de la serviciu, nu avem mașină pînă la 7, deoarece la orele 5,50 cite 6-7 mașini trec goale pentru ca să aducă de la Piatra Neamț personalul T.A. Propunerea noastră este ca autobuzele să plece diminea­ța din baza Săvinești la orele 6,10. Acestea, după părerea noastră, ar avea timp să aducă restul de salariați pînă la orele 7-7,30, deoa­rece personalul T.A. nu are de luat în pri­mire instalații în funcționare cum este cazul celor ce muncesc în schimburi, în secțiile uzinei. Trebuie ținut cont și de cazurile speciale de pe trasee și să fie luate măsurile de ri­goare. Iată un exemplu j pe data de 17 fe­bruarie, autobuzul în care ne-am urcat a avut pană în fața Grupului școlar chimic. A tre­buit să ne întoarcem și să luăm alt autobuz spre Săvinești. Deși era era întîrziată, șofe­rul de pe acea mașină cu nr. 31-Nr-292 n-a vrut să intre pe la uzină. Se poate ca șoferul să fi avut instrucțiuni în acest sens. Aces­tea însă nu pot contraveni intereselor pro­ducției. Părerea noastră, a celor ce lucrăm la U.F.I.C.S., este că pentru deservirea în bune condițiuni a tuturor salariaților săvineșteni, conducerea I.C.P.N. mai poate întreprinde u­­nele studii, mai poate lua măsuri în conti­nuare care să fie în avantajul ambelor părți. C. PRICOPOAIA salariat la U.F.I.C.S. Nu oferiți suprapreț! Populația pietreană pose­soare de butelii de este rugată să respecte aragaz pre­țul oficial de 14,10 lei al unei butelii încărcate, transportată la domiciliu, montată și veri­ficată asupra modului de func­ționare. Nu oferiți deci supra­preț care pentru cei ce-i în­casează însemnează un venit ilicit. La depozitul de petrol Piatra Neamț s-a numit un salariat care deservește în mod special acest resort, pe baza cărților poștale primite de la posesorii de aragaze. Vînzătorii, salariați ai depo­zitului, posedă aplicată pe piept o insignă cu număr de ordine. In reclamatiile, ce se pot face la telefonul 11852, este de dorit să se specifice acest număr, precum și al au­tocamionului cu care se trans­portă buteliile. I. dascălu, Piatra Neamț Cartierul include numai locuințele ? Normal e ca, atunci cînd ia ființă un nou cartier, să se aibă în vedere și o anumită proporționalitate a unităților co­merciale și a tuturor serviciilor către populație, pentru ca a­­ceasta să nu fie nevoită mereu să se deplaseze în centrul ora­­șului. E un lucru elementar de care forurile în drept nu prea țin cont, sau dacă se gîndesc să întreprindă ceva în această direcție, o fac cu mare întîrziere. In municipiul Roman, în cartierul Smirodava, s-a construit, cu mulți ani în urmă, un complex comercial. Dar anii au trecut, alte blocuri noi s-au ridicat, locatarii s-au înmulțit, iar condi­țiile deservirii acestora au ră­mas cu mult sub cerințe. Prinea se vinde într-o încăpere care a adăpostit cîndva un debit de tutun (firma a rămas), iar pentru a cumpăra un ziar, un plic, un timbru, țigări, chibrituri, săpun, etc. trebuie să te deplasezi în centru sau în alt cartier. în afară de aceste neajunsuri ce tre­buie grabnic înlăturate ar fi bine dacă s-ar avea in vedere și asigurarea unor condiții pentru petrecerea plăcută a timpului liber aici în cartier, prevăzîndu-se în acest scop un cinemato­graf, un restaurant etc. Așteptăm de la Consiliul popular municipal Roman un complex de măsuri concrete, pentru a împlini un vechi dezide­rat al cetățenilor din acest cartier în continuă dezoltare. Gheorghe VOLOȘENIUC Roman „Divorțul gestionarei E vorba de gestionara magazinului alimentar din cartierul Fabricii de za­hăr Roman. Dumneaei „divorțat“ de cele mai elemen­a­tare norme ale comerțului socialist încă de la „căsăto­ria“ sa cu respectiva unitate, „naș“ fiindu-i conducerea O.C.L.—Comerț mixt Roman. Pe lingă faptul că magazinul nu este bine aprovizionat, mărfurile sînt „aranjate" alan­dala, ținuta în care apare în fața cumpărătorilor este mai totdeauna necorespunzătoare (halatul murdar, mîinile așiș­derea). Vinde băuturi la pahar în magazin, deși acest lucru se știe că este interzis. (Nu de puține ori „cinstește" și ea es­te un păhărel-două și atunci îi vine pofta să închidă uni­tatea). De fapt, nerespectarea programului de deschidere și închidere a unității a deve­nit o practică în serviciul pe care-l prestează această ges­tionară. Deși conducerea O.C.L.—Comerț mixt Roman a fost sesizată de această stare de lucruri nu știm ce măsuri au fost întreprinse, respectiva gestionară întrucît conti­nuă să nu-și respecte obliga­țiile. C. IVAȘCU profesor »| à A cu atenția I. I. L. „23 August Centrul nr. 2 de umplere a sifoanelor, aparținînd I.I.L. „23 August"—Piatra Neamț, posedă și o stație de îmbute­liat capsule pentru sifoane au­tomate. Din păcate ea e mai mult defectă, în una din zile­le acestei luni, m-am dus la centrul nr. 2 cu intenția să schimb o cutie cu 10 capsule. Stația de îmbuteliat nu func­ționa, în schimb la umplerea sifoanelor era o mare aglome­rație. Am întrebat de ce stafia e mereu defectă. Salariatul în­treprinderii m-a îndrumat la conducere, care ar trebui să-l sprijine mai mult ca să poată servi clientela. Ce are oare de gînd con­ducerea I.I.L. „23 August"? Lucreția MIHAILA, Piatra Neamț Cînd i se deschide J farmacia ? ! La Bîrgăoani avem un punct farmaceutic iar acesta, la rîn­­dul lui are un.. tehnician far­macist. Dar e ca și cum nu l-ar avea, pentru că de săp­­tămîni întregi, n-a mai dat de­loc pe la locul de muncă Așa că, dacă vrem de doi lei anti­nevralgice, n-avem altceva de făcut decât să luăm frumușel autobuzul și să mergem la Piatra Neamț Cetățenii din comună consi­deră că acest sistem de lucru nu e... sănătos. Poate se gă­sește cineva pe la Direcția sanitară județeană să acorde un­„ consult. Manolache MANOLE corespondent voluntar CEAHLĂUL MIERCURI, 25 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiu­nii. Lumea copiilor; 18 30 To­tul cîntă; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 Actualitatea în economie; 19.30 Preludiu la a l­l-a ediție „Cerbul de aur” Brașov — România; 19.40 Evocări — 6 Martie 1945; 20.15 Tele­cinemateca- Mode­lul; 22.10 Telejurnalul de noapte; 22-20 Salonul literar al televiziunii. Patria — sim­bol și mitologie; 23.00 închi­derea emisiunii. Radio MIERCURI, 25 FEBRUARIE PROGRAMUL I 15.00 Radio-școala; 15.28 Din muzica popoarelor; 15.30 Compozitorul săptămînii —• Maurice Ravelt 16.00 Radio­jurnal; 16-20 Rapsozi ai pla­iurilor noastre; 1­6.30 Consul­tație juridică; 16.40 Pagini din operete; 17.05 Ante­na tineretului; 18.03 Ști­ință, tehnică, fantezie; 18.30 O melodie pe adresa dv.; 19.00 Gazeta radio; 20­10 — 365 de cîntece; 20.25 Zece melodii preferate; 21.00 Isto­ria ideilor; 21.20 Melodii in­terpretate la trompetă; 21.30 Moment poetic; 21.85 Solistul serii — Florin Bogardo; 22.00 Radiojurnal; 23.00 Concert de muzică ușoară; 8.03—5.00 Estrada nocturnă. PRfilGRAMUL II 15.00 ®pera .Estrada ma­estrului Pedro­ de Manuel de Falla; 15.30 ©aspeți ai Festivalului International al cîntecului Brașov — Româ­nia 1970; 16.00 Radiojurnal; 16.20 Actualitatea muzicală: 22­ 00 Muzică ușoară; 23.05 Discuri rare; 24.00—1.00 Frag­mente din Oratoriul pentru soliști, cor și orchestră „E­­melian Pugaciov” de Marian Koval. JOI, 26 FEBRUARIE PROGRAMUL 1 5-05—6.00 Muzica dimine­ții ; 6.05—9.30 Muzică și ac­tualități ; 9.30 Odă limbii române; 10.10 Curs de limba rusă; 10.30 Parada instrumen­telor de muzică ușoară; 11.05 Orchestra Richard Oscha­­nitzky; 11.15 Din țările socia­liste; 11-30 Din veacul lui Stradivarius; 12.00 Recital de operă; 12.15 Muzică ușoară; 12.25 Știința la zi; 12-30 în­tâlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 13.10 Avanpre­mieră cotidiană; 13.22 Muzi­că ușoară; 1400 Caleidoscop muzical; 14.50 Melodii popu­lare. PROGRAMUL N­ 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți — Arthur Rubin­stein; 9.00 Muzică populară; 9.30 Lucrări corale; 9.45 Mu­zică din opera comică „Ne­vestele vesele din Windsor” de Otto Nicolai; 11.20 Muzi­că populară; 11.40 Muzică ușoară; 12.15 Concert de prînz; 13.30 Cine știe cîștigă; 14.03 Interpreți de muzică populară; 14.30 Lexiconul compozitorilor români. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­ramic I „Bătălia pentru Ro­ma“, coproducție româno­­vest-germană, reunind cîteva star-uri de notorietate : Orson Welles, Sylva Koscîna, Lau­rence Harvey, Florin Piersic, Emanoil Petruț. Cinemascop, color — două serii. Regia: Robert Siodmak (10, 15, 18, 21). — Pietricica ; „Viridiana“ — o capodoperă a cinemato­grafiei contemporane, distin­să cu „Palme d’or la Cannes în 1961. Regia este semnată de Luis Bunuel (15, 17, 19, 21). ROMAN — „23 August“, „Operațiunea Lady Chaplin“ — coproducție de aventuri și spionaj italo-franco-spaniolă •, sunt etalate cu ostentație un mare număr de mijloace ul­tramoderne de transport și distrugere (10, 12, 15, 17, 19, E1). — Victoria I „Prieteni fără­­ grai“ — o coproducție ro­­mâno-canadiană. TÂRGU NEAMȚ — Victo­ria; „Atentatul de la Sara­jevo" — evocare cinemato­grafică de mare autenticitate a evenimentelor din 1914, ca­re au declanșat primul război mondial. Producție a studiou­rilor iugoslave (16, 18, 6O). TARGAU— „Ngyen van Troy“ — film vietnamez (16, 18, 20). Expoziții PIATRA NEAMȚ — Biblioteca municipală i „Opere­ala lui Lenin editate în România*. — Biblioteca Casei de cul­tură a sindicatelor­­ „Chipul lui Lenin In literatură și artă*. — Galeriile de artă i Expo­ziția Județeană de artă plas­tică. ROMAN — Arhivele sta­tului str. N­­itulescu nr. 1 — Expoziția documentară permanentă i — Biblioteca municipală „Opere ale lui Lenin editate în România”. BICAZ — Biblioteca orășe­nească — Opera lui V. I. Le­nin. Clubul central Viața și ac­tivitatea lui V. I. Lenin. TG. NEAMȚ — Casa de cultură I Expoziția de pictură — Cînnen Ispir. — Biblioteca orășenească — Opera lui V. I. Lenin. — Clubul central — Viata și activitatea lui V. I. Lenin. DURAU — Expoziție de et­nografie.­ uzee PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul de arheologie Piata Li­bertății or. I. — Muzeul memorial „Galis­­trat Hogaș” strada Calistrat Hogaș cl. I — Muzeul de științe natu­rale str. V. I. Lenin nr. 32 ROMAN Muzeul de științe naturale, strada Proletariatu­lui nr. 6 TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de Istorie — strada V. I. Le­nin > HUMULEȘTI — Casa m­e­­morială „Ion Creangă” BICAZ — Muzeul hidroener­getic și de istorie. Vremea Vremea în răcire ușoară iar cerul va fi variabil pînă la noroi. Local se vor semnala precipitații sub formă de lapo­­viță și ninsoare. Vîntul va su­fla slab pînă la potrivit din sectorul nord-vest. Tempera­tura în scădere ușoară. Mi­nimele vor fi cuprinse între —6 la —4 grade iar maxime­le între —3 la­­ 4*2 grade. centre tradiție și inerție Urmînd o mai veche tradiție, activitatea de culturalizare se exprimă, în multe localități ale județului, prin cîteva forme, a­­desea invariabile, pierzîndu-se, astfel din vedere, de cele mai multe ori, perspectiva. A omite acest fapt, în activitatea cu car­tea, de exemplu, înseamnă neglija, implicit, însăși funcțio­a­nalitatea acesteia. Pentru că ne­­racordarea la fenomenul cultu­ral, dinamic în desfășurarea lui, dar și, mai ales, la capacitatea de înțelegere, și, deci, la dezvol­tarea spirituală a cititorului bi­bliotecii, înseamnă a repeta ani în șir, conștient sau nu, aceleași lucruri (prezentări de cărți, re­cenzii etc.) de cele mai multe ori, neconvingătoare, cu iluzia că aceasta reprezintă scopul și nu mijloacele. Eroarea este, deci, esențială. Urmarea ? La Gi­­rov, de pildă, planul de mun­că al căminului cultural a fost actualizat pentru perioada „Lu­nii cărții la sate“ într-un mod cit se poate de „original“ La fiecare capitol al educației in­dividului a fost programată „ac­țiunea“ . Noutăui în editura... Nu-i rămînea directorului de­cit să completeze domeniul respectiv. Astfel incit activita­tea cu cartea — exceptînd car­tea beletristică, mai complex a­­bordată — se concretizează aici prin simpla citare a noutăților. Ce importantă are că asta În­seamnă foarte puțin, raportat la scopul nostru esențial , lărgirea orizontului de cunoaștere, inte­grarea lecturii în preocupările sătenilor ? La urma urmei, este aceasta o activitate cu cartea ? Este. Ce mai cereți ? La Secueni, am întîlnit-o pe Ecaterina Borș, de 16 ani biblio­tecară. Ne-a fost suficient puțin timp pentru a înțelege că are multă experiență, știe să îndru­me cititorii, le cunoaște gustu­rile. Planul de activitate al bi­bliotecii pentru februarie — luna cărții la sate — cuprinde și el cîteva puncte de interes. Nu însă ceea ce ar trebui să organizeze cu insistență o bi­bliotecă sătească, cu ajutorul cadrelor didactice de speciali­tate, a întregului colectiv de sprijin. O afirmație a înseși bi­bliotecarei reprezintă un argu­ Activitatea cu cartea la sate­ ment în acest sens: „La noi se citește foarte puțină poezie. Doar Eminescu, Alecsandri... Nu știu de ce" Am rămas aici mai multă vreme; între timp, cititorii își schimbau cărțile, discutau cu bibliotecara. Am observat, in­tr-adevăr, că volumele de poe­zie — exceptînd-o pe cea cla­sică — erau așezate din nou în rafturi, după o răsfoire sumară. Eleva Valerica Dobrișan, o cititoare pasionată: — Nu-mi plac, sînt scrise în vers alb­— Ce e acela vers alb? — Nu știu precis, dar... — Nu vi s-a spus la școală? N-aț­ aflat aici, la bibliotecă? — Nu! Dar știu că n-are ri­mă. De aceea, nu citesc. Mie-mi plac versurile care sună fru­mos... Am redat dialogul, cu exacti­tate, fiind convingător pentru o realitate, ilustrată în multe alte biblioteci sătești: sterioti­­pizarea activității cu cartea, de­venită, astfel, anacronică, lipsa unor preocupări permanente pentru sincronizarea bibliotecii cu realitățile domeniului în ca­re aceasta se înscrie. Așa încît nu este de mirare nu numai că nu se citește decit poezie care „sună frumos", ci și că, aceasta chiar, nu este înțeleasă.Ar fi, desigur, deplasat să o­­pinăm pentru dezbaterea în bi­bliotecile sătești a problemelor avangardei literaturii, deși, n-ar fi deloc neinteresant, dar este cert că nivelul pînă la care ac­tivitatea cu cartea se înscrie în actualitate, exprimînd realități vii, contemporane, este foarte redus. Colaborarea cu cadrele didactice de specialitate, cu ceilalți Intelectuali ai satului, cunoscători ai fenomenului li­terar actual, este, de aceea, o­­bligația esențială a bibliotecilor. Astfel, pentru cititori va exis­ta permanent un hiatus, un handicap continuu, care nu pot fi depășite decât printr-o activi­tate metodică, susținută, pen­­tru cunoașterea nu numai a tradițiilor clasice, dar și, în a­­ceeași măsură, a valorilor ac­tuale ale literaturii, a sensuri­lor ei de afirmare. V. T. In librării: Miercuri, 25 februarie 1970 Bătălia pentru­­ tema Cronica cinematopțrafică ...Mi-aduc aminte un cîmp de luptă cu trupuri omenești svîrcolindu-se încleștate, senzația ultimă fiind a cenușei încreme­nite. Nu era un film istoric acela, era Falstaff. Autor. Orson Welles. Invitînd la meditație, de prisos să mai spunem, asupra condiției speciei. Bătălia pentru Roma (regizor Robert Siodmak, coproducție româno-germană) mobilizează trei tabere — goți, romani bizantini — aruncîndu-le în luptă cu toată enorma recuzită a filmelor zise istorice, iz­butind la capătul a trei ceasuri încheiate să rezolve problema, goții migrează mai departe spre Nord.. Le-au murit trei regi (ultimul purtînd înaintea încoronării titlul eminamente ne­justificat de Duse de Dalla)­t au suportat cearta, cu urmări nefaste pentru națiune, dintre prințesele urmașe lui Theodoric I au fost înfrînți de cîteva ori și de romani și de bizantini... Cu o singură întrerupere — ritmul pri­mei bătălii — filmul trenează, înfățîșînd sistematic și prolix o poveste de dragoste (incapabilă să iște cel mai mic fior), intri­gile unui presupus descendent al cezarilor, asasinatul comis cu mult sînge rece de către o domniță, exercițiile militare ale germanilor din garnizoana Romei, palatul lui Justinian, aventurile politico-erotice ale Theodorei — Sylva Kosaina. (N-am să în­țeleg în ruptul capului pentru ce Orson Welles a trebuit să joace în acest film !). Firesc, actorii români între care Florin Piersic, Fory Etterle, Emanoil Petruț — își execută corect partiturile. Totul se înscrie perfect în cercul aurit al mediocrității. O dată mai mult le cu­prinde mania că nu se apucă cineva să facă un film despre Valea Albă, bunăoară, fără să-și pună cine știe ce grave proble­me existențiale, dar să ridice cîteva clipe pe priză un crîmpei din tulburata istorie a neamului. Cu autenticitate, desigur. Altfel, degeaba valurile de purpură, numeroasele salturi ale cascadorilor, spectaculoasele busculade de cavalerie, fals-na­vele po­vestioare de amor... Trebuie puțin suflet, C. STUPCANU Propaganda tehnică în preocuparea universităților populare urbane Ritmul ascendent de dezvol­tare a științei și tehnicii mo­derne impune instituțiilor de cultură utilizarea celor mai diverse forme de activitate și care, printr-un sistem informa­tional adecvat, să pună la înde­­mîna oamenilor muncii ultime­le noutăți din diferite sectoare ale industriei. Pornind de la motivația care determină orientarea preferin­țelor spre un domeniu sau al­tul, universitățile populare ur­bane își realizează programa lor de învățămînt, în cadrul unor secții, subsecții, lectorate teh­nice care abordează teme speci­fice unor categorii de oameni ai muncii, pe ramuri de produc­ție, în acest sens. Universita­tea populară din Roman, în a­­fara cursurilor de cultură ge­nerală, a Inclus și Metalurgie-siderurgie, secțiilet Con­strucții de mașini, Materiale de construcții, secții a căror tema­tică se adresează specialiștilor din uzinele romașcane, prezen­­tîndu-le spre dezbatere teme care contribuie la îmbogățirea orizontului științific și tehnic. în cadrul secției de Metalur­­gie-sidenurgie, spre exemplu se dezbat probleme privind prin­cipiile funcționale și de lucru ale mașinilor de filetat, stabili­rea consumului de energie e­­lectrică la agregatele de perfo­rare, sisteme moderne de acți­onare a mașinilor unelte, iar ca o încununare a muncii de fiecare zi, evidențiată în fru­moasele rezultate obținute, se va prezenta simpozionul­­ „Produsele U.T.R. pe piața mondială". Cu cursanții de la secția Construcții de mașini se vor dezbate probleme privind orga­nizarea rațională a procesului de producție, rolul maistrului în organizarea locului de mun­că, normarea științifică, princi­pii și reguli de proiectare rațio­nală a proceselor tehnologice de uzinare etc. Pentru secția Materiale de construcții­ în programă sînt incluse expuneri referitoare la metodele de reducere a prețu­lui de cost pentru elementele de prefabricate, tehnologii mo­derne care asigură folosirea la maximum a spațiului tehnic in industria prefabricatelor, sis­teme moderne de izolare ter­mică și fonică la construcțiile din elemente prefabricate din beton armat etc. • în vederea transmiterii și în­sușirii acestor cunoștințe ab­solute necesare continuei per­fecționări a procesului de pro­ducție, pentru îmbinarea aces­tor cunoștințe cu ultimele no­utăți de specialitate, conduce­rea universității populare invi­tă periodic, pe lîngă lectorii de prestigiu din uzinele romașca­ne, specialiști de la GEPEGA București, cadre universitare de la catedrele universităților din Iași și București. Calitatea expunerilor, carac­terul lor practic, forma amplă a dezbaterilor, întregesc con­­vingerea că Includerea secțiilor tehnice în cadrul universității constituie un element impor­tant de răspândire a cunoștințe­lor de specialitate. Celor peste 300 de cursanți le sînt puse la dispoziție, pentru o documen­tare cu­ mai completă materia­le din literatura de specialitate, prelucrări și informații, sinteze documentare etc. Se justifică, așadar, necesita­tea organizării unor astfel de cursuri, în afara orelor de pro­ducție, de către instituțiile cul­turale, care au nobila misiune de a răspunde cerințelor mereu crescînde de instruire și educa­ție a omului contemporan. Prof. Ovidiu BERBECE activist al secției de propagandă a Comitetului­­ județean de partid

Next