Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-02-25 / nr. 626
PAG. 2 Expansiunea spre plenitudine " Săptămîna trecută a fost constituită Societatea cultural-științifică a elevilor din Piatra Neamț, urmărind, în cadrul celor 4 secții (matematică, biologie, chimie, creație artistică), stimularea cercetării științifice, a creației artistice a elevilor, în legătură cu acest eveniment, ne-am adresat profesorului de matematică CONSTANTIN BORȘ, de la Liceul nr. 2 din Piatra Neamț, care îndrumă secția de matematică a societății — Ce realități au determinat constituirea Societății culturalștiințifice ? — Sintetic — perfecționarea neîntreruptă a învățămîntului românesc, a sistemului nostru social, în momentul de față, noțiunea de cultură generală s-a dezvoltat- Evident, a fi cult înseamnă a cunoaște dezvoltarea spirituală a momentului actual. Dar aceasta nu este totul Realitatea noastră impune educația comunistă a tineretului înarmarea acestuia cu ultimele descoperiri ale științelor, formarea unui orizont de cultură generală umanistă, care îl vor influența în sensul educației noastre, formîndu-i convingeri, concepții materialist-dialectice. Există însă și alt aspect- în momentul de față, dezvoltarea societății noastre solicită tineretului un nivel foarte înalt de pregătire, pe care nu-1 poate întotdeauna, forma școala; se poate întîmpla, deci, ca dintre elevii talentați, cu disponibilități deosebite, mulți să rămînă în media obișnuită. Prin ce și-a propus, societatea ceea va reuși să sprijine expansiunea sensibilității lor spre afirmare, spre plenitudine. — Care trebuie să fie, după dv„ principalele linii de forță ale noi activități? — Societatea cultural-științifică a elevilor trebuie să imprime un ritm nou, un nivel superior, activității de cunoaștere, lăsînd astfel pe plan secundar rigorile didactice. Pericolul nr. 1 este aici dogmatismul. Trebuie, deci, să obișnuim pe membrii societății — cei mai buni elevi ai liceelor teoretice și de specialitate cu activitatea de informare — creație, să dăm cîmp larg consi fruntărilor de idei, să organizăm discuții libere între profesori și elevi Școala nu poate face întotdeauna acest lucru dar el este necesar. Este nevoie de asemenea, și de stimulente Unul din ele, și poate cel mai important, este editarea periodică a unei publicații. In statut societății este prevăzut acel aspect, dar mi-e teamă că el varămîne doar pe hîrtie. Spun aceasta pentru că sunt convim că nu e deloc ușor, dar e realizabil. Propun, de asemenea, ca în cadrul cursurilor, sau chiar la nivelul întregii societăți, să invităm în mijlocul elevilor oameni de știință și cultură, profesori universitari, academicieni. — Unde se situează, în cadrul relației elev-școală, această societate? — Ceea ce s-a organizat la Piatra Neamț vine să confirme o dată în plus, insistentele căutări, fructuoase de cele mai multe ori, pentru modernizarea învățămîntului. în clasă, în școală, aceasta se realizează cu destulă dificultate. Pentru a moderniza, de pildă, predarea matematicii, pentru a o acorda la cerințele actuale, este nevoie de profesori, manuale, programe. Asta nu este prea ușor de realizat. Dificultatea izvorăște și din faptul că în clasă sunt, de obicei, și elevi mijlocii și submediocri De aceea, socotesc că societatea cultural-științifică a elevilor devine astfel o formă într-adevăr interesantă, utilă, tocmai în sensul sprijinirii procesului de modernizare a predării cunoștințelor, de afirmare a elevilor talentați, cu disponibilități certe. — Ce joc va ocupa, aici, profesorul ? — Eu socotesc că profesorii care au atribuții pe lângă această societate nu trebuie să fie numai... profesorii au nevoie de acel simt delicat, chiar mai mult decit pedagogic, pentru a putea sesiza sclipirile. Altfel, societatea va deveni un cerc obișnuit de elevi, mai larg, ceea ce înseamnă, evident, mult mai puțin. Important este, in acest sens, să se elimine din activitatea profesorului deprinderile scolastice, metodele stereotipe. Pentru că cei care vin aici trebuie să o facă din plăcere, din pasiune. Cele 2—3 ore din zilele fixate să aparțină numai matematicii, chimiei, literaturii etc. Ședințele nu trebuie, de aceea, expediate, pentru că eficiența acestora se măsoară în calitate. Și pentru aceasta este nevoie de pasiune, de competenta noastră de profesori, și mai mult decit atît, de intelectuali interesați in progresul științei și culturii. Viorel TUDOSE Societatea cultural - științifică a elevilor Marta Menuș, elevă Neamț în „Catihetii", la Școala generală nr. 4 Piatra j i \* ) Noi cerințe ale transportului salariaților de pe platforma Săvinești Este adevărat că datorită măsurilor luate de organele municipale, publicate la timp în ziarul „Ceahlăul“, întreprinderea comunală Piatra Neamț a adus unele îmbunătățiri pe traseele transportului în comun. Relativ însă la modul cum sunt deserviți cu autobuzele muncitorii de la A.F.S.C. Săvinești ar mai fi de discutat. Se știe că în ultima vreme pe platforma industrială Săvinești s-au pus în funcțiune noi obiective de mare capacitate. Ar trebui ca și mijloacele transportului în comun să țină mereu pasul cu aceste schimbări, în prezent, transportul personalului tehnico-administrativ este mai bine organizat, însă pentru salariații care lucrează în ture este greu de tot. Cînd ieși din schimb, ca să obții un loc în autobuz trebuie să-ți rupi nasturii de la palton sau să mergi pe jos, mai întîi, pînă în baza Săvinești, la capul de linie. Sînt unii conducători auto care încarcă în mașini dte 100-120 de persoane, în timp ce alții care rămîn de coloană vin cu autobuzul aproape gol. Iată ce propunem noi, salariații: Autobuzele care vin cu schimbul al III-lea la orele 21,30 să nu mai stea toate în bază pînă la orele 22,20, ci cîteva să rămînă pentru tovarășii de la îngrășăminte cu azot, iar celelalte să vină la uzina de fibre tinde să aștepte pînă ce iese schimbul. în al doilea rînd, cei care lucrăm în schimbul de noapte și la orele 6,10 dimineața ieșim de la serviciu, nu avem mașină pînă la 7, deoarece la orele 5,50 cite 6-7 mașini trec goale pentru ca să aducă de la Piatra Neamț personalul T.A. Propunerea noastră este ca autobuzele să plece dimineața din baza Săvinești la orele 6,10. Acestea, după părerea noastră, ar avea timp să aducă restul de salariați pînă la orele 7-7,30, deoarece personalul T.A. nu are de luat în primire instalații în funcționare cum este cazul celor ce muncesc în schimburi, în secțiile uzinei. Trebuie ținut cont și de cazurile speciale de pe trasee și să fie luate măsurile de rigoare. Iată un exemplu j pe data de 17 februarie, autobuzul în care ne-am urcat a avut pană în fața Grupului școlar chimic. A trebuit să ne întoarcem și să luăm alt autobuz spre Săvinești. Deși era era întîrziată, șoferul de pe acea mașină cu nr. 31-Nr-292 n-a vrut să intre pe la uzină. Se poate ca șoferul să fi avut instrucțiuni în acest sens. Acestea însă nu pot contraveni intereselor producției. Părerea noastră, a celor ce lucrăm la U.F.I.C.S., este că pentru deservirea în bune condițiuni a tuturor salariaților săvineșteni, conducerea I.C.P.N. mai poate întreprinde unele studii, mai poate lua măsuri în continuare care să fie în avantajul ambelor părți. C. PRICOPOAIA salariat la U.F.I.C.S. Nu oferiți suprapreț! Populația pietreană posesoare de butelii de este rugată să respecte aragaz prețul oficial de 14,10 lei al unei butelii încărcate, transportată la domiciliu, montată și verificată asupra modului de funcționare. Nu oferiți deci suprapreț care pentru cei ce-i încasează însemnează un venit ilicit. La depozitul de petrol Piatra Neamț s-a numit un salariat care deservește în mod special acest resort, pe baza cărților poștale primite de la posesorii de aragaze. Vînzătorii, salariați ai depozitului, posedă aplicată pe piept o insignă cu număr de ordine. In reclamatiile, ce se pot face la telefonul 11852, este de dorit să se specifice acest număr, precum și al autocamionului cu care se transportă buteliile. I. dascălu, Piatra Neamț Cartierul include numai locuințele ? Normal e ca, atunci cînd ia ființă un nou cartier, să se aibă în vedere și o anumită proporționalitate a unităților comerciale și a tuturor serviciilor către populație, pentru ca aceasta să nu fie nevoită mereu să se deplaseze în centrul orașului. E un lucru elementar de care forurile în drept nu prea țin cont, sau dacă se gîndesc să întreprindă ceva în această direcție, o fac cu mare întîrziere. In municipiul Roman, în cartierul Smirodava, s-a construit, cu mulți ani în urmă, un complex comercial. Dar anii au trecut, alte blocuri noi s-au ridicat, locatarii s-au înmulțit, iar condițiile deservirii acestora au rămas cu mult sub cerințe. Prinea se vinde într-o încăpere care a adăpostit cîndva un debit de tutun (firma a rămas), iar pentru a cumpăra un ziar, un plic, un timbru, țigări, chibrituri, săpun, etc. trebuie să te deplasezi în centru sau în alt cartier. în afară de aceste neajunsuri ce trebuie grabnic înlăturate ar fi bine dacă s-ar avea in vedere și asigurarea unor condiții pentru petrecerea plăcută a timpului liber aici în cartier, prevăzîndu-se în acest scop un cinematograf, un restaurant etc. Așteptăm de la Consiliul popular municipal Roman un complex de măsuri concrete, pentru a împlini un vechi deziderat al cetățenilor din acest cartier în continuă dezoltare. Gheorghe VOLOȘENIUC Roman „Divorțul gestionarei E vorba de gestionara magazinului alimentar din cartierul Fabricii de zahăr Roman. Dumneaei „divorțat“ de cele mai elemenatare norme ale comerțului socialist încă de la „căsătoria“ sa cu respectiva unitate, „naș“ fiindu-i conducerea O.C.L.—Comerț mixt Roman. Pe lingă faptul că magazinul nu este bine aprovizionat, mărfurile sînt „aranjate" alandala, ținuta în care apare în fața cumpărătorilor este mai totdeauna necorespunzătoare (halatul murdar, mîinile așișderea). Vinde băuturi la pahar în magazin, deși acest lucru se știe că este interzis. (Nu de puține ori „cinstește" și ea este un păhărel-două și atunci îi vine pofta să închidă unitatea). De fapt, nerespectarea programului de deschidere și închidere a unității a devenit o practică în serviciul pe care-l prestează această gestionară. Deși conducerea O.C.L.—Comerț mixt Roman a fost sesizată de această stare de lucruri nu știm ce măsuri au fost întreprinse, respectiva gestionară întrucît continuă să nu-și respecte obligațiile. C. IVAȘCU profesor »| à A cu atenția I. I. L. „23 August Centrul nr. 2 de umplere a sifoanelor, aparținînd I.I.L. „23 August"—Piatra Neamț, posedă și o stație de îmbuteliat capsule pentru sifoane automate. Din păcate ea e mai mult defectă, în una din zilele acestei luni, m-am dus la centrul nr. 2 cu intenția să schimb o cutie cu 10 capsule. Stația de îmbuteliat nu funcționa, în schimb la umplerea sifoanelor era o mare aglomerație. Am întrebat de ce stafia e mereu defectă. Salariatul întreprinderii m-a îndrumat la conducere, care ar trebui să-l sprijine mai mult ca să poată servi clientela. Ce are oare de gînd conducerea I.I.L. „23 August"? Lucreția MIHAILA, Piatra Neamț Cînd i se deschide J farmacia ? ! La Bîrgăoani avem un punct farmaceutic iar acesta, la rîndul lui are un.. tehnician farmacist. Dar e ca și cum nu l-ar avea, pentru că de săptămîni întregi, n-a mai dat deloc pe la locul de muncă Așa că, dacă vrem de doi lei antinevralgice, n-avem altceva de făcut decât să luăm frumușel autobuzul și să mergem la Piatra Neamț Cetățenii din comună consideră că acest sistem de lucru nu e... sănătos. Poate se găsește cineva pe la Direcția sanitară județeană să acorde un„ consult. Manolache MANOLE corespondent voluntar CEAHLĂUL MIERCURI, 25 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Lumea copiilor; 18 30 Totul cîntă; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 Actualitatea în economie; 19.30 Preludiu la a ll-a ediție „Cerbul de aur” Brașov — România; 19.40 Evocări — 6 Martie 1945; 20.15 Telecinemateca- Modelul; 22.10 Telejurnalul de noapte; 22-20 Salonul literar al televiziunii. Patria — simbol și mitologie; 23.00 închiderea emisiunii. Radio MIERCURI, 25 FEBRUARIE PROGRAMUL I 15.00 Radio-școala; 15.28 Din muzica popoarelor; 15.30 Compozitorul săptămînii —• Maurice Ravelt 16.00 Radiojurnal; 16-20 Rapsozi ai plaiurilor noastre; 16.30 Consultație juridică; 16.40 Pagini din operete; 17.05 Antena tineretului; 18.03 Știință, tehnică, fantezie; 18.30 O melodie pe adresa dv.; 19.00 Gazeta radio; 2010 — 365 de cîntece; 20.25 Zece melodii preferate; 21.00 Istoria ideilor; 21.20 Melodii interpretate la trompetă; 21.30 Moment poetic; 21.85 Solistul serii — Florin Bogardo; 22.00 Radiojurnal; 23.00 Concert de muzică ușoară; 8.03—5.00 Estrada nocturnă. PRfilGRAMUL II 15.00 ®pera .Estrada maestrului Pedro de Manuel de Falla; 15.30 ©aspeți ai Festivalului International al cîntecului Brașov — România 1970; 16.00 Radiojurnal; 16.20 Actualitatea muzicală: 22 00 Muzică ușoară; 23.05 Discuri rare; 24.00—1.00 Fragmente din Oratoriul pentru soliști, cor și orchestră „Emelian Pugaciov” de Marian Koval. JOI, 26 FEBRUARIE PROGRAMUL 1 5-05—6.00 Muzica dimineții ; 6.05—9.30 Muzică și actualități ; 9.30 Odă limbii române; 10.10 Curs de limba rusă; 10.30 Parada instrumentelor de muzică ușoară; 11.05 Orchestra Richard Oschanitzky; 11.15 Din țările socialiste; 11-30 Din veacul lui Stradivarius; 12.00 Recital de operă; 12.15 Muzică ușoară; 12.25 Știința la zi; 12-30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană; 13.22 Muzică ușoară; 1400 Caleidoscop muzical; 14.50 Melodii populare. PROGRAMUL N 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți — Arthur Rubinstein; 9.00 Muzică populară; 9.30 Lucrări corale; 9.45 Muzică din opera comică „Nevestele vesele din Windsor” de Otto Nicolai; 11.20 Muzică populară; 11.40 Muzică ușoară; 12.15 Concert de prînz; 13.30 Cine știe cîștigă; 14.03 Interpreți de muzică populară; 14.30 Lexiconul compozitorilor români. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic I „Bătălia pentru Roma“, coproducție românovest-germană, reunind cîteva star-uri de notorietate : Orson Welles, Sylva Koscîna, Laurence Harvey, Florin Piersic, Emanoil Petruț. Cinemascop, color — două serii. Regia: Robert Siodmak (10, 15, 18, 21). — Pietricica ; „Viridiana“ — o capodoperă a cinematografiei contemporane, distinsă cu „Palme d’or la Cannes în 1961. Regia este semnată de Luis Bunuel (15, 17, 19, 21). ROMAN — „23 August“, „Operațiunea Lady Chaplin“ — coproducție de aventuri și spionaj italo-franco-spaniolă •, sunt etalate cu ostentație un mare număr de mijloace ultramoderne de transport și distrugere (10, 12, 15, 17, 19, E1). — Victoria I „Prieteni fără grai“ — o coproducție româno-canadiană. TÂRGU NEAMȚ — Victoria; „Atentatul de la Sarajevo" — evocare cinematografică de mare autenticitate a evenimentelor din 1914, care au declanșat primul război mondial. Producție a studiourilor iugoslave (16, 18, 6O). TARGAU— „Ngyen van Troy“ — film vietnamez (16, 18, 20). Expoziții PIATRA NEAMȚ — Biblioteca municipală i „Opereala lui Lenin editate în România*. — Biblioteca Casei de cultură a sindicatelor „Chipul lui Lenin In literatură și artă*. — Galeriile de artă i Expoziția Județeană de artă plastică. ROMAN — Arhivele statului str. Nitulescu nr. 1 — Expoziția documentară permanentă i — Biblioteca municipală „Opere ale lui Lenin editate în România”. BICAZ — Biblioteca orășenească — Opera lui V. I. Lenin. Clubul central Viața și activitatea lui V. I. Lenin. TG. NEAMȚ — Casa de cultură I Expoziția de pictură — Cînnen Ispir. — Biblioteca orășenească — Opera lui V. I. Lenin. — Clubul central — Viata și activitatea lui V. I. Lenin. DURAU — Expoziție de etnografie. uzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie Piata Libertății or. I. — Muzeul memorial „Galistrat Hogaș” strada Calistrat Hogaș cl. I — Muzeul de științe naturale str. V. I. Lenin nr. 32 ROMAN Muzeul de științe naturale, strada Proletariatului nr. 6 TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de Istorie — strada V. I. Lenin > HUMULEȘTI — Casa memorială „Ion Creangă” BICAZ — Muzeul hidroenergetic și de istorie. Vremea Vremea în răcire ușoară iar cerul va fi variabil pînă la noroi. Local se vor semnala precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura în scădere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între —6 la —4 grade iar maximele între —3 la 4*2 grade. centre tradiție și inerție Urmînd o mai veche tradiție, activitatea de culturalizare se exprimă, în multe localități ale județului, prin cîteva forme, adesea invariabile, pierzîndu-se, astfel din vedere, de cele mai multe ori, perspectiva. A omite acest fapt, în activitatea cu cartea, de exemplu, înseamnă neglija, implicit, însăși funcțioanalitatea acesteia. Pentru că neracordarea la fenomenul cultural, dinamic în desfășurarea lui, dar și, mai ales, la capacitatea de înțelegere, și, deci, la dezvoltarea spirituală a cititorului bibliotecii, înseamnă a repeta ani în șir, conștient sau nu, aceleași lucruri (prezentări de cărți, recenzii etc.) de cele mai multe ori, neconvingătoare, cu iluzia că aceasta reprezintă scopul și nu mijloacele. Eroarea este, deci, esențială. Urmarea ? La Girov, de pildă, planul de muncă al căminului cultural a fost actualizat pentru perioada „Lunii cărții la sate“ într-un mod cit se poate de „original“ La fiecare capitol al educației individului a fost programată „acțiunea“ . Noutăui în editura... Nu-i rămînea directorului decit să completeze domeniul respectiv. Astfel incit activitatea cu cartea — exceptînd cartea beletristică, mai complex abordată — se concretizează aici prin simpla citare a noutăților. Ce importantă are că asta Înseamnă foarte puțin, raportat la scopul nostru esențial , lărgirea orizontului de cunoaștere, integrarea lecturii în preocupările sătenilor ? La urma urmei, este aceasta o activitate cu cartea ? Este. Ce mai cereți ? La Secueni, am întîlnit-o pe Ecaterina Borș, de 16 ani bibliotecară. Ne-a fost suficient puțin timp pentru a înțelege că are multă experiență, știe să îndrume cititorii, le cunoaște gusturile. Planul de activitate al bibliotecii pentru februarie — luna cărții la sate — cuprinde și el cîteva puncte de interes. Nu însă ceea ce ar trebui să organizeze cu insistență o bibliotecă sătească, cu ajutorul cadrelor didactice de specialitate, a întregului colectiv de sprijin. O afirmație a înseși bibliotecarei reprezintă un argu Activitatea cu cartea la sate ment în acest sens: „La noi se citește foarte puțină poezie. Doar Eminescu, Alecsandri... Nu știu de ce" Am rămas aici mai multă vreme; între timp, cititorii își schimbau cărțile, discutau cu bibliotecara. Am observat, intr-adevăr, că volumele de poezie — exceptînd-o pe cea clasică — erau așezate din nou în rafturi, după o răsfoire sumară. Eleva Valerica Dobrișan, o cititoare pasionată: — Nu-mi plac, sînt scrise în vers alb— Ce e acela vers alb? — Nu știu precis, dar... — Nu vi s-a spus la școală? N-aț aflat aici, la bibliotecă? — Nu! Dar știu că n-are rimă. De aceea, nu citesc. Mie-mi plac versurile care sună frumos... Am redat dialogul, cu exactitate, fiind convingător pentru o realitate, ilustrată în multe alte biblioteci sătești: steriotipizarea activității cu cartea, devenită, astfel, anacronică, lipsa unor preocupări permanente pentru sincronizarea bibliotecii cu realitățile domeniului în care aceasta se înscrie. Așa încît nu este de mirare nu numai că nu se citește decit poezie care „sună frumos", ci și că, aceasta chiar, nu este înțeleasă.Ar fi, desigur, deplasat să opinăm pentru dezbaterea în bibliotecile sătești a problemelor avangardei literaturii, deși, n-ar fi deloc neinteresant, dar este cert că nivelul pînă la care activitatea cu cartea se înscrie în actualitate, exprimînd realități vii, contemporane, este foarte redus. Colaborarea cu cadrele didactice de specialitate, cu ceilalți Intelectuali ai satului, cunoscători ai fenomenului literar actual, este, de aceea, obligația esențială a bibliotecilor. Astfel, pentru cititori va exista permanent un hiatus, un handicap continuu, care nu pot fi depășite decât printr-o activitate metodică, susținută, pentru cunoașterea nu numai a tradițiilor clasice, dar și, în aceeași măsură, a valorilor actuale ale literaturii, a sensurilor ei de afirmare. V. T. In librării: Miercuri, 25 februarie 1970 Bătălia pentru tema Cronica cinematopțrafică ...Mi-aduc aminte un cîmp de luptă cu trupuri omenești svîrcolindu-se încleștate, senzația ultimă fiind a cenușei încremenite. Nu era un film istoric acela, era Falstaff. Autor. Orson Welles. Invitînd la meditație, de prisos să mai spunem, asupra condiției speciei. Bătălia pentru Roma (regizor Robert Siodmak, coproducție româno-germană) mobilizează trei tabere — goți, romani bizantini — aruncîndu-le în luptă cu toată enorma recuzită a filmelor zise istorice, izbutind la capătul a trei ceasuri încheiate să rezolve problema, goții migrează mai departe spre Nord.. Le-au murit trei regi (ultimul purtînd înaintea încoronării titlul eminamente nejustificat de Duse de Dalla)t au suportat cearta, cu urmări nefaste pentru națiune, dintre prințesele urmașe lui Theodoric I au fost înfrînți de cîteva ori și de romani și de bizantini... Cu o singură întrerupere — ritmul primei bătălii — filmul trenează, înfățîșînd sistematic și prolix o poveste de dragoste (incapabilă să iște cel mai mic fior), intrigile unui presupus descendent al cezarilor, asasinatul comis cu mult sînge rece de către o domniță, exercițiile militare ale germanilor din garnizoana Romei, palatul lui Justinian, aventurile politico-erotice ale Theodorei — Sylva Kosaina. (N-am să înțeleg în ruptul capului pentru ce Orson Welles a trebuit să joace în acest film !). Firesc, actorii români între care Florin Piersic, Fory Etterle, Emanoil Petruț — își execută corect partiturile. Totul se înscrie perfect în cercul aurit al mediocrității. O dată mai mult le cuprinde mania că nu se apucă cineva să facă un film despre Valea Albă, bunăoară, fără să-și pună cine știe ce grave probleme existențiale, dar să ridice cîteva clipe pe priză un crîmpei din tulburata istorie a neamului. Cu autenticitate, desigur. Altfel, degeaba valurile de purpură, numeroasele salturi ale cascadorilor, spectaculoasele busculade de cavalerie, fals-navele povestioare de amor... Trebuie puțin suflet, C. STUPCANU Propaganda tehnică în preocuparea universităților populare urbane Ritmul ascendent de dezvoltare a științei și tehnicii moderne impune instituțiilor de cultură utilizarea celor mai diverse forme de activitate și care, printr-un sistem informational adecvat, să pună la îndemîna oamenilor muncii ultimele noutăți din diferite sectoare ale industriei. Pornind de la motivația care determină orientarea preferințelor spre un domeniu sau altul, universitățile populare urbane își realizează programa lor de învățămînt, în cadrul unor secții, subsecții, lectorate tehnice care abordează teme specifice unor categorii de oameni ai muncii, pe ramuri de producție, în acest sens. Universitatea populară din Roman, în afara cursurilor de cultură generală, a Inclus și Metalurgie-siderurgie, secțiilet Construcții de mașini, Materiale de construcții, secții a căror tematică se adresează specialiștilor din uzinele romașcane, prezentîndu-le spre dezbatere teme care contribuie la îmbogățirea orizontului științific și tehnic. în cadrul secției de Metalurgie-sidenurgie, spre exemplu se dezbat probleme privind principiile funcționale și de lucru ale mașinilor de filetat, stabilirea consumului de energie electrică la agregatele de perforare, sisteme moderne de acționare a mașinilor unelte, iar ca o încununare a muncii de fiecare zi, evidențiată în frumoasele rezultate obținute, se va prezenta simpozionul „Produsele U.T.R. pe piața mondială". Cu cursanții de la secția Construcții de mașini se vor dezbate probleme privind organizarea rațională a procesului de producție, rolul maistrului în organizarea locului de muncă, normarea științifică, principii și reguli de proiectare rațională a proceselor tehnologice de uzinare etc. Pentru secția Materiale de construcții în programă sînt incluse expuneri referitoare la metodele de reducere a prețului de cost pentru elementele de prefabricate, tehnologii moderne care asigură folosirea la maximum a spațiului tehnic in industria prefabricatelor, sisteme moderne de izolare termică și fonică la construcțiile din elemente prefabricate din beton armat etc. • în vederea transmiterii și însușirii acestor cunoștințe absolute necesare continuei perfecționări a procesului de producție, pentru îmbinarea acestor cunoștințe cu ultimele noutăți de specialitate, conducerea universității populare invită periodic, pe lîngă lectorii de prestigiu din uzinele romașcane, specialiști de la GEPEGA București, cadre universitare de la catedrele universităților din Iași și București. Calitatea expunerilor, caracterul lor practic, forma amplă a dezbaterilor, întregesc convingerea că Includerea secțiilor tehnice în cadrul universității constituie un element important de răspândire a cunoștințelor de specialitate. Celor peste 300 de cursanți le sînt puse la dispoziție, pentru o documentare cu mai completă materiale din literatura de specialitate, prelucrări și informații, sinteze documentare etc. Se justifică, așadar, necesitatea organizării unor astfel de cursuri, în afara orelor de producție, de către instituțiile culturale, care au nobila misiune de a răspunde cerințelor mereu crescînde de instruire și educație a omului contemporan. Prof. Ovidiu BERBECE activist al secției de propagandă a Comitetului județean de partid