Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-03-31 / nr. 655

PAG. 2 \ SS \ CUVÎNTUL OPINIEI PUBLICE Electrificarea satelor­­ în strînsă legătură cu sistematizarea Una din acțiunile de seamă ale contem­poraneității este sistematizarea localităților rurale. Studiile și cercetările făcute de sis­tematizatori pînă acum au conchis că satul nu poate fi privit izolat, ca o unitate în sine, că între el și o zonă largă înconjurătoare e­­xistă multiple relații și o strînsă interdepen­dență. Elaborarea schițelor de sistematizare cu­prinde o complexitate de probleme în care toți factorii prezenți în teritoriu trebuie ana­lizați în mod critic, dîndu-se soluții coordo­nate. Elaborarea studiilor și proiectelor de electrificări rurale ține cont de particularită­țile economice, naturale, de tradiție și de dezvoltarea vetrelor etc., încît, dotate și echipate tehnico-edilitar corespunzător, pot deveni centre de polarizare a populației, creînd un cadru nou de dezvoltare a vieții economice și social-culturale. Considerînd că studiile sînt deja întocmite, se impune elaborarea schițelor sau a deta­liilor de sistematizare a satelor, deoarece a­­cestea sînt de o importanță deosebită pen­tru proiectanți­ energeticieni care întocmesc proiectele de electrificare. Prevederea de la bun început a unor o­­biective principale ca : școli, cămine, dispen­sare, brutării, băi etc. va permite o mai bună dimensionare a sursei de injecție. Spun acest lucru deoarece practica de exe­cuție și exploatare a demonstrat că acolo unde nu există o corelare strînsă între elec­trificare și sistematizarea localităților, re­zultatele nu sînt cele dorite. In prezent șantierul nostru execută lu­crări de electrificare a unor sate noi care nu sînt sistematizate pe orizontală, de exem­plu : Crăești (Bozîeni), Potoci (orașul Bicaz), Valea Mare (Războieni), Buhalnița (Hangu) etc. Aceasta face ca indicii specifici să fie de 1,3 ori mai mari fată de cei normați. Se impune ca la satele neelectrificate să fie întocmite schițele de sistematizare. Fiind puse la dispoziția proiectanților, aceștia vor elabora proiecte de execuție cu indici spe­cifici reduși față de cei actuali. Sistematizarea rurală va permite reduce­rea consumurilor specifice de materii prime și materiale, respectarea riguroasă a pres­cripțiilor tehnice și tehnologice, înlăturarea cheltuielilor neproductive, a risipei, utiliza­rea rezervelor materiale locale, scurtarea timpului de execuție a lucrărilor, darea în circuitul economic la timp a unor capacități economice. Ion LUPL inginer șef al Șantierului construcții-montaj din I.R.L Piatra Neamț \\ s Drumuri și... hopuri Drumul județean Girov—Războieni este acum, după cum foarte multă lume știe, impracticabil pentru circulația rutieră. De ce? Din octombrie 1969 și pînă acum, în primăvară, nu a fost posibil (și nu știm de ce) să se trimită de către Direcția ju­dețeană de drumuri și poduri un autogreder, deși el a fost ce­rut chiar de către lucrătorii acestei direcții, pentru îmbunătă­țirea (scarificarea și nivelarea) drumului; în acest fel, sute de mașini se degradează și se pierd zeci de mii de lei pentru re­medierea arcurilor și a sistemelor de direcție. Invităm pe to­varășul director al acestei direcții să se deplaseze pe acest drum pentru a constata cele sesizate și, bineînțeles, a lua mă­suri de îndreptare cât mai urgente. Sosirea primăverii reclamă și mai imperios îmbunătățirea grabnică a stării acestui drum. Ioan CONSTANTINESCU, directorul I.M.A. „Ștefan cel Mare” ★ Odată cu modernizarea și asfaltarea șoselei Roznov—Taz­­lău, constructorul — I.J.C.M. Neamț — Șantierul nr. 1 — avea de satisfăcut și anumite obligații față de comunele în care se efectua lucrarea. în satul Borlești, spre exemplu, trebuia să pietruiască și să paveze pe circa 50 m ulița de acces la șosea de la N. Tarhon la Gh. Țurcanu. Lucrarea nu s-a mai executat și acolo noroiul, de peste 30 cm adîncime, este scos de auto­vehicule și întins pe șoseaua asfaltată. Cînd își va respecta constructorul această obligație ? C. OLTEANU, Borlești NOTA REDACȚIEI : La intervenția noastră, ing. Genică Constantinescu, directorul Direcției județene de drumuri și po­duri, afirmă că nu a dispus de un astfel de greier și că în pre­zent drumul Girov—Războieni e un șantier în lucru, care nu poate oferi alte condiții de circulație. In problema semnalată de C. Olteanu, Consiliul popular Borlești, care-i certifică autenticitatea, ne răspunde că pe res­tul uliței amintite a cărat prundiș pentru refacere dar că accesul în șosea e o lucrare mare, de investiție, ce revine cu adevărat constructorului, ea fiind înscrisă în contractul de execuție. \I*\\\s\\1* \\\ Doleanță Nu o dată am adus la cu­noștință conducerii Autoba­zei Roman că autobuzul care circulă pe traseul Roman — Butnărești, comuna Secueni, pleacă cu mare întîrziere de la capătul de linie, sau, ca urmare a controlului tehnic superficial mașina rămîne în pană pe traseu, ori se răs­toarnă în șanț, punînd în pe­ricol viața călătorilor. Întrucît circulăm cu a­­ceastă cursă peste 20 de a­­bonați care avem serviciul în municipiul Roman, con­siderăm că plecarea acesteia spre Butnărești la orele 19 nu este prea potrivită, pen­tru că, în condițiile pe care le arătam mai sus, ajungem acasă pe la orele 20—21, cînd în mod normal n-ar fi suficientă aproximativ o ju­mătate de oră. De aceea am dori ca pe viitor plecarea să fie fixată și respectată la orele 18, iar controlul tehnic al mașinii să se facă cu mai multă se­riozitate la ieșirea din garaj. Sperăm că un cuvînt greu au de spus și organele de mi­liție, pe care le rugăm să-și întețească controlul pe acest traseu, iar cei care se abat de la normele de circulație să suporte consecințele. Ioan­ BOTEZATU, muncitor sss \\ \ V Tribuna propagandei tehnice (Urmare din pag. 1)­pacitatea de a le aplica operativ în practica fiecărei întreprinderi. Eficiența acțiunilor ce vor avea loc, a menționat în continuare to­varășul Ștefan Boboș, este condiționată de pregătirea lor temeinică, de cuprinderea u­­nui număr câ­ mai mare de salariați de di­verse categorii, astfel încît în fiecare unita­te să se creeze o atmosferă de emulație pro­pice lărgirii orizontului profesional. Prin în­treaga lor desfășurare, aceste manifestări sunt chemate să aducă o contribuție di­rectă la realizarea și depășirea sarcinilor și a angajamentelor asumate în acest an, la a­­plicarea pe o scară și mai largă a cuceriri­lor tehnico-științifice contemporane în între­prinderile județului nostru. Aducînd salutul Consiliului Național al In­ginerilor și Tehnicienilor, prof. big. Ioan Curievici a reliefat în cuvîntul său, bogăția tematică și caracterul de stringentă actuali­tate a manifestărilor programate, ca și ac­centul deosebit ce este pus pe stimularea mișcării de invenții și inovații, de promo­varea gîndirii tehnice creatoare. Vorbitorul a făcut apoi o călduroasă pledoarie pentru o mai marcantă orientare a intelectualității noastre tehnice, către o muncă de creație o­­riginală. IIIIIIIIIIIIIII In continuare, a luat cuvîntul tovarășul ing. Vasile Beliznn, directorul general al Centralei de fibre chimice, președinte­le Cabinetului județean pentru problemele de organizare științifică a producției și­­ a muncii. în prezent, a arătat vorbitorul, cînd conducerea previzională tinde să devină o metodă curentă în munca comitetelor de direcție, cînd ritmul rapid al progresului a­­duce mereu substanțiale schimbări și perfec­ționări tehnologice, cînd cercetările de psi­hologie a muncii evidențiază noi căi de e­­mulare a colectivelor de salariați, este im­perios necesar ca cei care răspund de bunul mers al producției să fie la curent cu toate aceste cuceriri. Iată dezideratul căruia tre­buie să-i dea răspuns acțiunile organizate în cadrul „Tribunei propagandei tehnico-econo­­mice" ca și întreaga activitate a Cabinetului județean pentru problemele de organizare științifică a producției și a muncii. Participanții au urmărit apoi cu deosebit interes expunerile susținute în cadrul sim­pozionului „Tehnica în contextul civilizației contemporane" de către tovarășii prof. dr. ing. Cezar Buda, dr. Alexandra Manea și conf. univ. Vasile Ciocîrlan. Festivitatea s-a încheiat cu un program artistic susținut de formații ale comitetelor sindicale din între­prinderile județului. IIIIIIIIII1 \ v \ s s\ I CEAHLĂUL Marți, 31 martie 1970 ÎNDRUMAREA DESFĂȘURARE La sfîrșitul unui an de stu­diu, cursanții se prezintă acum cu rezultate bune în pregătirea politică, ideologică, cu rezultate meritorii în activitatea produc­tivă, închiderea învățămîntului, desfășurarea convorbirilor fi­nale au dat posibilitatea propa­gandiștilor să constate cu satis­facție și să aprecieze pozitiv ni­velul de cunoștințe al majori­tății cursanților. In cele unsprezece cursuri și cercuri din comuna Bîrgăoani, frecventate de 415 membri de partid și 85 oameni ai muncii fără de partid, au fost studiate în anul acesta, proble­me de mare însemnătate teore­tică și practică cuprinse în do­cumentele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Comitetul comunal de partid s-a preocupat de la început ca programele tuturor cursurilor și cercurilor să cuprindă teme a­­decvate, care să prilejuiască studierea și discutarea ampla a problemelor dezbătute la Con­gres. Aceasta nu înseamnă că s-a mers pe linia uniformizării studiului. Dimpotrivă, biroul co­mitetului comunal de partid și comisia de propagandă— învăță­­mînt și cultură au luat măsuri corespunzătoare pentru ca în­­vățămîntul de partid să răs­pundă în mod diferențiat cerin­țelor și particularităților din fie­care loc de muncă. Introducerea în tematici problemelor legate de dezvolta­a­rea și apărarea proprietății ob­ștești, de organizarea, normarea și retribuirea muncii, de perfec­ționarea învățămîntului de toa­te gradele, de formarea concep­ției ateiste — dovedesc orienta­rea învățămîntului spre obiec­tivele de seamă ale politicii e­­conom­ice a partidului, spre pro­blemele arzătoare reieșite din documentele celui de-al X-lea Congres. Un alt procedeu folosit de că­tre biroul comitetului comunal de partid a fost și acela a recru­tării specialiștilor pentru ținerea unor lecții. De asemenea, nume­roși propagandiști ca I. Sandu, N. Mihalache, V. Ștefănescu, C. Ciupercă, A. Laiu, A. Mihuț și Gh. Ghiurea, au depus susținu­te eforturi pe linia moderniză­rii învățămîntului. S-au dove­dit a fi foarte utile folosirea magnetofonului, a aparatelor de proiecție, diafilmelor, diapozi­tivelor. Preocupați de bunul mers al învățămîntului, membrii birou­lui comitetului comunal de partid și cei ai comisiei de pro­pagandă răspund direct de anu­mite cursuri și cercuri, reușind astfel să controleze sistematic toate formele de învățămînt. Ne-am străduit să facem din a­­ceasta o preocupare de fond, să nu rămînem simpli controlori, care urmăresc doar dacă se țin sau nu lecțiile și care este frec­vența. A devenit o obișnuință ca membrii biroului să informeze în ședințele de lucru aspectele constatate și măsurile luate în cadrul cursurilor și cercurilor de care răspund. Ei participă la lecții și seminare, stau de vorbă cu membrii birourilor organiza­țiilor de bază, cu secretarii, cu cursanții, țin expuneri și con­sultații. Constatările de pe teren au dat posibilitatea biroului comi­tetului comunal de partid să ai­bă în permanență o privire de ansamblu asupra desfășurării în­­vățămîntului, să tragă concluzii juste, în cunoștință de cauză. De exemplu, s-a constatat că în u­nele cercuri problemele se tra­tau în mod general, fără a se adapta la situația concretă din cooperativa agricolă. De aseme­nea, s-au intilnit și cazuri cînd problemele dezbătute nu erau privite prin prisma documen­telor Congresului al X-lea al P.C.R. Cunoscîndu-se­ pe curs, aceste deficiente au par­fost remediate: în pragul închiderii anului de învățămint, principala noastră preocupare a constituit-o orien­tarea dezbaterilor în așa fel in­cit cursanții să fie ajutați să a­­profundeze și să sistematizeze cu­ mai bine cunoștințele însuși­ BUNA PARTID de pe parcursul anului. Semina­­riile, consultațiile ce au prece­dat închiderea învățămîntului, dezbaterile ce au avut loc, au fost axate în special pe explica­rea temeinică a sensului și sem­nificației măsurilor luate de partid pentru perfecționarea conducerii și planificării econo­miei nationale, organizarea ști­ințifică a producției și a mun­cii, sporirea eficienței activității economice în agricultură, Înde­plinirea planului de producție și a planului de investiții, îmbu­nătățirea Întregii vieți sociale, îndrumînd și controlînd în­deaproape activitatea pentru în­chiderea învățămîntului, ne-am străduit să facem din această acțiune un mijloc important de consolidare a cunoștințelor po­­litico-ideologice dobîndite de că­tre comuniști și ceilalți oameni ai muncii, de însușire temeinică a politicii partidului nostru, de intensificare a eforturilor pen­tru aplicarea ei în practică. Mihai CHIFU, secretarul Comitetului comunal de partid Bîrgăoani Gheorghe GUȚU, directorul căminului cultural COMPETENTĂ ASIGURĂ A INVĂȚĂMÂNTULUI DE Din experiența comitetelor comunale de partid Dincolo de granițele amatorismului Expoziția de artă decorati­vă a JOHANNEI ZACHMANN reprezintă un nou argument în susținerea ideii conform că­reia între arta amatorilor ■— atunci cînd aceasta este sus­ținută de pasiune și talent — și arta profesioniștilor nu se pot stabili granițe sau de­limitări ferme. Privind numă­rul mare de exponate, peste 90 (metaloplastii, pirosculp­­turi, pirosculpturi colorate, sculpturi în lemn etc.), gîndul te duce spre acei artiști ano­nimi care, In ciuda timpului și a prefacerilor în artă, rămln în continuare mari, fascinînd cu opere ale căror izvoare se găsesc în viața acestui minu­nat popor. Johanna Zac­­hmann este un spirit lu­cid. Departe de tendința epa­tării, ea se realizează în­ li­mitele autenticului, dominan­ta personală trebuind căutată in scrupulozitatea cu care își desăvirșește fiecare dintre creațiile sale, în îndrăzneala cu care abordează tehnici di­ferite. — Am debutat cu mulți, foar­te mulți ani în urmă, ne măr­turisea Johanna Zachmann în­­tr-o discuție, angajată în chiar ziua vernisajului actualei ex­poziții. După acel îndepărtat debut (în holul teatrului din Turnu Severin, acum treizeci și ceva de ani), au urmat nu­meroase alte expoziții, indi­viduale sau colective, care mi-au adus premii și diplome. — De ce v-ați îndreptat spre metaloplastie ! — Pentru că se găsește mai ușor materialul nece­sar. Simt atracție și pen­tru sculptura în lemn dar mijloacele pentru a procura lemn de calitate sau de a-l prelucra pentru sculptură îmi lipsesc. Din același motiv am apelat și la tetru, cu ajutorul căruia am realizat câteva... picturi. — Proiecte de viitor ? — Să nu vă mirați că, la cei aproape șaptezeci de ani, am. Intr-adevăr, numeroase pro­iecte. Aș dori însă un sprijin mai susținut din partea cena­clului plastic, îndeosebi pen­tru procurarea materialelor. V­­ohanna Zachmann este in­discutabil, o artistă. N-au tre­cut multe zile de la vernisaj și în caietul expoziției s-au înscris un mare număr de im­presii elogioase la adresa ex­ponatelor. N-am întîlnit însă nici un rînd semnat de un tri­mis special al cooperației meșteșugărești din localitate. Și ar avea atîtea de învățat I C. CONSTANTIN I «a» »«ii Tv MARȚI, 81 MARTIE Deschiderea emisiunii. Uni­versal șotron — Litera „G". 18.30 Actualitatea în econo­mie; 19 Telejurnalul de seară; 19.20 pentru La volan — emisiune conducătorii auto ; 19.35 Atomul, această necu­noscută; 20 Reflector; 20.10­­ Moment folcloric cu Ioana Ii Oiștea și Emil Gavriș; 20.20 I Primăvara româniei socialis­­­­te; 20-40 Film artistic. „Am­­ două mame și doi­ tați" ; 22.05­­ Telejurnalul de noapte; 22.15 j Teleglob; 22.35 Pliant lirico­­dramatic; 23 închiderea emi­siunii. Radio Constantin Drăghici; 13.45 Muzică populară; 14 Caleido­scop muzical; 14.50 Jocuri fe­ciorești. PROGRAMUL NI 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți; 9 Melodii populare; 9.10 Curs de limba germană; 9.45 Matineu de operă; 11 Cîntece și jocuri populare; 11.30 Muzică ușoară; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Concert de prînz; 13.03 Noi înregistrări realizate în studiourile noastre; 13.30 Unda veselă; 14.03 Geneza și evoluția muzicii populare ro­mânești ; 14.30 Cîntece de ieri, interpreți de azi. IAȘI MARȚI, 81 MARTIE Program de seară 17 Buletin de știri; 17-05 Es­trada zilei; 17.30 Pe teme ce­­tățenești; 17.45 Soliști și for­mații artistice de amatori; 18 Descriptio Moldaviae; 18.20 Cîntecul care mi-e drag; 19 Radiojurnal; 1945 Soliști ro­mâni de operă; 19.30 Teatru la microfon­, „Cazul Maurizi­­us"; 21 Buletin de știri; 21.05 Voci din fonoteca de aur; 21.20 Jazz... concert. MIERCURI, 1 APRILIE h Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Mati­neu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Drag mi-e jocul românesc; 7 Informații și muzică. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panora­mic­ă „Urmărirea" — produc­ție a studiourilor america­ne, cinemascop, color; fil­mul ne reîntoarce în epoca filmului american de bună ca­litate , distribuție de mare cla­să (Marlon Brand, Jane Fon­da, James Fox), culoare vio­lentă și, în tot o frescă social­­politică (10, 15, 17, 19, 21), PIATRA NEAMȚ — Pietrici­ca : „Acest pămînt e al meu“ — peliculă turnată de studiou­rile argentiniene, cinemascop, color ; ecranizarea a făcut-o Hugo del Carril (care deține și rolul principal), după o nu­velă a lui Jose Bavlotzky (10, 15,17,19,21). LAVINEȘTI — Arta . „Ico­nostas" — film de evocare is­torică turnat pe platourile bul­gărești , pe fundalul luptei împotriva cotropirii străine se consumă o tragică poveste de dragoste (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August i „Simpaticul domn R“ — pro­ducție a studiourilor româ­nești, film de aventuri res­­pectînd regulile clasice ale peliculelor polițiste și uzînd de cele mai moderne procedee caracteristice genului (10, 15, 17, 19, 21). ROMAN — Victoria — „A­­tentatul de la Sarajevo“ — fil­mul tratează mai autentic de­cit alte încercări cinemato­grafice evenimentele din iu­nie 1914, firul tragic al des­tinului unuia dintre partici­panții la atentat pînă la sfîr­șitul celui de-al doilea război mondial (14.30, 16.30, 18.80, 20.30). TIRGU NEAMȚ — Victoria ! „In împărăția leului de ar­gint”, film de aventuri prin Kurdistan cu Lex Barker, Ralf Wolter și Marie Versini, co­producție a studiourilor din R. F. a Germaniei și Spania, cinemascop, color (16, 18, 20). Bl GAZ — Central i „Sezon mort” (seriile I, II), film sovie­tic de aventuri, pornind de la fapte și realități autentice i pregătirea în țările capitalis­te a unor mijloace îngrozitoa­re de distrugere în masă (15, 17.45, 20.30). TARCAU­I „Aripi negre” — film de sobrietate și distincție, realizat în tradiția celor mai bune filme poloneze de mare tensiune sufletească (16, 18, 20). Muzee PIATRA NEAMȚ — Mu­­zeul de arheologie, Piața Li­bertății nr. 1. — Muzeul memorial „Ca­­listrat Hogaș”, strada Calis­­trat Hogaș nr. 1. — Muzeul de științe natu­rale, str. V. I. Lenin nr. 32. TÂRGU NEAMȚ — Muzeul de Istorie, str. V. I. Lenin. HUMULEȘTI - Casa me­­morială „Ion Creangă“. BICAZ — Muzeul hidro­energetic și de istorie. DURAU — Expoziție de et­nografie. Redacția nu-și asumă răs­punderea pentru even­tualele modificări in pro­gramele publicate. BUCUREȘTI­­ MARȚI: 31 MARTIE PROGRAMUL I 15 Radio-școală; 15.25 Com­pozitorul săptămînii; 16 Ra­diojurnal; 16-20 Piese folclo­rice; 16-30 Ce e nou în jude­țul nostru; 17.05 Radioenci­­clopedie pentru tineret; 17.30 Concert de muzică populară; 18.10 Radiosimpozion; 18.30 O melodie pe adresa dv.; 19 Gazeta radio; 19.30 Săptămî­­na unui meloman; 20.05 Ta­bleta de seară; 20.10 — 365 de cîntece; 20.20 Argheziană; 20.25 Zece melodii preferate; 21 Memoria pămîntului româ­nesc; 21.30 Solista serii — Do­rina Drăghici; 22 Radiojurnal; 22-20 Sport; 22.30 Concert de seară; 0.03—5 Estrada noctur­nă. PROGRAMUL II 15 Pagini din opere; 15.30 Muzică ușoară; 16 Radiojur­nal; 16.20 Muzică de balet; 16.55 Sfatul medicului; 22 Mu­zică ușoară; 22.30 Cadran; 22-50 Piese corale; 23.05 Dinu Lipatti și maeștrii săi; 0.10— 1. 00 Panorama marilor orches­tre. MIERCURI, 1 APRILIE PROGRAMUL I 5.05—6 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți; 9.30 Viața cărților; 10.10 Curs de limba germană; 10.30 Vreau să știu; 11.05 Muzică ușoară; 11.20 Patrium carmen; 1I. 45 Sfatul medicului; ^Mu­zică ușoară; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat; 13 Radiojur­nal; 13-22 Cîntă Mireille și Munca politică, de propagandă și de educație constituie un act de cultură care trebuie apreciat nu numai din punctul de vedere al efectelor imediate, ci și prin prisma consecințelor sale în domeniul educării conștiinței socialiste, adică din unghiul de vedere al convingerilor pe care le creăm oamenilor pentru un îndelung parcurs al vieții. Metodologia și tehnica cercetărilor sociologice sunt în pre­zent apte să ofere condițiile prealabile și necesare ca munca ideologico-educativă să poată răspunde de nevoile firești ale muncii omului și ale exigențelor sale cultural-spirituale. .De a­­ceea vom încerca în comunicarea de față 4) să valorificăm ex­periențele de ordin sociologic pe care activitatea politico-educa­­tivă le utilizează. In problematica de studiu a sociologiei morale, pe primul plan trebuie să se afle acele chestiuni care conduc la soluții menite să îmbunătățească activitatea profesională a oamenilor, între acestea, prin metodele sociologice, se pot depista gradele de cunoaștere de către diferite categorii de salariați a înda­toririlor de muncă. Se poate porni de la simple constatări prin observații și analize referitoare la nerespectarea unor categorii de bază ale îndatoririlor (producerea de rebuturi, nefolosirea timpului de muncă, nerespectarea disciplinei tehnologice, con­flicte între unii salariați etc.). Pe această bază, se efectuează un sondaj prin care se constată, în urma prelucrării datelor, care sînt îndatoririle mai puțin cunoscute de către salariați și alte cauze ale nerespectării lor. Cunoașterea acestor date ne conduce și la desprinderea unor concluzii care se pot concretiza în măsuri. Efectuînd o asemenea cercetare asupra îndatoririlor de muncă în rîndul salariaților de pe plat­forma petrochimică din Municipiul Gheorghe Gheorghiu—Dej am constatat că unele grupe mari de salariați provenite din șantiere și de la sate cunosc mai puțin o serie de îndatoriri ale muncii cum ar fi: necesitatea participării la organizarea mun­cii, grija pentru întreținerea utilajelor, necesitatea­­ ridicării ca­lificării etc. Se desprinde astfel importanța unor acțiuni speci­fice politico-educative­­ și profesionale care să conducă la o mai bună cunoaștere a îndatoririlor, aceasta fiind o condiție de bază a respectării lor. în aceeași problematică, ce reclamă folosirea unor tehnici sociologice de investigare, se cuprind și analizele referitoare la disciplina muncii. Există o gamă largă de factori care conduc la întărirea disciplinei în muncă, factori sintetizați în prevederile Legii privind organizarea și disciplina muncii. Analiza sociolo­gică este menită să pună în valoare acțiunea acestor factori în colectivele de muncă și totodată să depisteze cauzele indisci­plinei. Acest gen de probleme par atît de cunoscute încît se creea­ză impresia că investigația științifică nu ar conduce la nici o descoperire demnă de luat în seamă, că ea nu ar oferi un plus de cunoaștere în raport cu ceea ce se știe pe căi obișnuite. Dacă folosim însă procedeele elementare ale cronometrării zilei de munca pe un eșantion reprezentativ de salariați, vom putea e­­labora soluții care să conducă și la o mai bună organizare a muncii și la eliminarea unor cauze ale pierderii de timp, obți­­nînd prin aceasta o sporire a producției și productivității muncii. Fenomenele sînt mai complexe în ceea ce privește studiul eficienței muncii de propagandă și a activităților cultural-edu­cative. Se știe că în această direcție apar două categorii de ne­cesități a căror satisfacere implică cunoaștere temeinică: în pri­mul rînd este important de știut care sînt formele cele mai adec­vate care să satisfacă, în sistemul învățămîntului ideologic, imperativele de aprofundare de către diferite categorii de oa­meni ai muncii a problemelor politico-ideologice. Aceasta im­plică asemenea tip de sondaje sociologice prin care să se de­pisteze pe baza răspunsurilor unor oameni nivelul lor de cu­noaștere a unor categorii de probleme importante și necesare în mod obiectiv pentru munca lor, pentru nivelul de cunoștințe care se cer în prezent. In al doilea rînd este important de efectuat asemenea son­daje pentru a determina raportul dintre necesitățile de transmi­tere a unor idei și opțiunile, preferințele oamenilor sau dorin­țele lor de a cunoaște o anumită problematică politică sau cul­­turală. Ca modalități de bază în efectuarea unor asemenea in­vestigații pot fi utilizate atît sistemul evantaiurilor de răspun­suri, prin care să cerem subiecților să sublinieze un număr stabilit de preferințe sau poate chiar una singură, cit și siste­mul unor întrebări deschise care să-l determine pe om să scrie singur ceea ce îl interesează mai mult. Sondajele de tip socio­logic efectuate în municipiul București au relevat în acest sens importante probleme pentru diversificarea învățămîntului ideo­logic și adecvarea lui la necesitățile de perfecționare ale dife­ritelor categorii de salariați. In sfera muncii cultural-educative raportul dintre necesi­tăți și preferințe are de asemenea o importanță foarte mare, în­­trucît pe de o parte este necesară eliminarea unor manifes­tări neinteresante și neatractive iar pe de altă parte educarea gusturilor pentru frumos, promovarea valorilor și combaterea ideilor și atitudinilor care se opun progresului. Este știut faptul că in prezent un joc anume ocupă o mo­dernizare in domeniul activității cultural-educative, care constă în crearea posibilităților de difuzare a valorilor, dar care im­plică­ și o anumită restringere la urmărirea emisiunilor televiza­te în dauna spectacolelor de teatru, cinematografului, specta­colelor muzicale, activităților de club și de cămin cultural. Or, problema de bază nu este aceea a unei anumite „concurențe“ între mijloacele mass-media ci a determinării omului pentru a­­doptarea unei atitudini creatoare față de valori interesează și acest sens nu numai calitatea mesajului, con­ținutului pe care îl transmitem­, ci și calitatea receptării, gradul în care valorile emise sunt receptate. Dacă edificarea societății socialiste multilateral dezvolta­te cere un om dezvoltat multilateral, problema centrală a ac­tivității cultural-educative este de a satisface necesitățile dez­voltării multilaterale a omului și, in același timp formarea ca­pacității sale de a crea valori, de a se adapta cerințelor revo­luției tehnico-științifice contemporane. Procesul de adaptare atît de complex vizează atît munca, cunoașterea exigentelor ei, adaptarea organizării ei la posibilitățile omului, cit și viata din afara muncii legată de procesele complexe ale urbanizării, de modernizările in modul de trai cotidian. Pentru a determina slujirea de către cuceririle progresului a omului ca valoare fundamentală, sociologia în general și cea morală în special pot evidenția modalitățile de înnobilare a personalității umane și de eliminare a cauzelor care conduc la șablonizare, la înstrăi­nare. Relațiile sociale socialiste creează condiții pentru ca o­­mul să fie apt de creație și să contribuie la modelarea mediu­lui înconjurător astfel încît acesta să contribuie la afirmarea sa. Valorificarea acestor condiții este mult ajutată de îmbina­rea complexă a mijloacelor de investigare, care să ofere soluții concrete pentru problemele care se ridică, îndeobște cercetarea sociologică este considerată inaccesibilă unor categorii mari de oameni deoarece metodicile și tehnicile au evoluat spre calcu­le din ce în ce mai complicate. Opinia noastră este însă că în acest domeniu există mari posibilități și că acestea stau la în­­demîna tuturor centrelor culturale. Pentru a elimina insă o serie de greșeli și de denaturări în stabilirea problematicii și în a­­plicarea tehnicii de cercetare este necesar ca unele colective restrînse de specialiști să elaboreze metodologiile și tehnicile de cercetare care să orienteze activitatea unor largi cercuri de intelectuali interesate in asemenea cercetări In același timp credem că pot fi valorificate mai amplu metodele cu caracter sociologic folosite in activitatea și analizele întreprinse de că­tre organizațiile politice și obștești. Nu denumirea analizei pe care o efectuăm este importantă, ci felul tn care concepem și concentrăm asemenea metode ca: analiza statistică, observația, sondajul dirijat, comparația, în adunarea și prelucrarea corec­tă a materialelor și opiniilor unor medii reprezentative și con­cludente pentru colectivitatea dată sau de importanță generală. Simplele anchete de opinii, care cunosc o amplă dezvolta­re, nu vor fi concludente dacă nu vor fi asociate faptelor, adică unor indicatori obiectivi și observațiilor sistematice. Conceptul de eficiență a cercetării va fi astfel bazat pe determi­nări reale concretizate nu numai în elaborarea unor măsuri de însemnătate imediată ci și de perspectivă, care să aibă în ve­dere procesul educativ îndelungat de modelare a conduitelor și de înfrumusețare a relațiilor umane. 1) Comunicare prezentată la sesiunea de referate și comu­nicări „Aspecte ale experienței organelor și organizațiilor de partid în conducerea activității politico-ed­ucative și culturale în scopul dezvoltării conștiinței socialiste a­­ maselor" organizată de Comitetul județean Neamț al P.C.R.­­­ Piatra Neamț, 19-21 martie 1970. Sociologia moralei și eficiența sa în activitatea politico - educativă de Antonia BERESCU și Gheorghe BERESCU I mse» «« 1 Tțw *■>■»» «*» mm -1IIIIIIII SIIIIIIIIIII IIII > f t L,

Next