Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-01-14 / nr. 590
PAG. 2 Cuvântul opiniei publice Iluminatul nocturn și arhitectura orașului Ca și în multe alte orașe ale țării, la Piatra Neamț — concomitent cu lucrările de sistematizare — s-a extins și modernizat iluminatul public, ceea ce a contribuit în mare măsură la afirmarea pe plan urbanistic a clădirilor reprezentative și monumentelor de arhitectură. Toate tipurile fundamentale de scheme de distribuție corpurilor de iluminat s-au folosit în acest scop. Ponderea cea mai mare o are însă sistemul de lămpi cu vapori de mercur și balon fluorescent, la care caracteristicile luminotehnice sunt mult superioare lămpilor cu incandescență și lămpilor fluorescente tubulare. Opiniez că iluminarea de la nivelul trotuaarelor a unor construcții înalte ar da o notă proprie, ar întregi armonios arhitectura orașului concepție urbanistică. în noua zr, nu în toate cazurile, odată cu modernizarea iluminatului public, s-a studiat și latura sa estetică. Un exemplu: fațada principală a impozantului hotel „Ceahlău" ar fi cîștigat mult în frumusețe dacă s-ar fi iluminat cu două grupe de cite patru reflectoare așezate la nivelul trotuarelor, al rondurilor de verdeață și flori, inițiativa de a da o notă dominantă acestei construcții moderne prin iluminarea fațadei principale cu reflectoare așezate pe terasa holului de intrare a fost bună, păcat însă că ea s-a stins odată cu reflectoarele. Trebuie să recunoaștem că majoritatea soluțiilor de iluminat s-a menținut la un nivel comun, pur tehnic. De pildă, iluminatul noilor ansambluri de locuințe din Precista și Mărățel 1 se situează în genere, sub nivelul realizărilor arhitectonice, nedepășind cadrul obișnuit de iluminat al străzilor și aleilor. Consider că pentru aceasta o vină o poartă și D.S.A.P.C. care nu a impus condițiile de iluminat în tema de proiectare la proiectantul de specialitate. Nici sistemul de reclame, firme și vitrine nu s-a ridicat în municipiul Piatra Neamț la nivelul posibilităților. Cele cîteva realizări sînt... umbrite de o Insuficientă preocupare. în ultimii ani s-au cheltuit sume importante pentru executarea de filme și reclame luminoase moderne. Ce se întîmplă însă ? O parte sînt incomplete, defecte sau numai murdare, nu sînt luminate tocmai Altele cînd trebuie, din neglijența unităților comerciale și, în special, a responsabililor de magazine. La agenția de voiaj, librăria „Calistrat Hogaș“, difuzarea presei, unitatea de desfacere a pîinii „Spicul“ din strada Chimiei, unitățile de coafură, frizerie și altele, becurile din aceste firme nu sunt aprinse de loc, în zilele de duminică peste 95 la sută din unitățile ce posedă firme și reclame se țin stinse. Or, prin îmbunătățirea sistemului de iluminare a vitrinelor, prin aprinderea în totalitate a reclamelor și firmelor, s-ar asigura — împreună cu iluminatul stradal — o rețea de lumini uniformă care să creeze vizibilitatea necesară circulației și acel echilibru fizic și psihic necesar omului la continuarea activității din timpul zilei peste noapte. O mai strînsă colaborare la*, tre DSAPC și IRE poate avea rezultate fericite în îmbunătățirea iluminatului de noapte. In ultima vreme s-au și executat în Piatra Neamț însemnate lucrări de modernizare a iluminatului nocturn. Să amintesc de modernizarea iluminatului public pe frumoasa stradă Ștefan cel Mare, unde locul corpurilor de iluminat tip banane a fost luat de HRF, cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur a căror eficacitate luminoasă este de peste șapte ori mai mare, sau de lucrările de modernizare de pe străzile Lenin și Pictor Grigorescu; în continuare se va studia înlocuirea lămpilor cu incandescență de astăzi de pe strada Bistriței, cu altele cu vapori de mercur. Bune rezultate a dat, la iluminarea fațadei sediului consiliului popular județean, înlocuirea lămpilor HRF montate la fata solului, cu proiectoare ale căror caracteristici lumino-tehnice sunt de zece ori mai bune i sau iluminarea fațadei Consiliului popular municipal și a Turnului lui Ștefan cel Mare. Studiile și cercetările in domeniul corpurilor de iluminat sunt în plin progres. în ultima vreme au apărut lămpi cu vapori de sodiu și xenon de fabricație SRAM. Cu numai lămpi de acest tip, așezate 18 la peste 136 m înălțime, se poate ilumina un oraș de peste 60.009 locuitori. în țara noastră se preconizează realizarea unor corpuri de iluminat cu flux dirijat, pentru șosele, străzi și corpuri cu pronunțat caracter ornamental, care să satisfacă cele mai exigente pretenții. Colectivul întreprinderii de rețele electrice Piatra Neamț va fi și pe mai departe preocupat de aplicarea măsurilor menite să îmbunătățească iluminatul nocturn, contribuind și pe această cale la modernizarea și înfrumusețarea continuă a mineritului oraș Piatra Neamț. Ing. Ioan V. LUPU șeful serviciului producție I.R.E. Piatra Neamț Solicitudine la farmacie într-una din nopțile acestei luni, fiind alarmat de starea sănătății copilului, am alergat pînă la farmacia nr. 13 de pe Bulevardul Republicii, din Piatra Neamț, am solicitat medicamentele care mi erau necesare (cloramfenicol, complex B, albastru de metal și un medicament pentru temperatură), bineînțeles, indicate pentru un copil de 1 an și 5 luni. Am ajuns și am bătut la ușă. O mină misterioasă s-a strecurat prin deschizătura ușii, am fost întrebat ce doresc, am așteptat câteva minute, și din nou acea mină și-a făcut loc prin deschizătura ușii și mi-a servit un medicament. Am întrebat despre ce fel de medicament este vorba. — „E un medicament străin, tovarășe“. Cînd m-am uitat mai bine am observat că în palmă nu aveam altceva decit o sulfamidă, care mă costase doar 35 de bani. Hotărît și cer medicamentele de care aveam nevoie, am privit din nou spre ușă, nădăjduind că de data aceasta am noroc. Dar ușa s-a închis brusc și totul s-a cufundat într-o tăcere deplină. Intre timp a mai apărut încă un cetățean care era aproape în aceeași situație cu mine și care a bătut la ușă la fel ca și mine, dar lui nu i s-a răspuns. Am mai stat noi lingă ușă pînă cînd, deodată, s-a auzit glas enervat și somnoros sun — „Ascultă tovarășe, dumneata ai de gînd să stai toată noaptea aici lingă ușă și să nu-mi dai pace ?“. Am plecat abătut, lăsîndu-l pe celălalt cetățean indignat la ușa cu pricina. Dincolo de aspectul nociv al atitudinii unor cetățeni care folosesc medicamente fără prescripție medicală, referindu-ne la cazul relatat și avînd in vedere că acesta nu e unic, ne întrebăm cînd vom găsi solicitudine și la farmaciile din Piatra Neamț ? Dumitru VINCA Piatra Neamț, str. Ana Ipătescu nr. 33 Toate autobuzele să treacă pe la uzină Lucrez la secția lacrama I a Uzinei de fibre și îngrășăminte chimice Săvinești, și mine, încă vreo 60-70 ha de chimiști săvineșteni s-au urcat în dimineața zilei de 28 decembrie la orele 5,20 în autobuzul ISPN cu nr. 81 Nr. 241, pentru a merge la serviciu. La ramificația spre uzină, conducătorul auto a oprit și ne-a obligat să ne dăm jos, in șosea, spunînd că el trebuie să meargă înainte, spre Roznov. Cu mine au coborît Maria și Vasile Hociung de la lacama, V. Focșăneanu, I. Olaru, Maria Ciobanu, Maria Rusu de la poliamid, I. Onofrei, R. Marin și multi alți salariați ai uzinei. Autobuzul a plecat mai departe aproape gol. Propunerea noastră este — pentru ca pe viitor să se evite incidentele de acest fel și discuțiile între abonați și șoferi — ca toate autobuzele ICPN care circulă pe ruta Piatra Neamț-Roznov și retur să treacă pe la uzină, indiferent de oră. Facem această propunere și pentru faptul că, pe lângă munca din uzină, foarte mulți avem și alte obligații fată de organizațiile de partid, sindicat, U.T.C., pe care le îndeplinim după orele de lucru. Pe de altă parte, între Săvinești și ramificația spre uzină nu există alte stații de autobuze. Trecînd pe la uzină, miile de salariați săvineșteni ar fi deserviți mult mai bine de către autobuzele I.C.P.N. C. PRICOPOAIA Piatra Neamț, Piața Karl Marx bloc C4, ap. 61 Candori. Foto I S. P. CEAHLĂUL Jtlkai Sminti au deține țolcLoruL din ținutul Of Laamfuini în cuprinsul unui articol anterior, recapitulăm, evident lapidar, cîteva însemnate contribuții aduse de cărturarul G. T. Kirileanu la punerea în valoare a operei eminesciene, relevînd mai ales activitatea sa de editor al scrierilor politice și literare ale lui Eminescu din diferite periodice și publicații. Munca aceasta de depistare și valorificare a articolelor risipite de poet l-a atras în mod insistent pe Kirileanu, incit, ori de cite ori va astfel avea prilejul, va repune în circulație aceste scrieri. Este, de altfel, și cazul articolelor care fac obiectul acestor rînduri, înainte de a publica în revista „Junimii“ — „Convorbiri literare“ (1906) un articol despre manuscrisele lui Eminescu (G. V. Kirileanu publicase un documentat articol și asupra manuscriselor lui Creangă), și-a făcut cunoscute rezultatele ultimelor cercetări în privința publicisticii lui Eminescu, în revista „Șezătoarea" (1901, pag. 124-129). Sub titlul „Spicuiri din Curmare nu se știe căror bizare criterii de difuzare a filmelor, operațiune cu care se ocupă în ce privește județul nostru întreprinderea cinematografică Bacău, la Piatra Neamț a poposit pentru 3 zile (după altă fulgerătoare trecere pe fostul ecran al Casei de cultură) — ultima parte a trilogiei binecunoscutului regizor italian Michelangelo Antonioni — „Eclipsa“. Contrazicindu-se astfel ordinea firească a tafișurilor în virtutea căreia ne-am așteptat să primim, fie chiar și cu marea întîrziere care întovărășește îndeobște programarea filmelor bune în municipiul nostru, mai iuții „Aventura“ și „Noaptea“, părțile dinții ale tripticului. Dar, nn sfirșit, decit nimic... Așadar, să vedem după aproape un deceniu de la ultimul tur de manivelă. Eclipsa, această foarte sobră meditație asupra singurătății sau mai curînd a incapacității cvasideliberate de a o depăși. Este o femeie, Vittoria (Monica Vitti), aceea care se zbate in marasmul cerebralizat neputinței de a trăi pur și simlplu. Să accepți cadrul — bun sau rău — oferit de societate, să încerci să acționezi pentru a-l înnobila, ar fi unica cale normală. Cadrul — societatea contemporană surprinsă intr-una din ipostazele suficient de caracteristice — lumea bursei, hidra omenească agitindu-și miile de capete și guri in goana după u rierul de lassi“, sfl. T. Kirileanu adună patru articole ale lui Eminescu publicate în gazeta citată, în anul 1877. Este vorba de articolele „O tragedie țigănească", „Tilcuire bisericească a obiceiurilor religioase" (o însemnare pe marginea cărții „Sinopsis“, apărută la Iași, in 1757), „Românii din Moravia" și „Culegere de literatură poporană“. Acest din urmă articol ne reține atenția pentru că, pe de o parte, se referă la un ziar ce apărea la Piatra Neamț și a cărui prezență încă nu a fost semnalată, cit și pentru că Eminescu formulează aici opinii valabile despre folclorul rului Neamț. Referindu-se ținuta „Colectorul literar de ambe sexe“ (numele revistei de care am amintit), Eminescu are aprecieri critice pentru cuprinsul acesteia în care figurau traduceri mediocre din scriitori franbogăție mai mult sau mai puțin iluzorie ! Refuzîndu-se nebuniei generale care se schițează cu fiecare gest apocaliptic al mulțimii alunecind in dezumanizare, Vittoria caută certitudini. Certitudinea iubirii — oferită de un logodnic simpatic, comun, suficient de tandru și bine situat, n-o satisface. Explicabil pina la un punct, certitudinea iubirii in Cronică cinematografică ipostaza și mai simpaticului Piero (Alain Delon) — ceva mai grăbit, ceva mai superficial, mic și mlădios animal, admirabil pregătit să înfrunte monstrul social se pare că iarăși n-o satisface. Ar dori altceva. Ce ?O interesantă sugestie oferă filmul in secvența abandonării totale a protagonistei în vrrtojul dansului de negri pe care-l mimează copilărește. (E un ritm bun, pesemne al amintirii îndepărtate a speciei, nu bubuitul tamtamurilor, capabil să te îmblînzească, pe moment firește !). Tot căutînd certitudini și negăsindu-le, refuzind să-și anihileze bruma de personalitate în marele val, dar nici acționind serios pentru a și-o păstra și impune, Vittoria riscă la rindu-i un alt soi de decezi obscuri sau de glorie efemeră — Ponson du Terail, Eugene Sue, în finalul articolului, Eminescu face precizarea : „Dar la dreptul vorbind, la Piatra, intr-un ținut muntos plin de legende, de proverbe, locuțiuni, apoi de localități istorice. Colectorul nu găsește ce să culeagă ? Un muntean de baștină, născut asemenea în ținutul Neamțului e Ion Creangă.Șitut-au vreodată colectorii pe Dănilă Prepeleac, pe Soacra cu trei nurori și altele, ca să vadă care ar trebui să fie izvoarele din care să se inspire, și cum vorbesc și cum se mișcă ținutașii din Neamț?". Se cuvine a fi redată, cu acest prilej, și o definiție a literaturii populare, formulată de Eminescu, definiție remarcabilă prin capacitatea ei de sinteză : „Literatura populară nici nu se poate numi altceva, decitzumanizare, aș zice mai particulară la fel de tristă însă, la fel de rece, cu cea generală. E un film de idei, făcut cu mare meșteșug, sfirșind magistral cu filmarea frustă a unui colț de cartier roman încremenit sub cenușa unei mari și întunecate neliniști .E o fată care așteaptă probabil autobuzul, cu chipul încrincenat ca de spaima săriturii unei fiare; un obraz de bătrin pergamentos, brăzdat de șanțuri hide, sub coama de păr alb, furnici uvindu-se gregar pe scoarța unui copac, frunze foșnind neliniștite intr-un întuneric neverosimil. O felie de lume — văzută in conul de umbră — Eclipsa I — al spaimei, care poate să preceadă — de ce nu, izbucnirea purificatoare. Nu știu de ce, prin analogie literară desigur, mi-am imaginat, pășind pedalele de piatră reci ale bursei, gheparzi regali, singuratici, anacronici, supraviețuîndu-și biologic. ... Și iată că și la acest film, situat la distanță astronomică de orice sugestie de senzualitate vulgară, mi-a fost dat să aud cu neliniște, reacția de organism sănătos firește, dar neînchipuit de grosolană, a unor tineri bădărani, țocăind dezagreabil acolo unde li se părea lor că e cazul. Nu era. Replică de domnișoară ! — E cel mai prost film cu Alain Delon pe care l-am văzut. Cu Alain Delon, poate. C. STUPCANU sau cugetarea și productele fantaziei poporului însuși, care devin literatură în momentul în care se reproduc prin scriere, sau produceri ale clasei mai culte, care se potrivesc însă așa de bine cu gîndirea poporului, nicit, dacă acesta nu le-au făcut, le-au putut insă face*. Semnalăm totodată, opinia exprimată de poet la adresa scrierilor lui Creangă, la numai un an după debutul humuleșteanului în paginile revistei „Convorbiri literare" Faptul confirmă, o dată in plus, realele calități ale lui Eminescu în aprecierea valorilor, a talentelor autentice. Trebuie spus, de asemenea, Că lui G. T. Kirileanu îi datorăm repunerea în circulație a singurei prefețe scrise vreodată de Eminescu. De acest unic privilegiu s-a bucurat un publicist de valoare îndoielnică, Elie Baican, autorul unei broșuri intitulate : „Literatură populară sau Polavre și Anecdote" (București, 1882). Prefața se referea, de fapt, mai puțin la scrierile lui Baican, pe care Eminescu le publicase și In „Timpul", insă era un adevărat studiu asupra literaturii populare. De aceea, propunem o raportare a opțiunii lui Eminescu nu la valoarea lucrării lui Baican, ci la scopul mai larg, acela de stimulare a culegerilor de literatură populară. Recapitulînd, datele furnizate de articolul lui Eminescu, referitoare la existența în județ a unei publicații încă necunoscute nouă, cit și aprecierile in legătură cu izvoarele de Inspirație pentru literatură cultă, ne obligă la o cercetare mai amănunțită a fenomenului editorial de pe teritoriul județului Neamț în secolul trecut, fenomen cu multiple implicații în viața spirituală a acestor locuri. Valentin CIUCA 120 de ani de la nașterea poetului ECLIPSA P. Neamți Imagine din recenta "Expoziție de carte și documente vechi aflate în bibliotecile personale". ■ »■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] aRaaBiiniis) Jacques Lassaigne „Pictori pe care i-am cunoscut“ — Note de lector — Autorul este unul dintre cei mai cunoscuți critici de artă din Europa. Născut în 1911 la Paris, publică primele cronici plastice in revistele „Sept", „Beaux-arts" și „Revue Hebdomanaire". In 1935, face o călătorie în România, unde-l cunoaște pe profesorul Dimitrie Gusti. De atunci, simpatia lui J. Lassaigne pentru țara noastră va fi constantă. In anul 1937, publică o culegere de texte sub titlul „Francezii în România“, împreună cu Ilarie Voronca traduce în limba franceză o culegere de „Bocete" din Sori. Colaborează cu diferite scrieri despre artă la „Revista Fundațiilor". începe și o monografie despre Luchian, pe care o va Alex. Rosetti în 1947, la București. Din publice anul 1949. Începe să colaboreze regulat la Editura Skira (Geneva), ocupîndu-se mai ales de colecțiile „Gustul timpurilor noastre" și „Marile secole". Publică, între altele, o istorie a picturii spaniole („Histoire de la peinture espagnole“, Geneva 1952), o istorie a picturii („Histoire de la peinture flamande", flamande Geneva, 1957-58), ca și monografii despre Lautrec, Dqfy, Matisse, Kandinski, Mira etc. După ce este, în mai multe rînduri, membru al diverselor jurii la expoziții internationale (Sao Paulo, Veneția, Ljubljana, Tokio etc.), in 1966 devine președintele Asociației internaționale a criticilor artă (AICA) funcție pe care *> deține pînă de în 1969 Revenind la cartea de față, cineva scria că este prima lucrare ce ar trebui citită din întreaga operă a lui J. Lassaigne. Remarcanta apare îndreptățită căci, prin construcția lui, volumul deschide o anume perspectivă asupra scrierilor criticului francez. d. Lassaigne a crescut și s-a format în peisajul artei moderne, și s firesc să o înțeleagă, în primul rtnd, pe aceasta. De altfel, e cunoscută remarca „pictura secolelor trecute trebuie înțeleasă din unghiul artei contemporane" apartinînd celebrului teoretician Elle Faure. (Poziția se opune curentului numit „istoric", care susține formarea gustului la „școala clasicilor"). Pictura prezentă este o chintesență a experiențelor trecute și ea este cea mai bună școală. Din acest punct pleacă de Lassaigne în alcătuirea cărții sale și capitolele care se succed („In jurul fauvismului", „în jurul cubismului", „Imaginar și expresie", „Experiențe suprarealiste", „Despre arta abstractă", „Prezențe și realități", „Dincolo de aparențe", „Semne și materii", „Diverse cercetări", „Viziuni din alte părți" sunt „clase" ale școlii artelor moderne. Traducerea lui Radu Vana pune la îndemîna cititorilor noștri un adevărat ghid al picturii contemporane, care este cartea lui d. Lassaigne. E. NICOLAE, student Miercuri 14 ianuarie 1970 MIERCURI 14 IANUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii 18.30 Datini româneștii 19.00 Telejurnalul de seară ; 19.20 Felicitări; 19.40 Ancheta TV; 20.15 Telecinemateca Nibelungii; 21.40 Anunțuri — Publicitate; 21.45 Muzică ușoară cu formația Ion Cristinoiu ; 21.55 Întîlnire cu muzica; 22.40 Salonul literar al televiziunii; 23.45 Telejurnalul de noapte; închiderea emisiunii; MIERCURI 14 IANUARIE PROGRAMUL I 15.00 Radio-școală ; 15.20 Compozitorul săptămînii —Beethoven; 16.00 Radiojurnal; 16.20 Cîntă Ion Dolănescu; 16.30 Consultație juridică ; 17.05 Antena tineretului ; 17.30 Muzică populară ; 18.03 Știință, tehnică, fantezie; 18.30 melodie pe adresa dumneavoastră; 19.00 Gazeta radio; 20.05 Tableta de seară; 20.10 — „365 de cîntece" ; 20.25 Zece melodii preferate; 21.00 Istoria Ideilor; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solistul serii — Anca Agemolu, 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră ; 23.00 Concert de muzică ușoară ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 15.00 Muzică din opera „Rita” de Donizetti ; 15.30 Melodii de Elly Roman; publicitate; 19.00 15.40 Radioaditii ! Simfonia de Prime a Albert Markos; 19.30 Meridiane lirice ; 19.50 Noapte bună, copii; 20.15 Teatru fonic. Ciclul „Serile de radiocomedie ale teatrului radiofonic i Bărbierul din Sevilla" de Beaumarchais; 21.50 Cîntăreți de operă interpretînd muzică 22.20 Jazz; 0.15—1.00 ușoară; Fragmente din operetele „Fiica doamnei Angot" și „Micul Duce" de Lecogg. 101 15 IANUARIE PROGRAMUL 1 5.05—6.00 Muzica dimineții; 005—9.30 Muzică și actualități ; 9.30 O dă limbii române; 10.05 Muzică populară ; 10.30 Melodiile anotimpurilor ; 11.05 Miniaturi de estradă; 11.15 Din țările socialiste; 11.30 Din veacul lui Stradivarius; 11.45 Sfatul medicului; 12.00 Recital de operă; 12.15 Muzică ușoară; 12.25 Știința la zi; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană; 13.22 Melodii îndrăgite; 13.45 Muzică populară; 14.00 Caleidoscop muzical ; 14.50 Jocuri din bătrîni lăsat, PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal; 7.10 Program muzical de dimineață ; 8.25 Mari interpreti; 900 Muzică populară; 9.10 Curs de limba rusă; 9.45 Opera comică „Blaise ciubotarul"; 10.30 Antena tineretului ; 10.55 Minaturi instrumentale; 11.15 Cîntă Natalia Șerbănescu și Ion Fărcașu ; 11.30 Ecran sonor; 13.15 Din folclorul muzical al popoarelor; 13.30 Cine știe cîștigă ; 14.30 Lexiconul compozitorilor; 14.55 Știința la zi. PIATRA NEAMȚ - Panoramlui „Whtamnetou tn Valea Morții“ — cineaștii din RPG„ neobosiți producători de filme de aventuri prÎD „Vestul sălbatic“, oferă un nou episod al serialului „Winnetou" cu toată recuzita de rigoare (10. 15, 17. 19, 21). — Pietricica ; „Eclipsa“ — un film care nu trebuie pierdut, mai ales că rețeaua de difuzare ni-1 prezintă doar in aceste prime trei zile ale săptămînii j numele regizorului — Antoniopi și ale Interpreților principali — Monica Vitti și Alain Delon — sunt o garanție (10, 15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August 1 „Războiul domnițelor“ — Ștefan Giubotărașu, Ilinca Tomoroveanu, Ilarionnu, Amza Pellea, Ioan <3i»ba Dragan și Ion Dichiseanu într-o peliculă realizată sub conducerea regizorului Virgil Saiotescu ) critica se întreabă : „acest film este, sau nu este o... parodie ?“ (10, 12,15, 17, 119, 21). — Victoria I „împușcături sub spînzurâtoare“ — film pe ecran lat, producție a studiourilor cinematografice din R. D. Germană (14,30 ; 16,30 ; 18,30 ) 20,30). TÎRGU NEAMȚ — Victoria I „Alexandru cel fericit“ — producție în culori a studiourilor franceze | regia aparține lui Yves Robert, care și-a ales drept interpreți principali pe Philippe Noire și Francoise Brioni (16, 1820). TARGAU : „Contemporanul tău“ — o dezbatere etică de mare interes, prezentată într-o reușită peliculă sovietică despre îndatoririle și răspunderile sociale ale omului contemporan (2 serii, 15, 18), PIATRA NEAMȚ - Muzeul de arheologie Piața Libertății ar. 1 Galeriile de artă Expoziția județeană de artă plastică — Muzeul memorial „Q« listrat Hoqaș* strada Salts trat Hogaș ar. I — Muzeul de științe naturale str. VI Lenin nr 12 — Sala de expoziții temporare — bloc turn ț Expoziția de ilustrații la opera lui Ion Creangă, — Complexul muzeistic Durău I Expoziția desenatelă Iulia Hălăucescu ROMAN Arhivele statului str. Nettulescu nr. 1 — Expoziia documentară permanentă — Muzeul de științe Naturale strada Proletariatului nr 2 TIRGI NEAMȚ — Muzeul de Istorie — strada V.l Lenin nr 185 — Casa de cultură , 1*poziția de pictură — fiuge» Ispir HUMULEȘTI — Casa memorială «Ion CrearaqS" BICAZ — Case de cultură Salonul de iarnă al artiștilorplastici amatori. — Muzeul hidroenergetic și Istorie Redacția nu-și asumă răspunderea pentru eventualele modificări în programele alcătuite Vremea continuă să rămînă relativ umedă, cu cerul temporar acoperit din cauza lui. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, din sectorul ud Temperatura aerului va rămine în general staționară Maximele vor fi cuprinse între 0 și -14 grade, iar minimele între —3 și +2 grade. OM