Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-01-29 / nr. 603

PAG. 2 CEAHLĂUL ANGAJAMENTUL BODEȘTENILOR întruniți în prima sesiune din acest an, în care au dezbătut și adoptat planul și bugetul local pe 1970, deputații Consiliului popular al comunei Bodești au luat act cu satisfacție de Che­marea la întrecere patriotică lansată de Consiliul popular al ju­dețului Constanța și de răspunsul dat de către Consiliul popular al județului nostru. Analizînd posibilitățile de care dispune comuna și ținînd cont de hărnicia, priceperea și abnegația de care dau dovadă majoritatea locuitorilor satelor componente, de experiența do­­bîndită în anii trecuți, deputații— în numele întregii populații a comunei — s-au angajat să înfăptuiască următoarele obiec­tive : 1. Redarea în circuitul agricol, peste plan, a suprafeței de 8 ha teren prin desființarea unor drumuri și cărări inutile, defri­șări de tufișuri și arborete ; — Curățirea unei suprafețe de 675 ha pășuni și finețe ; — Executarea a 3,5 km canale pentru scurgerea apelor ce provoacă exces de umiditate la punctele Comori (Oșlobeni), Birlești și Grădina (Bodeștii de Sus), Balcuri și Iaz (Bodeștii de Jos) ; — Fertilizarea, peste plan, a suprafeței de 60 ha teren arabil și 50 ha pășuni, cu îngrășăminte naturale și prin tîrlire ; — Sprijinirea cooperativelor agricole de producție pentru amenajarea a două iazuri în suprafață de 20-25 ha, pentru iriga­ții și populare cu pește. 2. Livrarea suplimentară la fondul centralizat al statului a 6 tone carne bovine, 100 hl lapte, 20.000 ouă și 20 tone cartofi. 3. Cu fondurile constituite prin contribuția voluntară bă­nească, impozitul pe clădiri, cu materiale din resurse locale și prin acțiuni de muncă patriotică se vor executa : construirea a 8 săli de clasă prin etajarea actualului local de școală de la centrul comunei și a unei săli de sport, construirea unui bazin cu capacitatea de 100.000 litri, pentru extinderea alimentării cu apă în satul de centru, extinderea lucrărilor de instalații sani­tare și încălzire la școala generală din centru și la magazinele cooperației de consum ; amenajarea unui colț al naturii în satul de centru care să cuprindă: arbuști ornamentali, diferite specii de mamifere, păsări și pești. 4. Pentru înfrumusețarea comunei se vor executa, prin ac­țiuni patriotice, lucrări în valoare de 2.500.000 lei, revenind în medie câte 400 lei de fiecare locuitor. Dintre obiective enume­răm : 8.000 m­p trotuare și jardiniere din ciment pentru flori; asfaltarea a 500 m 1 drum comunal; construirea a 8 podețe din beton ; confecționarea a 20.000 cărămizi; săparea și transporta­rea a 200 m c piatră pentru zidărie ; amenajarea unei răsadnițe pentru o producție de 1.200.000 fire pe an ; plantarea în jardi­niere și pe zone a 1.000.000 flori în două etape ; executarea lu­crărilor de drenaj și a tribunelor la stadionul comunal ; spriji­nirea cu muncă necalificată și diverse materiale din resurse lo­cale a executării lucrărilor la microcomplexul și terasa ce se vor construi cu fonduri de investiții ale cooperației de con­sum ; construirea unei săli de așteptare pentru călători la stația de autobuze pînă la data de 15 noiembrie 1970. 5. în satele comunei vor fi inițiate șezători cu specific lo­cal, cercuri de cusături și țesături cu motive naționale, iar la centrul comunei se va organiza o expoziție permanentă de et­nografie și artă populară. Primele încercări coloristice l Așa va arăta noua autogară din Piatra Neamț Treptat, treptat noi întreprin­deri, noi zone ale municipiului Piatra Neamț intră în aria mo­dernizării. Priviți acest desen , el reprezintă fațada clădirii noii autogări a orașului, care la sfîrșitul acestui an va fi dată în exploatare și care împreună cu gara C.F.R. și cu oficiul de tranzit (în proiect) al Direcției județene de poștă și telecomuni­cații, vor forma un complex ar­hitectonic unitar, prevăzut în sistematizarea acestei zone de mare utilitate publică. Cu amabilitate, tovarășul Ni­­colae Băcilă, inginerul șef al întreprinderii de transporturi auto, ne-a pus la dispoziție pla­nurile construcției, ne-a purtat, deocamdată cu imaginația, prin toată autogara. ...Viitoarea autogară va fi clădire modernă, cu etaj, lun­­­gă de 30 metri, lată de peste 9 m, confortabilă, spațioasă, lată cu tot necesarul pentru de­asigura o deservire bună, după a cele mai noi cerințe ale trans­portului de călători. Să presupunem că excursio­niștii sosiți cu trenul­ la Piatra Neamț coboară pentru a-și con­tinua drumul cu mijloace auto spre monumentele de artă și cultură din zona Tîrgu Neamț. Nu va fi greu pentru ei să ia au­tobuzul. O alee de beton îi va călăuzi direct la etajul autogă­­rii, ridicat pe cornișă. Vor intra în holul larg, o imensă sală de așteptare cu ferestre mari, cu o splendidă vedere spre frumuse­țile orașului, înzestrată cu tot confortul pentru cei 9.000-10.000 de pasageri care vor trece zilnic prin autogară. Casete de bilete vor fi instalate, tot acolo, la etaj. Difuzoarele vor răspîndi vești, melodii, vor anunța ple­cările și sosirile autobuzelor. Jos, la parter, vor fi birourile pentru funcționari, mișcarea, casa colectoare, sala de aștep­tare pentru taxatori. Dar călăto­rii nu vor avea decît rar treburi acolo. Coborînd pe scările fru­mos construite, ei vor ajunge s-ar putea spune direct in auto­buz, fiindcă parte din peroane vor fi chiar acolo jos, sub co­pertină. Dar din noua autogară vor putea pleca simultan 22 au­tobuze, unele în curse navetă, altele angajate în transportul interurban. Un peron special s-a prevăzut pentru sosirea că­lătorilor, ceea ce va asigura e­­vitarea aglomerației, atît de evi­dentă în condițiile existente în prezent. In luna martie — ne-a asigu­rat interlocutorul —îi vom ve­dea la treabă pe constructorii a­­parținînd I.C.T. Iași — o între­prindere serioasă, punctuală, ca­re a mai clădit în țară edificii similare. Exprimîndu-ne satisfacția pen­tru incursiunea făcută în viito­rul apropiat, l-am rugat pe to­varășul inginer șef să ne pună la dispoziție, în interesul citito­­rilor, și alte date despre ame­najările și dotările I.T.A. în a­­nul acesta și în anii viitori. Am aflat astfel că la Piatra Neamț s-a realizat recent, din fonduri de mică mecanizare, o instalație mecanizată de spălat autovehi­culele și care, împreună cu cea de grefare mecanizată realizată în 1969, rezolvă în întregime problema îngrijirii curente a mașinilor. Stații asemănătoare se construiesc și în celelalte orașe ale județului: una e pe terminate la Roman, alta se află în plină construcție la Tîrgu Neamț. Pe 1970, planul pentru lucrările din fonduri de mică mecanizare este de circa 2.000.000 lei, aproape dublu față de 1969, ceea ce este foarte im­portant pentru întreprindere, ea putîndu-și rezolva astfel, în completarea fondurilor de in­vestiții, problemele de spații și de dotare tehnică privind ac­tivitățile de transport auto. Și iată acum capacitățile noi de transport ce vor intra în do­tarea tehnică a I.T.A. în acest an , în jur de 600 autocamioane noi și 50 de autoremorci pentru transportul mărfurilor, 37 auto­buze pentru călători. Să subliniem, în încheierea a­­cestei prezentări, două vești ca­re cu certitudine vor interesa în cel mai înalt grad populația: în 1971 o autogară pentru călători se va construi la Roman, iar în 1972 alta la Tîrgu Neamț. Mihai ASMARANDEI catedra*catedra mm mvum ATIIST-ȘTIINTIFICE - NATURĂ IMPORTANTA­­ HIN­CAN­H IUDEI MRAȚII In societatea noastră, școala își intensifică munca educativă, sub diversele-i aspecte, în ca­drul căreia educația ateistă o­­cupă un loc important. Ea ur­mărește formarea și dezvoltarea la elevi a unei concepții știin­țifice despre lume și viață, opusă vechilor mentalități, su­perstițiilor, prejudecăților și misticismului. Pe linia acestei preocupări, organizația de partid din școala generală Negrești a dezbătut într-o adunare generală lărgită problema formării concepției materialist științifice la elevi. S-a ajuns la concluzia că, prin conținutul său, orice obiect de studiu oferă un anumit cuantum de noțiuni și cunoștințe științi­fice necesare înțelegerii feno­menelor lumii înconjurătoare. Fiecare cadru didactic, la obiec­tul său de studiu, dirigintele, organizațiile U.T.C. și de pio­nieri, cercurile pe obiecte, trebuie să militeze pentru for­marea unei concepții materia­­list-științifice despre natură și societate, să facă totul pentru excluderea rămășițelor mistice. S-a subliniat că baza educării ateist-științifice este formarea la elevi a concepției materia­­list-dialectice asupra naturii și societății, înțelegerea de către aceștia a rolului hotărîtor al maselor în dezvoltarea socie­tății. Organizația de partid a urmă­rit, prin membrii săi, prin di­rectorul școlii și responsabilii comisiilor metodice cum se duc la îndeplinire aceste sarcini. Lecțiile de biologie, fizică, chi­mie, în general obiectele rea­­list-științifice, vin să infirme credințele false, mistice. aceste obiecte învățătorii La și profesorii au să-și formeze căutat ca elevii convingeri pro­prii pe baza observațiilor ne­mijlocite efectuate de ei, să efectueze experiențe variate de laborator sau pe lotul școlar. Nu putem să spunem că nu­mai în felul acesta elevii ajung la o viziune dialectică asupra naturii. Dar — în totalitatea lor — ele constituie prețioase acumulări cantitative pentru mai tîrziu, cînd înțelegerea marchează un salt calitativ. De asemenea, la lecțiile de isto­rie, vorbind despre apariția re­ligiei, profesorii subliniază for­mele primitive în care aceasta s-a manifestat. La lecțiile de geografie, profesorul, vorbind elevilor despre Tibet, arată că, deși densitatea populației este foarte mică, totuși întîlnim acolo cele mai ridicate procente de boli de ochi și piele. Expli­cația , lamaismul, religia tibe­­tanilor interzice spălarea feței. Prin nenumărate exemple de a­­cest fel elevii se conving de fap­tul că religia este o piedică în ca­lea progresului, „o oglindire fantastică în mințile oamenilor a forțelor exterioare care domi­nă viața lor de toate zilele, o oglindire în care forțele păm­în­­tești iau forma unei forțe su­pranaturale". Dar, munca de formare a concepției materialist-științifice la elevi nu se reduce numai la activitatea din clasă. Cunoștin­țelor desprinse din lecții li se adaugă, ca o întregire organică, o serie de noi fapte din activi­tatea cercurilor pe obiecte a căror probleme contribuie la formarea de convingeri mate­rialiste, la însușirea de deprin­deri practice. Organizația de partid din școală a observat și subliniat în diferite ocazii că în acest sens eforturilor școlii trebuie să li se adauge grija pentru reeducarea familiilor elevilor. De aceea, este cadrul adunărilor necesar ca, în cu părinții, cadrele didactice să discute despre necesitatea combaterii unor practici dăunătoare ca­­ înspăimîntarea copiilor cu ima­gini fantastice (balauri, zmei, draci etc.), să nu forțeze elevii să se ducă la biserică­ sau să se închine. Procedînd astfel vom avea certitudinea unei reușite sigure, satisfacția unui fapt împlinit, prof. M. AILINCAI secretarul organizației P.C.R. "coala generală Negrești I yiiiiuiiiii/i/i/iiiiiiiiiiiiiitiui/iiH/iiiimiii/iiiiiiiiiiiiiiiiiiii/i/iiiis ___ . I I (flueta L­­ 1 initi­lati aei 1 încă din anul școlar 1968/1969, organizațiile U. T. C. au primit indicația ca, pentru elevii claselor a Xl-a și a XlI-a din liceele teoretice și ai anilor III-V din liceele de specialitate, în funcție de interesul și solicitările acestora, să organizeze clu­buri de informare și cercuri tematice pe probleme de filozofie, economie politică, etică, logică, psihologie ș. a. Dar, cu excepția Liceului „Petru Rareș“ din Piatra Neamț —­­și, oarecum, sub as­pect organizatoric — a Liceului „Ștefan cel Mare“ din Tîrgu Neamț), nici un alt liceu din județul nostru nu a încercat să în­treprindă ceva în acest sens ! De ce ? Oare este atît de greu ?... La liceul „Petru Rareș“, de comun acord cu conducerea școlii, avînd sprijinul organizației de partid, al cadrelor didac­tice — organizația U.T.C. a pus bazele unui cerc de logică, a cărei activitate este condusă — cu multă pasiune și competentă — de profesorii Nicolae Buium și M. Lindenștein. Începutul, ca orice început, a fost timid. Apoi, „interesul față de acest cerc, față de problemele dezbătute a fost nebănuit de mare“ — ne spunea, cu justificată satisfacție, profesorul Nicolae Buium. „Problemele de bază ale logicii formale (despre noțiune, judeca­tă, raționament) cit și celelalte, specifice logicii, au atras in ac­tivitatea săptămînală a cercului nostru din ce in ce mai multi elevi. Participanții (peste 20), printre care merită a fi eviden­țiați elevii: C. Niclod, A. Cirdei (clasa a Xll-a B), Alina Pamfil (clasa a Xll-a C) — au in prezent o bună pregătire, cele Învă­țate in cadrul cercului ajutindu-i foarte m mult in asimilarea cu­noștințelor teoretice predate in cadrul diferitelor obiecte“. Succesele anului școlar trecut, dorința de a împărtăși ele­vilor cunoștințe cît mai folositoare, au făcut ca să continue și în acest an dezbaterile problemelor de logică formală și, apoi, de logică simbolică (matematică). Tot aici a luat ființă, nu de mult, cercul de istoria filozofiei și se preconizează înființarea u­­nui nou cerc, de psihologie. Totul e doar un început — rod al inițiativei, pasiunii și priceperii cu care se muncește. Un început, deosebit de fruc­tuos și interesant. Marcel CIUBOTARU frntrirwiriiri înrrrr­rrrir­ rrrrrirrrrrrr înrri /////////­"■"­ 1 DE LA MINISTERUL INVATAMÎNTULUI ! In legătură cu concursul de admitere în anul I, în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică și liceele pedagogice, cursuri de zi, în anul 1970, Ministerul In­­vățămîntului comunică : Concursul de admitere se des­fășoară între 22 iunie și 3 iulie. Probele practice la liceele de artă și cu program special de educație fizică, precum și pro­bele de aptitudini muzicale și vizita medicală la liceele peda­gogice au loc între 22 și 24 iu­nie. La concurs se pot înscrie pro­movații clasei a VIII-a a școlii generale care împlinesc vîrsta de cel mult 17 ani in cursul a­­nului 1970. Concursul de admitere în li­ceele de cultură generală, de ar­tă, cu program de educație fizi­că și în liceele pedagogice con­stă din : limba română — scris și oral ; — matematică — scris și oral; — istoria Româ­niei — oral; limba maternă —­­scris și oral (pentru liceele cu predarea în limbile naționalități­lor conlocuitoare). La liceele de artă și cu pro­gram de educație fizică, probe­le de cultură generală sunt pre­cedate de vizita medicală și de probe practice, iar la liceele pe­dagogice de vizita medicală și de probă de aptitudini muzicale, aceste probe sunt eliminatorii. Lucrările scrise se desfășoară în aceeași zi, la ora 9, în întrea­ga țară, după , cum urmează : limba română­ — 26 iunie; matematica — 27 iunie; lim­ba maternă — 28 iunie. Programele concursului de ad­mitere pentru obiectele de cul­tură generală au fost publicate în Gazeta Invățămîntului (supli­ment), în luna decembrie 1969. Programele disciplinelor de spe­cialitate pentru concursul de ad­mitere în liceele de artă și cu program de educație fizică au fost publicate în Gazeta învăță­­mîntului nr. 996 din 23 mai 1969. La toate liceele de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică și liceele peda­gogice se pun în concurs toate locurile planificate pentru a­­nul I. La liceele la care nu se vor ocupa toate locurile se va orga­niza un nou concurs între 28 august și 10 septembrie. I dilli Joi 29 ianuarie 1970 JOI 29 IANUARIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară : 18.05 Film serial. Aventură în munți (IX); 18.35 Mult e dul­ce și frumoasă; 19.00 Tele­jurnalul de seară ; 19.20 Ho­chei pe gheață ; 20.00 Reflec­tor ; 20.10 Anunțuri — publicitate; 20.15 Prim plan. Meteorologul Nicolae Topor ; 20.45 Stagiune lirică T. V. 22.00 Telejurnalul de noapte ; 22.15 Actualități literare; 22.30 Avanpremieră ; 22.45 Varietăți pe peliculă ; 23.00 închiderea emisiunii progra­mului 1. JOI 29 IANUARIE PROGRAMUL 1 15.00 Ateneu ; 15.15 Compo­zitorul săptămînii — Robert Schumann ; 16.00 Radiojurnal; 16.20 Orchestra de muzică populară din Arad, dirijor Ion Zahu ; 16.30 Ce e nou în județul nostru ; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Album fol­cloric ; 18.03 Muzică ușoară; 18.10 Orizont științific; 18.30 O melodie pe adresa dumnea­voastră ; 19.00 Gazeta radio ; 19.30 Săptămîna unui me­loman ; 20.10 — 365 de cîn­­tece ; 20.25 Zece melodii pre­ferate ; 21.00 Convorbirile de joi. La microfon Radu Be­­ligan ; 21.30 Moment poetic ; 22.00 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.50 Piese de estra­dă ; 23.10 întîlnire cu compozitorul Radu Șerban ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Melodii care străbat lu­mea — muzică ușoară; 15.40 Radio publicitate ; 16.00 Ra­diojurnal ; 16.20 Recital de pian Nevin Arronz; 16.40 Cronica muzicală; 16.55 Sfa­tul medicului; 22.15 Mu­zică de jazz ; 22.30 Fonoteca de aur — doi poeți Otilia Cazimir și Mihai Ieșeni­i Co­­dreanu ; 22.45 Pagini corale alese; 23.05 Opera secolului nostru „Viața scurtă" de De Falla și „Mîna fericită" de Scönberg ; 0.30—1.00 Cvartetul nr. 2 în Do ma­jor de George Enacovici; VINERI 30 IANUARIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții; 6.05— 9.30 Muzică și actuali­tăți ; 9.30 Memoria pămîn­­tului românesc ; 10.05 Drag mi-e cîntecul și jocul; 11.05 Muzică ușoară interpretată la chitară; 11.15 Să înțele­gem muzica; 11.45 Sfatul medicului; 12.00 Din mu­zica popoarelor; 12.15 Me­lodii distractive ; 12.25 Știin­ța, la zi; 12.30 Întîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat; 13.10 Avan­premieră cotidiană ; 13.45 Orchestra „Trandafir de la Moldova" din Bîrlad — dirijor Nicolae Bălan ; 14.00 Calei­doscop muzical; 14.40 Ra­dio publicitate; 14.50 La mi­crofon Nelu Orian. PROGRAMUL NI 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți — Edwin Fischer ; 9.00 Taragotistul Iosif Milu ; 9.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul I, secția a 50-a ; 9.30 Piese corale de George De­­riețeanu ; 9.45 Matineu tea­tral „Strigoii" de Ibsen; 11.20 Arii din Henrik interpretate de Traian Opere Po­­pescu ; 11.35 Șirag de melo­dii ; 12.03 Avanpremieră co­tidiană ; 12.15 Concert de prînz;12.35 Saeculum; 13.00 Concert de prînz — continu­are ; 13.30 Cartea științifică; 14.03 Din comoara folcloru­lui nostru; 14.30 Melodii de Aurel Manolache și Ște­fan Kardoș; 14.55 Știința la PIATRA NEAMȚ - Pano­ramici „Războiul domnițe­lor" — regizorul Virgil Calo­­tescu și-a ales drept pretext o veche legendă istorică ro­mânească iar drept interpreți principali o echipă de ac­tori formată din Ștefan Cm­botărașu, Ilinca Tom­oro­­veanu, Ilarion Ciobanu Amza Pellea, Ioana Drăgan și Ion Dichiseanu (10. 15. 17 19. 21) Pietricica 1 „Corabia ne­bunilor* — studiourile ame­ricane au realizat această peliculă semnată de Stanley Kramer ecranizînd un ro­man de mare succes al scrii­toarei Katherine Anne Por­ter ; pe generic figurează Vivien Leigh (Vichingit, La­dy Hamilton), Simone Sig­noret, Oskar Werner (10, 15 18, 21) ROMAN — 23 August 1 „Berti și comisarul San An­tonio" — o revedere cu f­ie­­rard Barray, dar nu într-un film „de capă și spadă" ; fi­ind însă vorba de o peliculă polițistă, bravul actor fran­cez are la dispoziție o în­treagă gamă de procedee și intervenții caracteristice ge­nului (10, 12, 15, 17, 19, 21) — Victoria 1 „Eclipsa” — Monica Vitti și Alain Delon,­­dintr-o perioadă mai de ti­nerețe, într-un film semnat (cu maturitatea­­ recunoscu­tă) de regizorul Michelan­­gelo Antonioni; rețeaua di­fuzării filmelor ni-1 oferă a­­bia acum — să profităm de acest... al Xll-lea ceas 1 (14,30, 16.30, 18,30 20.30). TIRGU NEAMȚ — Victo­­ra : „Paria“ — Jean Marais și Marie-José Nat într-un film de aventuri realizat de studiou­rile franco-spaniole (16, 18, 20). TARCAU — „Tigrul“ regizo­rul italian Dino Risi­ni-l pre­zintă pe Vittorio Gassman într-o succesiune de întim­­plări amuzante datorate do­rinței eroului nostru de a cău­ta „Tinerețe fără bătrînețe” în afara căminului conjugal (16, 18, 20). PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul de arheologie, Plata Li­bertății nr. 1 — Galeriile de artă 1 Expo­ziția județeană de artă plas­tică.­­ — Muzeul memorial „Calis­­trat Hogaș" strada Calistrat Hogaș nr. 1 — Muzeul de științe natu­rale str. V. I. Lenin nr. 32 — Sala de expoziții tem­porare Bloc turn, str. Bica­­zului nr. 71 Expoziția de carte — Ion Creangă­ — Complexul muzeistic Durău 1 Expoziția de acua­relă Iulia Hălăucescu. ROMAN — Arhivele sta­tului str. N. Ticulescu nr. 1. — Expoziția documentară permanentă­­ — Muzeul de științe natu­rale strada Proletariatului nr. 2 TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — strada V. I. Le­nin . — Casa de cultură — Expo­ziția de pictură — Eugen Ispir. HUMULEȘTI - Casa me­morial „Ion Creangă* BICAZ tip cultură t Salonul de iarnă al artiștilor pla­i !• I amator 1 — Muzeul hidroenergetic. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru even­tualele modificări în pro­­gramele alcătuite. Vremea rămîne schimbă­toare și în răcire ușoară, cu cerul mai mult acoperit. Local va ninge iar vîntul va sufla moderat cu intensificări loca­le din sectorul nordic. Tempe­ratura aerului va scădea u­­șor. Minimele vor oscila între minus 8 la minus 3 grade, iar maximele între minus 4 la plus 1 grad. Comisiile permanente sînt alcătuite din deputați care, prin pregătirea și activitatea lor, sprijină consiliul popular și comitetul său executiv în în­deplinirea sarcinilor ce le re­vin. Pe baza hotărîrii consiliu­lui popular, la propunerea co­mitetului executiv, sau din propria lor inițiativă, comisiile permanente studiază probleme de interes local și prezintă pro­puneri consiliului popular, con­trolează activitatea organelor locale de specialitate ale admi­nistrației de stat, a organiza­țiilor care funcționează pe principiul gestiunii economice proprii, a întreprinderilor și in­stituțiilor de interes local, pre­cum și modul în care acestea îndeplinesc hotărîrile consiliu­lui popular și celelalte dispozi­ții legale. Ținînd seama de rolul impor­tant al comisiilor permanente, Comitetul executiv al Consi­liului popular al municipiului Roman sprijină necontenit acti­vitatea acestora și beneficiază de aportul lor neprețuit. Printre preocupările de bază ale comisiilor permanente au stat: amplasarea unor unități social-culturale, modernizarea străzilor, parcurilor, organiza­rea în mai bune condițiuni a transportului în comun, renova­rea unor magazine de pe re­țeaua comercială, o mai bună deservire a pacienților în uni­tățile spitalicești, îmbunătăți­rea activității în cadrul labo­ratoarelor din școlile medii și profesionale, organizarea unor ateliere pentru efectuarea practicii elevilor etc. Pentru cuprinderea tuturor sarcinilor, fiecare comisie per­manentă a atras de partea sa un larg activ obștesc, cadre de specialitate, specifice fiecărei comisii. De pildă, la buna des­­fășurare a activității comisiei permanente construcții, arhi­tectură și sistematizare, parti­cipă arhitectul șef, șeful servi­ciului de gospodărie comunală, cît și vicepreședintele consi­liului popular. O atribuție importantă a co­misiilor avizarea permanente constă în proiectelor de hotă­­rîri, definitivarea acestora și atragerea unui număr însemnat de cetățeni la cunoașterea o­­biectivelor de înfăptuit, înain­te de aprobarea lor în consi­liul popular. Numai înainte de sesiunea din 19 noiembrie 1969 cînd s-a analizat modul cum a fost realizat planul de obiec­tive în întrecerea patriotică pe anul 1969, comisia permanentă construcții, arhitectură și sis­tematizare, a organizat consfă­tuiri în 10 centre ale munici­piului, la care au peste 1.500 cetățeni, participat ale căror observații și propuneri au con­tribuit la îmbunătățirea proiec­tului de hotărîri probat în această ce a fost a­­sesiune. La fel a procedat și comisia per­manentă comerț-cooperație, prețuri și agricultură, consul­­tîndu-se cu peste 900 cetățeni, care și-au spus părerea asupra proiectului de hotărîri și au făcut diferite propuneri me­nite să ducă , la amplasarea de noi unități comerciale, moder­nizarea celor existente și o mai bună deservire a populației. Comisiile permanente au fă­cut peste 30 de propuneri com­i­tetului executiv, care le-a a­­nalizat și a luat măsuri pentru traducerea lor în fapte. De pildă, în urma studiului întreprins pe mai multe străzi de pe raza municipiului, l­a unele din acestea constatat că pot fi mo­dernizate, asfaltate, iar pe al­tele se pot efectua lucrări de scarificare prin acțiuni de muncă patriotică, pentru tur­narea trotuarelor. ■ Această propunere a fost însușită de comitetul executiv, care a tre­cut la modernizarea străzii Smirodava, asfaltarea străzilor Aprodu Arbore, Biruinței, Breslei, Aprodu Purice, M. Ko­­gălniceanu și altele, iar pe stră­­­z.M . Maramureș, Olteniei, Spiru Haret, Tom­a Stelian, Karl Marx. 6 Martie, Scânteii, Viorelelor, în suprafață de peste 12.000 m.p., au fost mo­bilizați cetățenii la lucrările de scalificare și construcție a tro­tuarelor, prin acțiuni de muncă patriotică. Tot astfel s-au e­­fectuat unele lucrări de moder­nizare în parcul municipiului. Comisia permanentă învăță­­mînt și cultură a studiat și a propus comitetului executiv lărgirea spațiului de școlari­zare la școlile nr. 2 și nr. 9 iar comisia permanentă sănăta­te și ocrotiri sociale a contri­buit la îmbunătățirea activită­ții circumscripțiilor sanitare de pe raza municipiului. Experiența acumulată de co­misiile permanente constituie o garanție în înfăptuirea sarcini­lor ce stau în fața consiliului popular și o dovadă că succe­sul oricărei acțiuni constă în atragerea în număr tot mai mare a cetățenilor la rezolva­rea pe plan local a treburilor de stat și obștești. Constantin COBUZ șeful comisiei organizatorice a Consiliului popular municipal Roman SA ROMAN Probleme de interes local în atenția comisiilor permanente

Next