Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-01-29 / nr. 603
PAG. 2 CEAHLĂUL ANGAJAMENTUL BODEȘTENILOR întruniți în prima sesiune din acest an, în care au dezbătut și adoptat planul și bugetul local pe 1970, deputații Consiliului popular al comunei Bodești au luat act cu satisfacție de Chemarea la întrecere patriotică lansată de Consiliul popular al județului Constanța și de răspunsul dat de către Consiliul popular al județului nostru. Analizînd posibilitățile de care dispune comuna și ținînd cont de hărnicia, priceperea și abnegația de care dau dovadă majoritatea locuitorilor satelor componente, de experiența dobîndită în anii trecuți, deputații— în numele întregii populații a comunei — s-au angajat să înfăptuiască următoarele obiective : 1. Redarea în circuitul agricol, peste plan, a suprafeței de 8 ha teren prin desființarea unor drumuri și cărări inutile, defrișări de tufișuri și arborete ; — Curățirea unei suprafețe de 675 ha pășuni și finețe ; — Executarea a 3,5 km canale pentru scurgerea apelor ce provoacă exces de umiditate la punctele Comori (Oșlobeni), Birlești și Grădina (Bodeștii de Sus), Balcuri și Iaz (Bodeștii de Jos) ; — Fertilizarea, peste plan, a suprafeței de 60 ha teren arabil și 50 ha pășuni, cu îngrășăminte naturale și prin tîrlire ; — Sprijinirea cooperativelor agricole de producție pentru amenajarea a două iazuri în suprafață de 20-25 ha, pentru irigații și populare cu pește. 2. Livrarea suplimentară la fondul centralizat al statului a 6 tone carne bovine, 100 hl lapte, 20.000 ouă și 20 tone cartofi. 3. Cu fondurile constituite prin contribuția voluntară bănească, impozitul pe clădiri, cu materiale din resurse locale și prin acțiuni de muncă patriotică se vor executa : construirea a 8 săli de clasă prin etajarea actualului local de școală de la centrul comunei și a unei săli de sport, construirea unui bazin cu capacitatea de 100.000 litri, pentru extinderea alimentării cu apă în satul de centru, extinderea lucrărilor de instalații sanitare și încălzire la școala generală din centru și la magazinele cooperației de consum ; amenajarea unui colț al naturii în satul de centru care să cuprindă: arbuști ornamentali, diferite specii de mamifere, păsări și pești. 4. Pentru înfrumusețarea comunei se vor executa, prin acțiuni patriotice, lucrări în valoare de 2.500.000 lei, revenind în medie câte 400 lei de fiecare locuitor. Dintre obiective enumerăm : 8.000 mp trotuare și jardiniere din ciment pentru flori; asfaltarea a 500 m 1 drum comunal; construirea a 8 podețe din beton ; confecționarea a 20.000 cărămizi; săparea și transportarea a 200 m c piatră pentru zidărie ; amenajarea unei răsadnițe pentru o producție de 1.200.000 fire pe an ; plantarea în jardiniere și pe zone a 1.000.000 flori în două etape ; executarea lucrărilor de drenaj și a tribunelor la stadionul comunal ; sprijinirea cu muncă necalificată și diverse materiale din resurse locale a executării lucrărilor la microcomplexul și terasa ce se vor construi cu fonduri de investiții ale cooperației de consum ; construirea unei săli de așteptare pentru călători la stația de autobuze pînă la data de 15 noiembrie 1970. 5. în satele comunei vor fi inițiate șezători cu specific local, cercuri de cusături și țesături cu motive naționale, iar la centrul comunei se va organiza o expoziție permanentă de etnografie și artă populară. Primele încercări coloristice l Așa va arăta noua autogară din Piatra Neamț Treptat, treptat noi întreprinderi, noi zone ale municipiului Piatra Neamț intră în aria modernizării. Priviți acest desen , el reprezintă fațada clădirii noii autogări a orașului, care la sfîrșitul acestui an va fi dată în exploatare și care împreună cu gara C.F.R. și cu oficiul de tranzit (în proiect) al Direcției județene de poștă și telecomunicații, vor forma un complex arhitectonic unitar, prevăzut în sistematizarea acestei zone de mare utilitate publică. Cu amabilitate, tovarășul Nicolae Băcilă, inginerul șef al întreprinderii de transporturi auto, ne-a pus la dispoziție planurile construcției, ne-a purtat, deocamdată cu imaginația, prin toată autogara. ...Viitoarea autogară va fi clădire modernă, cu etaj, lungă de 30 metri, lată de peste 9 m, confortabilă, spațioasă, lată cu tot necesarul pentru deasigura o deservire bună, după a cele mai noi cerințe ale transportului de călători. Să presupunem că excursioniștii sosiți cu trenul la Piatra Neamț coboară pentru a-și continua drumul cu mijloace auto spre monumentele de artă și cultură din zona Tîrgu Neamț. Nu va fi greu pentru ei să ia autobuzul. O alee de beton îi va călăuzi direct la etajul autogării, ridicat pe cornișă. Vor intra în holul larg, o imensă sală de așteptare cu ferestre mari, cu o splendidă vedere spre frumusețile orașului, înzestrată cu tot confortul pentru cei 9.000-10.000 de pasageri care vor trece zilnic prin autogară. Casete de bilete vor fi instalate, tot acolo, la etaj. Difuzoarele vor răspîndi vești, melodii, vor anunța plecările și sosirile autobuzelor. Jos, la parter, vor fi birourile pentru funcționari, mișcarea, casa colectoare, sala de așteptare pentru taxatori. Dar călătorii nu vor avea decît rar treburi acolo. Coborînd pe scările frumos construite, ei vor ajunge s-ar putea spune direct in autobuz, fiindcă parte din peroane vor fi chiar acolo jos, sub copertină. Dar din noua autogară vor putea pleca simultan 22 autobuze, unele în curse navetă, altele angajate în transportul interurban. Un peron special s-a prevăzut pentru sosirea călătorilor, ceea ce va asigura evitarea aglomerației, atît de evidentă în condițiile existente în prezent. In luna martie — ne-a asigurat interlocutorul —îi vom vedea la treabă pe constructorii aparținînd I.C.T. Iași — o întreprindere serioasă, punctuală, care a mai clădit în țară edificii similare. Exprimîndu-ne satisfacția pentru incursiunea făcută în viitorul apropiat, l-am rugat pe tovarășul inginer șef să ne pună la dispoziție, în interesul cititorilor, și alte date despre amenajările și dotările I.T.A. în anul acesta și în anii viitori. Am aflat astfel că la Piatra Neamț s-a realizat recent, din fonduri de mică mecanizare, o instalație mecanizată de spălat autovehiculele și care, împreună cu cea de grefare mecanizată realizată în 1969, rezolvă în întregime problema îngrijirii curente a mașinilor. Stații asemănătoare se construiesc și în celelalte orașe ale județului: una e pe terminate la Roman, alta se află în plină construcție la Tîrgu Neamț. Pe 1970, planul pentru lucrările din fonduri de mică mecanizare este de circa 2.000.000 lei, aproape dublu față de 1969, ceea ce este foarte important pentru întreprindere, ea putîndu-și rezolva astfel, în completarea fondurilor de investiții, problemele de spații și de dotare tehnică privind activitățile de transport auto. Și iată acum capacitățile noi de transport ce vor intra în dotarea tehnică a I.T.A. în acest an , în jur de 600 autocamioane noi și 50 de autoremorci pentru transportul mărfurilor, 37 autobuze pentru călători. Să subliniem, în încheierea acestei prezentări, două vești care cu certitudine vor interesa în cel mai înalt grad populația: în 1971 o autogară pentru călători se va construi la Roman, iar în 1972 alta la Tîrgu Neamț. Mihai ASMARANDEI catedra*catedra mm mvum ATIIST-ȘTIINTIFICE - NATURĂ IMPORTANTA HINCANH IUDEI MRAȚII In societatea noastră, școala își intensifică munca educativă, sub diversele-i aspecte, în cadrul căreia educația ateistă ocupă un loc important. Ea urmărește formarea și dezvoltarea la elevi a unei concepții științifice despre lume și viață, opusă vechilor mentalități, superstițiilor, prejudecăților și misticismului. Pe linia acestei preocupări, organizația de partid din școala generală Negrești a dezbătut într-o adunare generală lărgită problema formării concepției materialist științifice la elevi. S-a ajuns la concluzia că, prin conținutul său, orice obiect de studiu oferă un anumit cuantum de noțiuni și cunoștințe științifice necesare înțelegerii fenomenelor lumii înconjurătoare. Fiecare cadru didactic, la obiectul său de studiu, dirigintele, organizațiile U.T.C. și de pionieri, cercurile pe obiecte, trebuie să militeze pentru formarea unei concepții materialist-științifice despre natură și societate, să facă totul pentru excluderea rămășițelor mistice. S-a subliniat că baza educării ateist-științifice este formarea la elevi a concepției materialist-dialectice asupra naturii și societății, înțelegerea de către aceștia a rolului hotărîtor al maselor în dezvoltarea societății. Organizația de partid a urmărit, prin membrii săi, prin directorul școlii și responsabilii comisiilor metodice cum se duc la îndeplinire aceste sarcini. Lecțiile de biologie, fizică, chimie, în general obiectele realist-științifice, vin să infirme credințele false, mistice. aceste obiecte învățătorii La și profesorii au să-și formeze căutat ca elevii convingeri proprii pe baza observațiilor nemijlocite efectuate de ei, să efectueze experiențe variate de laborator sau pe lotul școlar. Nu putem să spunem că numai în felul acesta elevii ajung la o viziune dialectică asupra naturii. Dar — în totalitatea lor — ele constituie prețioase acumulări cantitative pentru mai tîrziu, cînd înțelegerea marchează un salt calitativ. De asemenea, la lecțiile de istorie, vorbind despre apariția religiei, profesorii subliniază formele primitive în care aceasta s-a manifestat. La lecțiile de geografie, profesorul, vorbind elevilor despre Tibet, arată că, deși densitatea populației este foarte mică, totuși întîlnim acolo cele mai ridicate procente de boli de ochi și piele. Explicația , lamaismul, religia tibetanilor interzice spălarea feței. Prin nenumărate exemple de acest fel elevii se conving de faptul că religia este o piedică în calea progresului, „o oglindire fantastică în mințile oamenilor a forțelor exterioare care domină viața lor de toate zilele, o oglindire în care forțele pămîntești iau forma unei forțe supranaturale". Dar, munca de formare a concepției materialist-științifice la elevi nu se reduce numai la activitatea din clasă. Cunoștințelor desprinse din lecții li se adaugă, ca o întregire organică, o serie de noi fapte din activitatea cercurilor pe obiecte a căror probleme contribuie la formarea de convingeri materialiste, la însușirea de deprinderi practice. Organizația de partid din școală a observat și subliniat în diferite ocazii că în acest sens eforturilor școlii trebuie să li se adauge grija pentru reeducarea familiilor elevilor. De aceea, este cadrul adunărilor necesar ca, în cu părinții, cadrele didactice să discute despre necesitatea combaterii unor practici dăunătoare ca înspăimîntarea copiilor cu imagini fantastice (balauri, zmei, draci etc.), să nu forțeze elevii să se ducă la biserică sau să se închine. Procedînd astfel vom avea certitudinea unei reușite sigure, satisfacția unui fapt împlinit, prof. M. AILINCAI secretarul organizației P.C.R. "coala generală Negrești I yiiiiuiiiii/i/i/iiiiiiiiiiiiiitiui/iiH/iiiimiii/iiiiiiiiiiiiiiiiiiii/i/iiiis ___ . I I (flueta L 1 initilati aei 1 încă din anul școlar 1968/1969, organizațiile U. T. C. au primit indicația ca, pentru elevii claselor a Xl-a și a XlI-a din liceele teoretice și ai anilor III-V din liceele de specialitate, în funcție de interesul și solicitările acestora, să organizeze cluburi de informare și cercuri tematice pe probleme de filozofie, economie politică, etică, logică, psihologie ș. a. Dar, cu excepția Liceului „Petru Rareș“ din Piatra Neamț —și, oarecum, sub aspect organizatoric — a Liceului „Ștefan cel Mare“ din Tîrgu Neamț), nici un alt liceu din județul nostru nu a încercat să întreprindă ceva în acest sens ! De ce ? Oare este atît de greu ?... La liceul „Petru Rareș“, de comun acord cu conducerea școlii, avînd sprijinul organizației de partid, al cadrelor didactice — organizația U.T.C. a pus bazele unui cerc de logică, a cărei activitate este condusă — cu multă pasiune și competentă — de profesorii Nicolae Buium și M. Lindenștein. Începutul, ca orice început, a fost timid. Apoi, „interesul față de acest cerc, față de problemele dezbătute a fost nebănuit de mare“ — ne spunea, cu justificată satisfacție, profesorul Nicolae Buium. „Problemele de bază ale logicii formale (despre noțiune, judecată, raționament) cit și celelalte, specifice logicii, au atras in activitatea săptămînală a cercului nostru din ce in ce mai multi elevi. Participanții (peste 20), printre care merită a fi evidențiați elevii: C. Niclod, A. Cirdei (clasa a Xll-a B), Alina Pamfil (clasa a Xll-a C) — au in prezent o bună pregătire, cele Învățate in cadrul cercului ajutindu-i foarte m mult in asimilarea cunoștințelor teoretice predate in cadrul diferitelor obiecte“. Succesele anului școlar trecut, dorința de a împărtăși elevilor cunoștințe cît mai folositoare, au făcut ca să continue și în acest an dezbaterile problemelor de logică formală și, apoi, de logică simbolică (matematică). Tot aici a luat ființă, nu de mult, cercul de istoria filozofiei și se preconizează înființarea unui nou cerc, de psihologie. Totul e doar un început — rod al inițiativei, pasiunii și priceperii cu care se muncește. Un început, deosebit de fructuos și interesant. Marcel CIUBOTARU frntrirwiriiri înrrrrrrrir rrrrrirrrrrrr înrri /////////"■" 1 DE LA MINISTERUL INVATAMÎNTULUI ! In legătură cu concursul de admitere în anul I, în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică și liceele pedagogice, cursuri de zi, în anul 1970, Ministerul Invățămîntului comunică : Concursul de admitere se desfășoară între 22 iunie și 3 iulie. Probele practice la liceele de artă și cu program special de educație fizică, precum și probele de aptitudini muzicale și vizita medicală la liceele pedagogice au loc între 22 și 24 iunie. La concurs se pot înscrie promovații clasei a VIII-a a școlii generale care împlinesc vîrsta de cel mult 17 ani in cursul anului 1970. Concursul de admitere în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică și în liceele pedagogice constă din : limba română — scris și oral ; — matematică — scris și oral; — istoria României — oral; limba maternă —scris și oral (pentru liceele cu predarea în limbile naționalităților conlocuitoare). La liceele de artă și cu program de educație fizică, probele de cultură generală sunt precedate de vizita medicală și de probe practice, iar la liceele pedagogice de vizita medicală și de probă de aptitudini muzicale, aceste probe sunt eliminatorii. Lucrările scrise se desfășoară în aceeași zi, la ora 9, în întreaga țară, după , cum urmează : limba română — 26 iunie; matematica — 27 iunie; limba maternă — 28 iunie. Programele concursului de admitere pentru obiectele de cultură generală au fost publicate în Gazeta Invățămîntului (supliment), în luna decembrie 1969. Programele disciplinelor de specialitate pentru concursul de admitere în liceele de artă și cu program de educație fizică au fost publicate în Gazeta învățămîntului nr. 996 din 23 mai 1969. La toate liceele de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică și liceele pedagogice se pun în concurs toate locurile planificate pentru anul I. La liceele la care nu se vor ocupa toate locurile se va organiza un nou concurs între 28 august și 10 septembrie. I dilli Joi 29 ianuarie 1970 JOI 29 IANUARIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară : 18.05 Film serial. Aventură în munți (IX); 18.35 Mult e dulce și frumoasă; 19.00 Telejurnalul de seară ; 19.20 Hochei pe gheață ; 20.00 Reflector ; 20.10 Anunțuri — publicitate; 20.15 Prim plan. Meteorologul Nicolae Topor ; 20.45 Stagiune lirică T. V. 22.00 Telejurnalul de noapte ; 22.15 Actualități literare; 22.30 Avanpremieră ; 22.45 Varietăți pe peliculă ; 23.00 închiderea emisiunii programului 1. JOI 29 IANUARIE PROGRAMUL 1 15.00 Ateneu ; 15.15 Compozitorul săptămînii — Robert Schumann ; 16.00 Radiojurnal; 16.20 Orchestra de muzică populară din Arad, dirijor Ion Zahu ; 16.30 Ce e nou în județul nostru ; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Album folcloric ; 18.03 Muzică ușoară; 18.10 Orizont științific; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră ; 19.00 Gazeta radio ; 19.30 Săptămîna unui meloman ; 20.10 — 365 de cîntece ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 Convorbirile de joi. La microfon Radu Beligan ; 21.30 Moment poetic ; 22.00 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.50 Piese de estradă ; 23.10 întîlnire cu compozitorul Radu Șerban ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Melodii care străbat lumea — muzică ușoară; 15.40 Radio publicitate ; 16.00 Radiojurnal ; 16.20 Recital de pian Nevin Arronz; 16.40 Cronica muzicală; 16.55 Sfatul medicului; 22.15 Muzică de jazz ; 22.30 Fonoteca de aur — doi poeți Otilia Cazimir și Mihai Ieșenii Codreanu ; 22.45 Pagini corale alese; 23.05 Opera secolului nostru „Viața scurtă" de De Falla și „Mîna fericită" de Scönberg ; 0.30—1.00 Cvartetul nr. 2 în Do major de George Enacovici; VINERI 30 IANUARIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții; 6.05— 9.30 Muzică și actualități ; 9.30 Memoria pămîntului românesc ; 10.05 Drag mi-e cîntecul și jocul; 11.05 Muzică ușoară interpretată la chitară; 11.15 Să înțelegem muzica; 11.45 Sfatul medicului; 12.00 Din muzica popoarelor; 12.15 Melodii distractive ; 12.25 Știința, la zi; 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.45 Orchestra „Trandafir de la Moldova" din Bîrlad — dirijor Nicolae Bălan ; 14.00 Caleidoscop muzical; 14.40 Radio publicitate; 14.50 La microfon Nelu Orian. PROGRAMUL NI 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți — Edwin Fischer ; 9.00 Taragotistul Iosif Milu ; 9.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul I, secția a 50-a ; 9.30 Piese corale de George Deriețeanu ; 9.45 Matineu teatral „Strigoii" de Ibsen; 11.20 Arii din Henrik interpretate de Traian Opere Popescu ; 11.35 Șirag de melodii ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Concert de prînz;12.35 Saeculum; 13.00 Concert de prînz — continuare ; 13.30 Cartea științifică; 14.03 Din comoara folclorului nostru; 14.30 Melodii de Aurel Manolache și Ștefan Kardoș; 14.55 Știința la PIATRA NEAMȚ - Panoramici „Războiul domnițelor" — regizorul Virgil Calotescu și-a ales drept pretext o veche legendă istorică românească iar drept interpreți principali o echipă de actori formată din Ștefan Cmbotărașu, Ilinca Tomoroveanu, Ilarion Ciobanu Amza Pellea, Ioana Drăgan și Ion Dichiseanu (10. 15. 17 19. 21) Pietricica 1 „Corabia nebunilor* — studiourile americane au realizat această peliculă semnată de Stanley Kramer ecranizînd un roman de mare succes al scriitoarei Katherine Anne Porter ; pe generic figurează Vivien Leigh (Vichingit, Lady Hamilton), Simone Signoret, Oskar Werner (10, 15 18, 21) ROMAN — 23 August 1 „Berti și comisarul San Antonio" — o revedere cu fierard Barray, dar nu într-un film „de capă și spadă" ; fiind însă vorba de o peliculă polițistă, bravul actor francez are la dispoziție o întreagă gamă de procedee și intervenții caracteristice genului (10, 12, 15, 17, 19, 21) — Victoria 1 „Eclipsa” — Monica Vitti și Alain Delon,dintr-o perioadă mai de tinerețe, într-un film semnat (cu maturitatea recunoscută) de regizorul Michelangelo Antonioni; rețeaua difuzării filmelor ni-1 oferă abia acum — să profităm de acest... al Xll-lea ceas 1 (14,30, 16.30, 18,30 20.30). TIRGU NEAMȚ — Victora : „Paria“ — Jean Marais și Marie-José Nat într-un film de aventuri realizat de studiourile franco-spaniole (16, 18, 20). TARCAU — „Tigrul“ regizorul italian Dino Risini-l prezintă pe Vittorio Gassman într-o succesiune de întimplări amuzante datorate dorinței eroului nostru de a căuta „Tinerețe fără bătrînețe” în afara căminului conjugal (16, 18, 20). PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie, Plata Libertății nr. 1 — Galeriile de artă 1 Expoziția județeană de artă plastică. — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș" strada Calistrat Hogaș nr. 1 — Muzeul de științe naturale str. V. I. Lenin nr. 32 — Sala de expoziții temporare Bloc turn, str. Bicazului nr. 71 Expoziția de carte — Ion Creangă — Complexul muzeistic Durău 1 Expoziția de acuarelă Iulia Hălăucescu. ROMAN — Arhivele statului str. N. Ticulescu nr. 1. — Expoziția documentară permanentă — Muzeul de științe naturale strada Proletariatului nr. 2 TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — strada V. I. Lenin . — Casa de cultură — Expoziția de pictură — Eugen Ispir. HUMULEȘTI - Casa memorial „Ion Creangă* BICAZ tip cultură t Salonul de iarnă al artiștilor plai !• I amator 1 — Muzeul hidroenergetic. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru eventualele modificări în programele alcătuite. Vremea rămîne schimbătoare și în răcire ușoară, cu cerul mai mult acoperit. Local va ninge iar vîntul va sufla moderat cu intensificări locale din sectorul nordic. Temperatura aerului va scădea ușor. Minimele vor oscila între minus 8 la minus 3 grade, iar maximele între minus 4 la plus 1 grad. Comisiile permanente sînt alcătuite din deputați care, prin pregătirea și activitatea lor, sprijină consiliul popular și comitetul său executiv în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Pe baza hotărîrii consiliului popular, la propunerea comitetului executiv, sau din propria lor inițiativă, comisiile permanente studiază probleme de interes local și prezintă propuneri consiliului popular, controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administrației de stat, a organizațiilor care funcționează pe principiul gestiunii economice proprii, a întreprinderilor și instituțiilor de interes local, precum și modul în care acestea îndeplinesc hotărîrile consiliului popular și celelalte dispoziții legale. Ținînd seama de rolul important al comisiilor permanente, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Roman sprijină necontenit activitatea acestora și beneficiază de aportul lor neprețuit. Printre preocupările de bază ale comisiilor permanente au stat: amplasarea unor unități social-culturale, modernizarea străzilor, parcurilor, organizarea în mai bune condițiuni a transportului în comun, renovarea unor magazine de pe rețeaua comercială, o mai bună deservire a pacienților în unitățile spitalicești, îmbunătățirea activității în cadrul laboratoarelor din școlile medii și profesionale, organizarea unor ateliere pentru efectuarea practicii elevilor etc. Pentru cuprinderea tuturor sarcinilor, fiecare comisie permanentă a atras de partea sa un larg activ obștesc, cadre de specialitate, specifice fiecărei comisii. De pildă, la buna desfășurare a activității comisiei permanente construcții, arhitectură și sistematizare, participă arhitectul șef, șeful serviciului de gospodărie comunală, cît și vicepreședintele consiliului popular. O atribuție importantă a comisiilor avizarea permanente constă în proiectelor de hotărîri, definitivarea acestora și atragerea unui număr însemnat de cetățeni la cunoașterea obiectivelor de înfăptuit, înainte de aprobarea lor în consiliul popular. Numai înainte de sesiunea din 19 noiembrie 1969 cînd s-a analizat modul cum a fost realizat planul de obiective în întrecerea patriotică pe anul 1969, comisia permanentă construcții, arhitectură și sistematizare, a organizat consfătuiri în 10 centre ale municipiului, la care au peste 1.500 cetățeni, participat ale căror observații și propuneri au contribuit la îmbunătățirea proiectului de hotărîri probat în această ce a fost asesiune. La fel a procedat și comisia permanentă comerț-cooperație, prețuri și agricultură, consultîndu-se cu peste 900 cetățeni, care și-au spus părerea asupra proiectului de hotărîri și au făcut diferite propuneri menite să ducă , la amplasarea de noi unități comerciale, modernizarea celor existente și o mai bună deservire a populației. Comisiile permanente au făcut peste 30 de propuneri comitetului executiv, care le-a analizat și a luat măsuri pentru traducerea lor în fapte. De pildă, în urma studiului întreprins pe mai multe străzi de pe raza municipiului, la unele din acestea constatat că pot fi modernizate, asfaltate, iar pe altele se pot efectua lucrări de scarificare prin acțiuni de muncă patriotică, pentru turnarea trotuarelor. ■ Această propunere a fost însușită de comitetul executiv, care a trecut la modernizarea străzii Smirodava, asfaltarea străzilor Aprodu Arbore, Biruinței, Breslei, Aprodu Purice, M. Kogălniceanu și altele, iar pe străz.M . Maramureș, Olteniei, Spiru Haret, Toma Stelian, Karl Marx. 6 Martie, Scânteii, Viorelelor, în suprafață de peste 12.000 m.p., au fost mobilizați cetățenii la lucrările de scalificare și construcție a trotuarelor, prin acțiuni de muncă patriotică. Tot astfel s-au efectuat unele lucrări de modernizare în parcul municipiului. Comisia permanentă învățămînt și cultură a studiat și a propus comitetului executiv lărgirea spațiului de școlarizare la școlile nr. 2 și nr. 9 iar comisia permanentă sănătate și ocrotiri sociale a contribuit la îmbunătățirea activității circumscripțiilor sanitare de pe raza municipiului. Experiența acumulată de comisiile permanente constituie o garanție în înfăptuirea sarcinilor ce stau în fața consiliului popular și o dovadă că succesul oricărei acțiuni constă în atragerea în număr tot mai mare a cetățenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat și obștești. Constantin COBUZ șeful comisiei organizatorice a Consiliului popular municipal Roman SA ROMAN Probleme de interes local în atenția comisiilor permanente